Zece principii de manipulare si dezinformare

Zece principii de manipulare si dezinformare pentru care unii primesc bani frumosi de la moguli



Antena 3 si RTV sunt oficioasele USL, cu precadere PSD, iar B1 se inregimenteaza interesului PD-L. Jurnalistii lor, transformati de patronat in “soldati” se comporta „exemplar” utilizand metodologii clasice de manipulare si control al maselor. Iata si formula decupata din Manualul manipularii mediatice scris de Loius Clark, asistent al profesorului Noam Chomsky:
Cand vrei sa acoperi un eveniment,nu vedea nimic, nu auzi nimic, nu spune nimic. În ciuda faptului că ai putea şti, nu vorbi – mai ales dacă ești o persoană publică, un jurnalist. Minimalizeaza, ridiculizeaza si impune-te zgomotos!
Fii neîncrezător și indignat. Evită discutarea problemelor-cheie, şi în schimb concentrează-te asupra problemelor secundare care pot fi utilizate pentru criticarea anumitor grupuri sau teme. Acest lucru este de asemenea cunoscut şi ca subterfugiul : “Cum de îndrăznești…”.
Crează, generează bârfă. Evită să vorbești despre probleme în amănunt, nu ţine cont de locuri sau de probe într-o atmosferă plină de zvonuri pure şi de acuzații violente. Această metodă funcționează bine în special când există o presă tăcută, pentru că publicul nu poate verifica faptele pe care aceste zvonuri le cataloghează drept “discutabile.
Foloseste un argument de tipul “sperietoare”. Găseşte unul şi crează un element în argumentaţia adversarului pe care îl poți contracara cu ușurință pentru a te credibiliza și a ridiculiza adversarul. Fie creezi o problemă a cărei existență o insinuezi bazându-te pe interpretarea adversarului/sau a exagerării adversarulu/sau găsești ceva, pe loc, fie selectezi veriga cea mai slabă dintre aspectele cele mai vulnerabile. Amplifică-le impactul lor şi distruge-le, discreditând astfel toate acuzațiile, atât pe cele reale cât şi pe cele fabricate, evitând în același timp să vorbești despre veritabilele probleme.
Înlătură-ți adversarii acordându-le porecle şi ridiculizându-i. Această metodă mai este cunoscută drept stratagema “atacă mesagerul”, cu toate că şi alte metode sunt variante ale acestei abordări. Adversarii sunt asociaţi cu nume puţin onorante cum ar fi „basist”, “nebun”, “legionar”, “terorist”, “radical”, “rasist”, “fanatic religios”, “alcoolic” şi multe altele.
“Loveşte şi fugi”. Dezinformatorul, pe orice platforma publica, poate să-şi atace scurt adversarul sau poziția acestuia, apoi să fugă înainte ca răspunsul să fie publicat, sau pur și simplu să-l ignore. Acest lucru funcţionează extrem de bine la televiziune, în mediile de tip semnale de la cititori către editor, în care poate fi folosit un flux continuu de identități noi pentru a evita explicarea criticilor şi argumentelor. Faci pur și simplu o acuzație sau lansezi un alt atac, nu vorbești despre problemele reale și nu răspunzi niciodată, pentru că în acest fel ai acorda credit punctului de vedere al adversarului.
Motive de interogare (îndoială). Amplifică orice fapt care ar putea sugera ideea că adversarul militează în favoarea unei alte părţi. În acest fel vei evita discutarea problemelelor şi vei obliga acuzatorul să intre în defensivă.
Invocă autoritatea si credibilitatea. Pretinde că ești de partea publicului, sau asociază-te lui, folosind limbajul şi terminologia acestuia pentru a ilustra că ești “cel care le știe pe toate”. Discreditează problema fără a vorbi de fapt despre ea şi fără a demonstra de ce, sau a cita vreo sursă.
Fă pe prostul. Nu contează argumentele sau dovezile care se pun pe masă, important este să eviți discutarea lor sau să le discreditezi, menţionând că n-au niciun sens, nu conţin nicio probă, nu sunt de niciun interes, sau sunt ilogice. Amestecă bine lucrurile pentru a obţine un efect maxim.
Asociază criticile adversarului cu știrile vechi. Este un fel de derivat al argumentului “sperietoare”, un fel de investiție pentru viitor în cazul în care problema nu poate fi ușor controlată. Lucrează anticipat pentru a menține controlul. Astfel, acuzaţiile sau criticile care urmează, indiferent dacă sunt valabile sau nu, vor fi în general asociate cu cele anterioare şi considerate pur și simplu o reluare a lor, fără a mai fi necesar să se ocupe de ele – este chiar mai bine dacă adversarul este același cu cel de la început.

Asadar, dragi colegi jurnalisti, transformati, pe nesimtite in lichele de presa de catre patronii lor, cu dosare penale pe rol si interese ecomomico-politice, vedeti bine, ca metodologia folosita de voi pentru a intoxica publicul este studiata in facultati. Eu predau la Universitatea Hyperion, la Facultatea de Jurnalism, cursul: „Manipulare si dezinformare mediatica”, la care va astept cu drag. Poate asa veti intelege daca sunteti victimile mogululior vostri, sau doar niste ticalosi care si-au asumat trista misiune de a tembeliza populatia.Si in acest caz, devenind complici, sa stiti la ce sa va asteptati din partea Legii! (in primul rand celei a BUNULUI SIMT!)




Citeste pe codulluioreste.ro