Se afișează postările cu eticheta mossad. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta mossad. Afișați toate postările

miercuri, 25 septembrie 2013

Ordinul in "Sfanta Alianta"-spionaj la Vatican !

Ordinul in "Sfanta Alianta"-spionaj la Vatican !




In cartea lui Eric Frattini, „Sfanta Alianta-500 de ani de spionaj la Vatican”, aparuta la editura „Sens Tritonic” in anul 2008, se vorbeste despre existenta unui „Serviciu de Informatii si Contrainformatii” apartinand Vaticanului, si care poarta numele de „Sfanta Alianta”.

„Sfanta Alianta” ca si Serviciu de Informatii, a fost fondat in anul 1566 din ordinul lui Papa Pius V.


Serviciul de Contrainformatii numit „Sodalitium Pianum” (SP) a fost fondat in anul 1910 din ordinul lui Papa Pius X.

Autorul precizeaza faptul ca „Sfanta Alianta” ca si serviciu de spionaj si contraspionaj, numara (avea) in randurile sale foarte multi iezuitiinca de la constituire.

Cu toate astea, acest serviciu secret al Vaticanului nu trebuie confundat cu activitatea de spionaj a Iezuitilor, care aveau propriul lor serviciu secret.In anul 1773, atunci cand Ordinul Iezuit era desfiintat general, prin bula (decretul) lui Papa Clement al XIV-lea (Dominus ac Redemptor), acest serviciu secret al Vaticanului „Sfanta Alianta”, a fost pagubit de cei mai „talentati” spioni.

Papa Clement al XIV-lea il revoca pe cardinalul Torrigiani (prieten al iezuitilor) de la Secretariatul de Stat si-l inlocuieste cu cardinalul Pallavicini, in timp ce ordona epurarea totala a serviciilor de spionaj (Sfanta Alianta) din Sfantul Scaun (Vatican) de infiltrarea iezuitilor.

Nu este lipsit de importanta ca acest Papa (Clement al XIV-lea) care promulga decretul (bula) moare otravit, un an mai tarziu, la fel ca si predecesorul sau (Papa Clement al XIII-lea) care initiase decretul.(Vezi materialul „Ordinul in Istorie si Prezent”) Ordinul Iezuit este repus in drepturi in anul 1814 prin decretul lui Papa Pius al VII-lea.

Chiar daca in perioada suprimarii generale Iezuitii fusesera deosebit de activi (vezi materialul de mai sus mentionat) sub protectia unor mari lideri politici ai timpului cum ar fi Marele Frederick al Prusiei (cel mai puternic mason al vremii), Tarul Alexandru al Rusiei, regele George al III-lea al Marii Britanii, etc. Iezuitii hotarasc sa intre intr-o si mai mare clandestinitate in ceea ce priveste „Serviciul de Informatii-Contrainformatii Iezuit”.

Iata ce spune John Le Carre, in cartea sa, „Spionul Perfect”:

„Pentru fiecare operatiune de spionaj, exista o misiune oficiala si alta secreta, ascunsa cu mare maiestrie. Misiunea oficiala trebuie sa se puna de acord cu regulile societatii si sa le respecte. Dar ceea ce se afla ascuns (secret), motivul real al misiunii, trebuie sa-si gaseasca maniera potrivita in care aceasta sa fie dusa la indeplinire.”

Asta s-a intamplat si cu Ordinul Iezuit incepand cu acel an, 1814.Chiar daca exista un „Serviciu de Spionaj” al Vaticanului care poarta numele de „Sfanta Alianta” pe Informatii si „Sodalitium Pianum” pe Contrainformatii, chiar daca aceste servicii sunt mai mult sau mai putin oficiale (recunoscute), chiar daca Iezuitii se afiseaza (oficial) prin „bunatatea”, „intelegerea” si „realizarile” lor, noi toti trebuie sa fim extrem de constienti de un singur lucru:

Serviciul de Informatii si Contrainformatii al Ordinului Iezuit de astazi (sec.XX-XXI) este cu mult mai experimentat si periculos decat era in secolele trecute.El nu exista dar este prezent pretutindeni !!!

Alte spicuiri din carte:

500 de ani de spionaj la Vatican.

De-a lungul istoriei, papalitatea a avut intotdeauna doua fete.

Pe de-o parte, a reprezentat simbolul Bisericii Catolice din lumea intreaga, iar pe de alta parte, a fost una dintre cele mai mari puteri politice de pe planeta.

Papii binecuvântau oamenii simpli si primeau vizitele unor ambasadori si sefi de stat ai altor tari sau isi trimiteau reprezentantii diplomatici si delegatii in misiuni speciale.

Istoria Sfintei Aliante, serviciul de spionaj al Vaticanului, nu poate fi adusa la lumina independent de istoria fiecarui papa in parte.Cei 40 de papi care au guvernat sau mai exact "au domnit" de cand aceasta a fost creata, incepand cu Pius V pana la Ioan Paul al II-lea, s-au confruntat cu decrestinizarea si schismele, revolutiile si dictaturile, colonizarile si expulzarile, persecutiile si atentatele, razboaiele civile si mondiale, asasinatele si sechestrarile.

Politica papilor era un obiectiv, iar Sfanta Alianta - un puternic instrument pentru a-l sustine cat mai bine. Este absolut sigur insa ca, fara puterea reala pe care papii au avut-o, Sfanta Alianta n-ar fi existat si cu atat mai putin gruparea Solidatium Pianum.

Cartea, "Sfanta Alianta - 500 de ani de spionaj la Vatican", aparuta in România, la editura "Tritonic", este o relatare a celor cinci secole de operatiuni secrete ale Vaticanului.«Prin cruce si spada»

In numele lui Dumnezeu au fost asasinati regi, au fost incarcerati diplomati, au fost sustinute factiuni in conflict, s-au inchis ochii asupra catastrofelor, au fost finantate grupari teroriste si dictaturi sud-americane, au fost protejati criminali de razboi si au fost spalati bani ai mafiei, au fost manipulate piete financiare si s-au provocat falimente bancare sau condamnate conflicte in timp ce se vindeau arme beligerantilor.

Spionii papei au fost simbolul perfect al devizei: "Prin cruce si spada". Vaticanul ascunde foarte multe secrete. Suntem in anul 2008, iar Vaticanul ascunde cel putin 2008 secrete. Un prieten foarte bun de-al meu, spune autorul cartii, Eric Frattini, care este avocat expert in drept canonic, mi-a spus „Aminteste-ti, Eric, ca pentru Vatican tot ce nu e sfant e secret".

Spionii de la Vatican: David Rizzio, Lamberto Macchi, Roberto Eidolfi, James Fitzmaurice, William Parry, Marco Antonio Massia, Giulio Alberoni, Alessandro de Medici, Giulio Guarnieri, Tebaldo Fieschi, Charles Tournon, John Bell sau Giovanni DaNicola au fost cativa dintre agentii Sfintei Aliante ale caror operatiuni au schimbat cursul istoriei incepand cu mijlocul secolului XVI pana in zilele noastre.

Ludovico Ludovisi, Lorenzo Magaloti, Olimpia Maidalchini, Sforza Pallavicino, Paluzzo Palluzzi, Bartolomeo Pacca, Giovanni Battista Caprara, Annibale Albani, Pietro Fumasoni-Biondi sau Luigi Poggi au fost cativa dintre cei mai puternici patroni ai spionajului pontifical care au decis si au ordonat, intotdeauna in numele credintei, operatiuni secrete, asasinate politice si de stat sau simple "lichidari" de personaje secundare, care interferau cu politica papei sau cu cea a lui Dumnezeu pe pamant.

Bagheta si orchestra PapeiDe-a lungul celor cinci secole de existenta, imensa umbra a Sfintei Aliante a planat deasupra numeroaselor evenimente si aspecte ale istoriei; luptele impotriva Elisabetei I a Angliei; masacrul din noaptea Sfantului Bartolomeu; aventura Invincibilei Armade; asasinatele lui Wilhelm de Orania si Henric al IV-lea; razboiul de succesiune la tronul Spaniei sau criza cardinalilor Richelieu si Mazarin in Franta; atentatul impotriva regelui Jose I al Portugaliei; Revolutia franceza, apoi Austerlitz; ascensiunea si caderea lui Napoleon; Razboiul de Secesiune din America si razboiul de independenta din Cuba; relatiile secrete cu imparatul Wilhelm II din timpul Primului Razboi Mondial sau cele cu Adolf Hitler din cel de-al Doilea Razboi Mondial; "Aurul Croatiei" si organizatia "Odessa"; lupta impotriva gruparii teroriste "Septembrie Negru", a lui Carlos Sacalul sau impotriva comunismului; finantele obscure ale IOR si relatiile sale si mai obscure cu francmasoneria, mafia si traficul de arme; si, in sfarsit, crearea de companii in paradisurile fiscale sau finantarea dictatorilor de dreapta, precum Anastasio Somoza sau Jorge Videla.

La ordinul Mossadului si CIA.

In tot acest timp, societatile secrete care au depins de Sfanta Alianta, cum ar fi Cercul Octogonus, etc, au realizat operatiuni secrete pentru serviciile de spionaj al altor tari, cum ar fi Mossad sau CIA.

In timp ce acestea luptau cu un dusman definit, terorismul arab sau comunismul "malefic", Sfanta Alianta a stiut sa se adapteze epocilor si situatiilor marcate de suveranii pontifi.

Intrucat, cum a zis intr-o zi preaputernicul cardinal Paluzzo Paluzzi, capul Sfintei Aliante pe la mijlocul secolului XVII: "Daca un papa ordona ca cineva sa fie lichidat in numele credintei, acest lucru se va face fara discutie. Este vrerea lui Dumnezeu, iar noi (Sfanta Alianta), bratul sau executiv".

Frattini - reporter de terenPrin acest volum, Eric Frattini doreste sa scoata la lumina misterele care au invaluit timp de 500 de ani actiunile papalitatii, mai exact istoria Sfintei Aliante - serviciul de spionaj al Vaticanului.

Frattini a luat parte la mai multe conflicte internationale precum: sfarsitul razboiului din Liban, razboiul iraniano-irakian, conflictul din Fasia Gaza, razboiul din Golf, razboiul din Kurdistan si cel din Cecenia, in calitate de reporter de teren.

In acest interval a avut ocazia sa cunoasca si sa intervieveze pe Yasser Arafat, Nelson Mandela, Margaret Teatcher, Tony Blair. A publicat peste 20 de carti, majoritatea vizand tema serviciilor de investigatie secreta si spionaj precum si numeroasele actiuni ilegale si criminale ale organelor de conducere.

www.gardianul.ro

joi, 20 iunie 2013

Ce caută în Balcani şefii marilor servicii secrete



Evenimentele neprevăzute din Turcia, 
criza din Siria şi 
acutizarea relaţiilor din Transnistria 

i-au adus pe cei mai informaţi oameni din lume în zonă, sunt de părere analiştii. 
Săptămâna aceasta, în România s-au aflat  doi dintre cei mai informaţi oameni din lumea: Nikolai Patruşev, şeful Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, care a condus ani de zile serviciile secrete ruse, FSB (fost KGB)  şi John Brennan, directorul CIA.  

La începutul săptămânii trecute, în zonă, mai precis în Turcia, s-a aflat şi şeful Mossad, Tamir Pardo. Vizitele celor trei vine pe fundalul unor evenimente ce au luat pe nepregătite chiar şi cele mai tari servicii secrete din lume: protestele violente din Turcia, scandalurile politice din Bulgaria şi Cehia, care s-ar putea solda cu noi crize politice, şi conflictul îngheţat din Transnistria care riscă să se încălzească. Toate acestea influenţează strategiile administraţiilor statelor pe care le reprezintă pentru gestionarea celei mai fierbinţi zone din lume, la momentul acesta, Siria, care ar putea destabiliza Orientul Mijlociu. 

Siria, problema fierbinte 
Siria a devenit un punct central în confruntarea dintre Rusia şi Occident, iar după ultimul summit G-8, ce s-a încheiat miercuri, în Marea Britanie, s-a văzut că Vladimir Putin nu are de gând să cedeze prea uşor presiunilor din partea occidentalilor care îi cer să nu-l mai sprijine pe Bashar al Assad şi să permită cel puţin instituirea unei zone de excludere aeriană. SUA şi aliaţii săi nu ar fi ţinut prea tare seamă de ce spune preşedintele rus, dar acum s-au trezit că au mai multe probleme cu mai multe în propria ogradă: revolte anti-guvernamentale în Turcia, probleme de corupţie care au atins şi servicile secrete a două din statele membre NATO - Bulgaria şi Cehia   Şeful CIA  a a vrut să afle de la surse cât mai apropiate ce se întâmplă în zonă, şi cu această ocazie să discute şi despre diverse scenarii privind Siria. De altfel, serviciile secrete române şi cele ruse au informaţii mai bune în zonă chiar şi decât americanii cu toate sistemele lor de supraveghere prin satelit, munca de culegere de informaţii în teren este încă larg folosită de cele două servicii, la care se adaugă sursele pe care le au în zonă, unele păstrate din timpul comunismului. 

Interesul Moscovei 
Moscova are nevoie şi ea de sprijin în tabăra NATO în cea ce priveşte Siria, iar poziţia Bucureştiului este cea mai apropiată de cea rusă în ceea ce priveşte înarmarea rebelilor sirieni. Moscova a simţit că pe fondul problemelor pe care le are Turcia, România ar putea primi un rol important în acest conflict şi a dorit să audă ce au de spus autorităţile de la Bucureşti, cu riscul asumat de Patruşev de a auzi din nou problema rezolvării conflictului din Transnistria, susţin analiştii. Analistul Dan Dungaciu spune că vizita lui John Brennan în România intră în normalitate, orientarea euro-atlantică şi americană a României fiind o chestiune de proiect. „Nu îmi imaginez posibilă o vizită a lui Patruşev în România, dacă nu ar fi fost aici şi partea americană, prin şeful CIA. Deci era o chestiune clar controlată, România nu şi-ar fi putut permite să se întâlnească direct doar cu şeful Consiliului de Securitate al Rusiei“, susţine Dan Dungaciu. 

„Asistaţi de şeful CIA “ 
 „Vizita lui John Brennan intră în normalitate. Orientarea euro-atlantică şi americană a României este o chestiune de proiect. Deci nu ţine în particular de persoane, ci de proiect. Brennan trebuia să vină - imaginaţi-vă cum ar fi sunat în presa română (care oricum a accentuat prea mult) vizita lui Patruşev, dacă  şeful CIA nu ar fi venit. Deci lucrurile acestea nu se fac necontrolat. Vizitele pe care le faci sunt desigur, contabilizate în altă parte, chiar foarte atent. Astfel, nu îmi imaginez posibilă o vizită a lui Patruşev în România, dacă nu ar fi fost aici şi partea americană, prin şeful CIA. Era o chestiune clar controlată- România nu şi-ar fi putut permite să se întâlnească direct doar cu şeful Consiliului de Securitate al Rusiei. Una peste alta, aş fi mai puţin optimist că s-a schimbat ceva radical, la 180 de grade.“, a subliniat analistul. 

Transnistria şi scutul antirachetă, subiecte puţin abordate 
Analistul pe teme de securitate Dan Dungaciu, a explicat pentru cotidianul Adevărul, că mulţi au supraestimat vizita la Bucureşti a lui Patruşev.„ Domnul Patruşev este desigur, şeful comunităţii de informaţii din Rusia. Dar au mai fost aici şi alte personaje, mai importante decât Patruşev. Şi relaţia bilaterală dintre România şi Rusia nu se poate desface. Se poate deschide, desigur, nimeni nu are nimic împotriva acestui lucru, dar nu ştiu cum ar putea evalua chestiunile importante, care sunt complicate, de pe agenda de lucru a celor două state. Spre exemplu, chestiunea tezaurului României– ce se va întâmpla cu el- problema relaţiei cu Republica Moldova sau asupra percepţiei despre Republica Moldova, problema cu gazele de şist“, spune Dungaciu.  În ceea ce priveşte scutul anti-rachetă, Dan Dungaciu este de părere că problema scutului anti-rachetă o discută Federaţia Rusă cu alte structuri: cu America, cu NATO. 

„Nu e o chestiune pe care o discutăm bilateral.Deci scutul anti-rachetă este o problemă pe care ruşii o pot discuta cu Washingtonul. Repet, una este relaţia asistată la nivel de problematică de securitate mondială, şi alta este relaţia bilaterală a Bucureştiului cu Moscova. Şi agenda de probleme este atât de încărcată încât nu ştiu dacă ar trebui să fim aşa de optimişti. Nu cred că România îşi va schimba orientarea strategică după 2014, indiferent cine va fi preşedinte. Prin urmare, dacă noi considerăm că problema relaţiei bilaterale este una care ţine strict de persoane, suntem foarte naivi“, a subliniat analistul. El spune că nici problema conflictului înghetat din Transnistria nu a fost un punct important de discuţie.    

„În mod clar, s-au emis nişte opinii sau nişte puncte de vedere în problema transnistreană. Dar în principiu, mesajul este clar în această chestiune: orice apropiere a Republicii Moldova de către spaţiul european presupune asigurarea şi gestionarea unei frontiere estice a Moldovei. Inclusiv pentru acordurile economice, dar şi pentru acordurile referitoare la regimul vizelor,  Moldova are nevoie de o frontieră estică pe care să o controleze. Iar în acest moment singura frontieră pe care o poate controla, fie că nu o numeşte aşa din punct de vedere administrativ, este frontiera cu regiunea separatistă Transnistria.  

Acest lucru se traduce în felul următor: cu cât Moldova se apropie mai mult de UE, cu atât se separă într-un fel de Transnistria, în acest moment. Şi toate acţiunile pe care le fac acum transnistrenii, hărţi, sau mă rog, linii de frontieră, astea se încadrează în acest context.  Cum va acţiona Federaţia Rusă într-o asemenea situaţie, şi cum va acţiona România? Pentru că lucrurile sunt extrem de complicate. Transnistria a fost creată şi menţinută pentru a păstra Moldova în afara spaţiului european. Acum, Transnistria va fi cu siguranţă utilizată. Va fi o ruptură a Republicii Moldova şi aceasta va pleca spre Uniunea Europeană sau va exista poate o confruntare militară? Toate lucrurile acestea sunt pe agendă şi se discută. Este o problemă bilaterală foarte importantă la nivel de discuţie, între România şi Rusia, din punct de vedere al percepţiilor asupra Republicii Moldova. Va fi în continuare o problemă foarte complicată“, este de părere expertul Dan Dungaciu. „Ruşii au convingerea fermă că Nistrul e linia frontului. Ei nu vor pleca din Republica Moldova niciodată- nu îşi vor retrage trupele din Transnistria. Şi atunci ce se va întâmpla în acest scenariu, în care ruşii au conştiinţa că Nistrul este linia frontului, şi Moldova va vedea acum cât de greu este să se apropie de Uniunea Europeană, dacă Rusia nu vrea. Va fi nevoie ca oficialii de la Chişinău să ia nişte decizii foarte importante. 

Moscova nu va renunţa- ce poate să facă Moscova? Să recunoască independenţa Transnistriei, să sprijine un conflict între Moldova şi Transnistria. Şi nu îşi doreşte nimeni aşa ceva, dar cred că şi Bruxelles-ul înţelege că pentru ca Moldova să se apropie de UE cu tot Transnistria este foarte greu. Şi poate preţul plătit pentru integrarea europeană a Moldovei, este renunţarea, chiar şi temporară la regiunea Transnistria,aşa cum şi Serbia va renunţa probabil la Kosovo, pentru a se îndrepta spre UE“, crede geostrategul Dan Dungaciu. 

Şeful Mossad în Turcia 
Dar primul care a sosit în zonă a fost şeful Mossad, Tamir Pardo, deşi relaţiile dintre Israel şi Turcia nu s-au normalizat pe deplin. Vizita la Ankara, din 10 iunie a directorul Mossad marchează reluarea colaborării strategice în domeniul informaţiilor între serviciile secrete din cele ţări după o întrerupere de trei ani, scrie agenţia israelină Debka file. Pardo a avut convorbiri cu omologul său,  subsecretarul de stat, Hakan Fidan, iar potrivit cotidianului turc „Hurryet“ , directorul Mossad ar fi solicitat  şi o întrevedere şi cu premierul Recep Tayyib Erdogan, dar nu există informaţii privind o eventuală întâlnire dintre cei doi. 

Principalul subiect de discuţie între şefii serviciilor secrete israelian şi turc a fost situaţia din Siria şi Iran, turcii  având suspiciuni că Garda Revluţionară iraniană şi unitatea siriană de informaţii, al Muhaberat, acţionează împotriva Turciei. S-a discutat şi ipoteza influenţei unor surse străine în protestele din Turcia. În urmă cu câteva zile, premierul Erdogan a acuzat „oligarhi financiari străini şi evrei” de subminarea economiei Turciei.   


http://adevarul.ro/international/europa/ce-cauta-balcani-sefii-marilor-servicii-secrete-1_51c1f262c7b855ff56aa2b2d/index.html