Rolul sovieticilor în revoluţia română

28 decembrie 2013 la 15:54

" În ultimii ani s-au publicat o serie de informaţii inedite, care prin coroborare pot reconstitui o imagine de ansamblu total diferită faţă de ceea ce secunoştea până acum din memorialistica celor implicaţi, foarte interesaţi în a-şi crea o imagine pozitivă, despre ceeace numim generic în istoriografie cu sintagma „revoluţia română”. Fără a aveapretenţia de exhaustivitate, mă voi referiîn continuare pe scurt doar la câteva dintre ele. 

ŢARA ERA PLINĂ DE AGENŢI STRĂINI

 Site-ul de ştiri „Exploziv – News” publica la 11 decembrie 2011, sub semnătura Simonei Ela Fica, o ştire din carerezulta că Dimitri Nicolaevici Fonareff, comandantul Direcţiei a IX - a a KGB, care avea în atribuţii protecţia înalţilor demnitari ruşi sau străini aflaţi pe

Romania atacata de GUVERNUL PROVIZORIU

Romania atacata de GUVERNUL PROVIZORIU
Posted on decembrie 27, 2013 by searchnewsglobal


Guvernele provizorii planetare, asa lucreaza America si Israel si apoi ataca militar tari si natiuni pentru a-si impune marionetele si politica lor FASCISTA INTERNATIONALA.

Pardon, astia lupta impotriva TERORISMULUI INTERNATIONAL, iar propaganda pro Israel, Ungaria si America o numesc DEMOCRATIE, respectiv jurnalisti romani mancatori de kakat si milionari in dolari si euro, dar si membri ai diferitelor organizatii masonice interne si internationale.

Cine nu crede sa priveasca:

CNT, reprezentant legitim al poporului libian. România recunoaşte CNT drept un interlocutor politic valid

Liga Arabă a recunoscut Consiliul Naţional de Tranziţie din Libia ca singur reprezentant legitim al poporului libian, a semnalat secretarul general al acestei organizaţii cu sediul la Cairo, Nabil al-Arabi. Deja 12 dintre cele 22 de ţări din organizaţia pan-arabă au recunoscut „guvernul” provizoriu al insurgenţilor libieni, ca unic reprezentant legitim al poporului libian. În plus, Liga

Revizuirea Constituţiei şi interesul naţional

“Împărţirea producţiei” versus “concesionare”

Revizuirea Constituţiei şi interesul naţional

Acasă » Actualitate

Constituţia actuală spune, la Art. 135, că statul trebuie să asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară şi exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional. Iar la Art. 136, spune că bogăţiile de interes public ale subsolului, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental etc. fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, iar bunurile proprietate publică sunt inalienabile şi pot fi concesionate. Deci, Constituţia actuală se referă la „concesionare” ca singura modalitate de contractare între stat şi o companie română sau străină a resurselor naturale ale subsolului (aur, argint, cupru, petrol, gaze naturale etc.) (Anexa 1).

În consecinţă, legea Minelor 85/2003 (care se referă la aur, argint, cupru etc.) spune că resursele minerale se pun în valoare prin activităţi miniere care se concesionează, în schimbul unei redevenţe miniere cuvenită bugetului de stat, care se stabileşte la o cotă procentuală din valoarea producţiei miniere (acum cota este de 4% la aur, argint, cupru etc.), titularul licenţei de concesionare pentru exploatare având dreptul să dispună asupra cantităţilor de produse miniere realizate (Anexa 1).

La fel, legea Petrolului 238/2004 (care se referă la petrol şi la gaze naturale convenţionale, nu şi la gazele de şist, care sunt neconvenţionale !), spune că operaţiunile petroliere se concesionează, în schimbul unei redevenţe petroliere către bugetul de stat, stabilită la o cotă procentuală din

Schema de lucru a propagandistilor si manipulatorilor mediatici

Transformati pe nesimtite, din jurnalisti sau comedianti, in vuvuzele de presa, fie din cauza lacomiei, fie din ticalsoie, sau poate doar prostie, cateva triste figuri vitrioleaza spatiul public, avand ca singur scop, scaparea patronului sau a acolitilor lui, de bratul lung al legii si intoxicarea publicului tinut captiv prin tehnici clasice de manipulare. Dintre multele tehnici de persuasiune, se detaseaza patru, foare usor de recunoscut in mediile frecventate, nu de jurnalisti ci de soldati auto-oferiti trup si suflet cheremului oligarhic…
1.Provoaca oamenii cu atacuri emotionale si personale. Aceasta forma o vedem peste tot in incercarea de a distrage atentia de la subiectul principal. Disputele pe subiecte si atacuri personale tin adevarul la distanta.Este si usor de identificat deoarece se ajunge la tot felul de cuvinte jignitoare, insulte la adresa persoanei, minimalizarea importantei sau a prestigiului personal, inclusiv prin denigrarea calificarii sau profesiei celui in cauza.
2. Introducerea unei stari de confuzie irelevanta sau fara sens. Ori de cate ori e posibil, se vor introduce noi indicii, sau fapte care au ca si scop contrazicerea ideii de baza a cautarii adevarului. Este o unealta foarte utila care va neutraliza puterea informatiei adevarate, pentru ca impinge spre dorinta la o concluzie sigura. Aceasta confuzie irelevanta si in cautarea morilor de vant va duce audienta catre alte lucruri. Fiecare minut cheltuit pe investigarea topicului fara sens, sau irelevant va fi cate un minut in minus pe adevaratul topic al discutiei.
3.Vicierea caracterului prin asociere. Aceasta forma este utilizata mai ales in mass-media in mod frecvent si se adreseaza cam tuturor celor ce intentioneaza sa chestioneze autoritatea mass-mediei, al guvernului, al celor de la putere in general. Astfel se vor folosit cuvinte nepopulare si cunoscute ca avand o conotatie negativa pentru oameni, gen: basist, radical, terorist, conspirationisti … orice fel de cuvant “eticheta” care deja are o prejudecata bine infipta in constiinta populara.
4.Dezbaterea unor detalii despre subiecte diferite sau de importanta scazuta. Aceasta forma este una foarte comuna si subtila. . Deci ceva foarte emotional, critic si mai ales – fara legatura cu topicul principal, topic care era extrem de bine definit si documentat, insa bine ascuns pana in acel moment.

Si acum, o intrebare, desigur redundanta: mai manipulatorilor care apareti zilnic pe la televiziuni, nu va cuprinde chiar niciodata rusinea de a mai da ochii cu cei care, investindu-va cu incredere si iubire v-au oferit cel mai propice teren, pentru ca patronii vostri sa se poata ascunde in spatele unui asa-zis razboi politic? Toata lumea, cu cel putin doi neuroni activi, a inteles scopurile voastre jalnice…Cred ca mai nasol, va fi cand cei care astazi va sorb din priviri, se vor destepta odata si odata…Atunci vom vedea cu totii la ce foloseste conditia fizica, nu?




Citeste pe codulluioreste.ro

Zece principii de manipulare si dezinformare

Zece principii de manipulare si dezinformare pentru care unii primesc bani frumosi de la moguli



Antena 3 si RTV sunt oficioasele USL, cu precadere PSD, iar B1 se inregimenteaza interesului PD-L. Jurnalistii lor, transformati de patronat in “soldati” se comporta „exemplar” utilizand metodologii clasice de manipulare si control al maselor. Iata si formula decupata din Manualul manipularii mediatice scris de Loius Clark, asistent al profesorului Noam Chomsky:
Cand vrei sa acoperi un eveniment,nu vedea nimic, nu auzi nimic, nu spune nimic. În ciuda faptului că ai putea şti, nu vorbi – mai ales dacă ești o persoană publică, un jurnalist. Minimalizeaza, ridiculizeaza si impune-te zgomotos!
Fii neîncrezător și indignat. Evită discutarea problemelor-cheie, şi în schimb concentrează-te asupra problemelor secundare care pot fi utilizate pentru criticarea anumitor grupuri sau teme. Acest lucru este de asemenea cunoscut şi ca subterfugiul : “Cum de îndrăznești…”.
Crează, generează bârfă. Evită să vorbești despre probleme în amănunt, nu ţine cont de locuri sau de probe într-o atmosferă plină de zvonuri pure şi de acuzații violente. Această metodă funcționează bine în special când există o presă tăcută, pentru că publicul nu poate verifica faptele pe care aceste zvonuri le cataloghează drept “discutabile.
Foloseste un argument de tipul “sperietoare”. Găseşte unul şi crează un element în argumentaţia adversarului pe care îl poți contracara cu ușurință pentru a te credibiliza și a ridiculiza adversarul. Fie creezi o problemă a cărei existență o insinuezi bazându-te pe interpretarea adversarului/sau a exagerării adversarulu/sau găsești ceva, pe loc, fie selectezi veriga cea mai slabă dintre aspectele cele mai vulnerabile. Amplifică-le impactul lor şi distruge-le, discreditând astfel toate acuzațiile, atât pe cele reale cât şi pe cele fabricate, evitând în același timp să vorbești despre veritabilele probleme.
Înlătură-ți adversarii acordându-le porecle şi ridiculizându-i. Această metodă mai este cunoscută drept stratagema “atacă mesagerul”, cu toate că şi alte metode sunt variante ale acestei abordări. Adversarii sunt asociaţi cu nume puţin onorante cum ar fi „basist”, “nebun”, “legionar”, “terorist”, “radical”, “rasist”, “fanatic religios”, “alcoolic” şi multe altele.
“Loveşte şi fugi”. Dezinformatorul, pe orice platforma publica, poate să-şi atace scurt adversarul sau poziția acestuia, apoi să fugă înainte ca răspunsul să fie publicat, sau pur și simplu să-l ignore. Acest lucru funcţionează extrem de bine la televiziune, în mediile de tip semnale de la cititori către editor, în care poate fi folosit un flux continuu de identități noi pentru a evita explicarea criticilor şi argumentelor. Faci pur și simplu o acuzație sau lansezi un alt atac, nu vorbești despre problemele reale și nu răspunzi niciodată, pentru că în acest fel ai acorda credit punctului de vedere al adversarului.
Motive de interogare (îndoială). Amplifică orice fapt care ar putea sugera ideea că adversarul militează în favoarea unei alte părţi. În acest fel vei evita discutarea problemelelor şi vei obliga acuzatorul să intre în defensivă.
Invocă autoritatea si credibilitatea. Pretinde că ești de partea publicului, sau asociază-te lui, folosind limbajul şi terminologia acestuia pentru a ilustra că ești “cel care le știe pe toate”. Discreditează problema fără a vorbi de fapt despre ea şi fără a demonstra de ce, sau a cita vreo sursă.
Fă pe prostul. Nu contează argumentele sau dovezile care se pun pe masă, important este să eviți discutarea lor sau să le discreditezi, menţionând că n-au niciun sens, nu conţin nicio probă, nu sunt de niciun interes, sau sunt ilogice. Amestecă bine lucrurile pentru a obţine un efect maxim.
Asociază criticile adversarului cu știrile vechi. Este un fel de derivat al argumentului “sperietoare”, un fel de investiție pentru viitor în cazul în care problema nu poate fi ușor controlată. Lucrează anticipat pentru a menține controlul. Astfel, acuzaţiile sau criticile care urmează, indiferent dacă sunt valabile sau nu, vor fi în general asociate cu cele anterioare şi considerate pur și simplu o reluare a lor, fără a mai fi necesar să se ocupe de ele – este chiar mai bine dacă adversarul este același cu cel de la început.

Asadar, dragi colegi jurnalisti, transformati, pe nesimtite in lichele de presa de catre patronii lor, cu dosare penale pe rol si interese ecomomico-politice, vedeti bine, ca metodologia folosita de voi pentru a intoxica publicul este studiata in facultati. Eu predau la Universitatea Hyperion, la Facultatea de Jurnalism, cursul: „Manipulare si dezinformare mediatica”, la care va astept cu drag. Poate asa veti intelege daca sunteti victimile mogululior vostri, sau doar niste ticalosi care si-au asumat trista misiune de a tembeliza populatia.Si in acest caz, devenind complici, sa stiti la ce sa va asteptati din partea Legii! (in primul rand celei a BUNULUI SIMT!)




Citeste pe codulluioreste.ro

Actiunea non-violenta

 Gene Sharp, nominalizat la Premul Nobel, cel mai mare expert din lume în domeniul revoluțiilor non-violente. El este supranumit „Machiavelli al nonviolenţei”, iar lucrarea sa - „De la Dictatură la democraţie” - a stat la baza tuturor revoluţiilor din spaţiul ex-sovietic. Disponibilă în 25 de limbi, între care şi arabă, această carte poate fi consultată gratuit pe internet.

198 de metode de acţiune non-violentă


Posted on octombrie 30, 2009 by ninachiper









* Declaraţii formale


1. Discursuri publice

2. Scrisori de rezistenta sau suport

3. Declaratii ale unor organizatii sau institutii

4. Declaratii publice semnate

5. Declaratii de inculpare si intentie

6. Petitii de grup sau in masa


* Comunicarea cu public mai larg


7. Sloganuri, caricaturi si simboluri

8. Bannere, postere, afise

9. Brosuri, fluturasi si carti

10. Ziare si jurnale

11. inregistrari, radio si televiziune

12. inscrisuri pe cer si pe pamant


* Reprezentaţii de grup


13. Delegari

14. Premii date in batjocura

15. Lobby de grup

16. Pichetari

17. Alegeri in batjocura


* Acte publice simbolice


18. Afisarea de drapele si culori simbolice

19. Purtatul de simboluri

20. Rugaciune si adorare

21. Oferirea de simboluri publice

22. Dezbracatul in semn de protest

23. Distrugerea propriei proprietati

24. Lumini simbolice

25. Afisarea de portrete

26. Pictatul in semn de protest

27. Noi semne si nume

28. Sunete simbolice

29. Reclamatii simbolice

30. Gesturi obraznice


* Presiune asupra indivizilor


31. „Vanarea” oficialilor

32. Batjocorirea oficialilor

33. Fraternizare

34. Veghi


* Drama si muzica


35. Schite si impodobiri umoristice

36. Spectacole de teatru si muzica

37. Cantari


* Procesiuni


38. Marsuri

39. Parade

40. Procesiuni religioase

41. Pelerinaje

42. Parade motorizate


* Onorarea mortilor


43. Jelitul politic

44. inmormantari in batjocura

45. inmormantari demostrative

46. Omagii la locul de ingropaciune


* Adunari publice


47. Adunari de protest sau sprijin

48. Demonstratii de protest

49. Demostratii camuflate de protest

50. intalniri de constientizare


* Retragere si renuntare


51. Retragere

52. Liniste

53. Renuntarea la onoruri

54. intorsul spatelui


METODE DE NON-COOPERARE SOCIALE


* Ostracizare de persoane


55. Boicotul social

56. Boicotul social selectiv

57. Non-actiune lisistratica

58. Excomunicare

59. Interzicere


* Non-cooperare la evenimente sociale, obiceiuri si institutii


60. Suspendarea unor activitati sociale si sportive

61. Boicotul unui chestiuni sociale

62. Greva studentilor

63. Nesupunerea civila

64. Retragerea din intitutii sociale


* Retragerea din sistemul social


65. Ramasul acasa

66. Necooperare personala totala

67. Retragerea muncitorilor

68. Sanctuar

69. Disparitiile colective

70. Emigrarea de protest (hijarat)


METODE DE NON-COOPERARE ECONOMICa: BOICOTURLE ECONOMICE


* Actiunile consumatorilor


71. Boicotul consumatorilor

72. Neconsumarea bunurilor boicotate

73. Politica de austeritate

74. Neplata chiriei

75. Refuzul de a inchirira

76. Boicotul consumatorilor la nivel national

77. Boicotul consumatorilor la nivel international


* Actiuni ale muncitorilor si producatorilor


78. Boicot de catre muncitori

79. Boicot de catre producatori


* Actiuni ale intermediarilor


80. Boicotul de catre furnizori si meseriasi


* Actiuni ale proprietarilor si managementului


81. Boicotul de catre comercianti


82. Refuzul de a abandona sau vinde proprietatea


83. Blocare


84. Refuzul de a acorda asistenta industrializata


85. „Greva generala” a comerciantilor


* Actiuni ale detinatorilor de resurse financiare


86. Retragerea depozitelor bancare


87. Refuzul de a plati taxe, impozite


88. Refuzul de a plati datorii si interese


89. Taierea fondurilor si creditelor


90. Refuzul de a accepta venit


91. Refuzarea banilor trimisi de guvern


* Actiunea guvernelor


92. Embargoul domestic


93. Punerea comerciantilor pe o lista neagra


94. Embargoul vanzatorilor la nivel international


95. Embargoul cumparatorilor la nivel international


96. Embargoul comertului international


METODE DE NON-COOPERARE ECONOMICa: GREVA


* Greve simbolice


97. Greva de protest


98. Greva fulger


* Grevele agricole


99. Grevele agricultorilor


100. Grevele fermierilor


* Greve ale grupurilor speciale


101. Refuzul


102. Greva prizonierilor


103. Greva meseriasilor


104. Greva profesionista


* Greve industriale obisnuite


105. Greva administrativa


106. Greva industriala


107. Greva de solidaritate


* Grevele restrictionate


108. Greva detaliata


109. Greva parasoc


110. Greva de incetinire


111. Greva in care se practica doar minimum de munca


112. imbolnaviri subite


113. Greva prin demisie


114. Greva limitata


115. Greva selectiva


* Grevele multi-industrie


116. Greva generalizata


117. Greva generala


* Combinarea grevelor si inchiderilor economice


118. Hartal


119. inchidere


METODE DE NON-COOPERARE POLITICa


* Respingerea autoritatii


120. Retinerea sau retragerea adeziunii


121. Refuzarea de a acorda sprijin public


122. Materiale si discursuri ce sustin rezistenta


* Non-cooperarea cetatenilor cu guvernul


123. Boicotul corpurilor legislative


124. Boicotarea alegerilor


125. Boicotarea pozitiilor guvernamentale


126. Boicotarea departamentelor, agentiilor si altor organe guvernamentale


127. Retragerea din institutiile de educatie guvernamentale


128. Boicotarea organizatiilor sprijinite de guvern


129. Refuzul de a acorda asistenta agentilor de implementare a deciziilor guvernamentale


130. Retragerea propriilor insemne publice


131. Refuzul de a accepta oficialii desemnati


132. Refuzul de a dizolva institutiile existente


* Alternativele cetatenilor la rezistenta


133. Neincredere si adeziune intarziata


134. Nesupunere in absenta supravegherii directe


135. Nesupunere populara


136. Nesupunere mascata


137. Refuzul de a sparge o demonstratie sau adunare


138. „De aici nu ma misc”


139. Non-cooperarea in situatia conscriptiei sau deportarii


140. Ascunsul, fuga, asumarea unei identitati false


141. Nsupunerea civila fata de legi „ilegitime”


* Actiunea personalului guvernamental


142. Refuzul selectiv al ajutoarelor guvernamentale de a acorda asistenta


143. Bocarea liniilor de comanda si informatie


144. Standuri si obstructie


145. Non-cooperare administrativa generala


146. Non-cooperare judiciara


147. Ineficienta intentionata si

non-cooperare selectiva a agentilor de implementare


148. Razmerita


* Actiuni guvernamentale interne


149. Evaziuni cvasi-legale si intarzieri


150. Non-cooperare din partea unitatilor ce tin de guvern


* Actiuni guvernamentale internationale


151. Schimbari in reprezentatiile diplomatice sau de alt gen


153. intarzierea sau anularea evenimentelor diplomatice


153. Retinerea recunoasterii diplomatice


154. intreruperea relatiilor diplomatice


155. Retragerea din organizatii internationale


156. Refuzul de a deveni membru in corpuri internationale


157. Expulzarea din organizatii internationale


METODE DE INTERVENtIE NON-VIOLENTa


* Interventie psihologica


158. Auto-expunere la pericol


159. Postul


a) postul pentru presiune morala


b) greva foamei


c) postul satyagrahic


160. Procese „intoarse”


161. Hartuire non-violenta


* Interventie fizica


162. „De aici nu ma misc”


163. Substitutii


164. Ride-in


165. Wade-in


166. Mill-in


167. intalniri de rugaciune


168. Raiduri non-violente


169. Raiduri aeriene non-violente


170. Invazii non-violente


171. Interpuneri non-violente


172. Obstructionari non-violente


173. Ocupatii non-violente


* Interventii sociale


174. Stabilirea unor noi modele sociale


175. Supraincarcarea facilitatilor


176. Stall-in


177. Interventii orale


178. Teatru de guerilla


179. Institutii sociale alternative


180. Sistem de comunicatii alternativ


* Interventia economica


181. Greva inversata


182. Greva de ocupatie


183. Confiscarea nonviolenta de terenuri


184. Sfidarea blocadelor


185. Falsuri motivate politic


186. Achizitii preclusive


187. Confiscarea de bunuri


188. Dumping


189. Patronaj selectiv


190. Piete alternative


191. Sisteme alternative de transport


192. Institutii economice alternative


* Interventie politica


193. Supraincarcarea sistemelor administrative


194. Dezvaluirea identitatii agentilor secreti


195. Urmarirea intrarii in inchisoare


196. Nesupunerea civila fata de legi „neutre”


197. A munci fara colaborare


198. Suveranitate duala si guvernamant paralele


De multe ori, oamenii ce lupta pentru drepturi democratice si dreptate nu sunt constienti de gama completa de metode de actiune non-violenta. Strategii inteligente, acordarea de atentie dinamicilor luptei non-violente si selectia metodelor pot creste sansele de succes ale unui grup.


Gene Sharp a cercetat si catalogat aceste 198 de metode si a furnizat o bogata selectie de exemple istorice in lucrarea sa The Politics of Nonviolent Action (3 vol.), Boston: Porter Sargent, 1973.

Nica Leon scrisoare deschisa

Scrisoare deschisă adresată preşedintelui Ceauşescu de dl. Nica Leon în octombrie 1989



Mă numesc Nica Leon şi domiciliez în Bucureşti, str. Tîmpa nr. 5, bl. 3C, ap. 23, sector 2, cod 73352, sînt subinginer mecanic la I.A.C.E.R.D. – Şantierul Naţional al Tineretului şi doresc, pe această cale, să supun atenţiei dvs. următoarele rînduri:

Urmăresc de mult timp politica dvs. internă şi externă, cunosc bine realităţile poporului din care fac parte, cunosc legile acestei ţări, legi impuse de dvs., dar pe care nu le respectaţi decît în măsura în care corespund cu interesele castei pe care o conduceţi.

Spun castă, deoarece dvs. nu reprezentaţi voinţa poporului în numele căruia vorbiţi, dar nici a partidului. Milioanele de membrii de partid, membrii deveniţi din interes, din obligaţie, de nevoie sau din întîmplare nu sînt, în prezent, cei care participă sau elaborează politica partidului, ci simpli cetăţeni care, ca noi toţi, sînt lipsiţi de orice drept de a-şi aduce aportul la elaborarea politicii partidului, toţi aceştia neputînd aduce critici la adresa politicii pe care o înfăptuiţi în numele lor, nu pot influenţa sau modifica planurile pe care dvs. le întocmiţi şi nici nu au un rol hotărîtor în viaţa ţării, doarece, toate aceste milioane sînt nişte marionete în mîinile dvs. şi nu cetăţeni adevăraţi, care, cu mult curaj să-şi exercite dreptul de a susţine propriile lor interese, interesele colectivelor, oraşelor sau regiunilor din care fac parte.

Aceştia nu au curajul să-şi apere nici măcar familiile lor, nu fac nimic pentru a asigura copiilor lor un viitor cît mai bun, ci dimpotrivă, prin tăcerea lor contribuie la distrugerea şi mai accentuată a ţării şi a poporului român.

Ştiu bine că toţi aceşti membrii de partid au o dublă personalitate, care cu toţii, în discuţii libere cu familia sau cu prietenii, critică politica pe care o duceţi, metodele pe care le folosiţi şi, toţi sînt nemulţumiţi de felul în care conduceţi ţara. Poate doar cîţiva membrii care fac parte din casta conducătoare, de frică să nu-şi piardă privilegiile, au uitat de ţară şi de popor, de rude şi prieteni, de viitorul propriilor lor urmaşi şi vă ţin hangul, dar aceştia sînt puţini la număr, iar ciolanul pe care-l rod acum şi de care ţin cu atîta tărie e pe sfîrşite, ţara e secătuită, poporul nu mai poate dar nici nu mai vrea să-i ţină în spate.

Realitatea dovedeşte că aşa stau lucrurile, o parte dintre ei, acum, cînd au scăpat ciolanul şi cînd mai au cîteva zile pînă la eternul sfîrşit, au început să denunţe politica şi metodele pe care le folosiţi, încercînd acum, cu o ultimă sforţare, să prindă şi trenul istoriei. Măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, să facă şi ei ceva pentru popor.

Cît au avut puterea în mînă, zic ei, au fost necopţi la minte, nu şi-au dat seama de ceea ce făceau, au crezut că nu o să fie chiar aşa, iar acum, cînd văd unde s-a ajuns, cînd se văd la lada de gunoi a istoriei s-au gîndit să ridice glasul.

Cam tîrziu, dar mai bine mai tîrziu decît niciodată.

Acum cînd ţara a ajuns la fundul sacului, acum cînd poporul e sărăcit, dezorientat, flămînd şi în nevoie, acum cînd în fruntea ţării se află autoinstalat un guvern şi un partid slab şi neputincios, care se află acolo datorită fricii şi prostiei oamenilor, a armatei şi a Ministerului de Interne, care, şi-au uitat rolul de a sluji ţara şi poporul, pentru acelaşi ciolan, contribuie la menţinerea în fruntea ţării a castei conducătoare, subjugînd poporul din care şi ei fac parte, în numele unor idealuri care nu s-au realizat şi nu se vor realiza vreodată, în numele minciunii şi prostiei.

Părinţilor noştrii li s-a spus că ei sînt generaţia de sacrificiu, să se sacrifice pentru ca noi să trăim mai bine, dar noi trăim mult mai prost decît ei, iar copiii noştri şi mai prost.

Mult mai gravă este însă politica pe care o promovează casta conducătoare, , atît de distructivă încît viitorul ne apare foarte, foarte sumbru.

Cu toate că nu sîntem în Franţa evului mediu şi la noi domneşte lozinca: după mine potopul! Dar poporul este oare de acord cu aceasta? V-aţi întrebat vreodată d-le preşedinte?

Este adevărat că la această situaţie s-a ajuns şi datorită poporului, care avea obligaţia de a nu aplauda orice vorbă vă ieşea din gură, ci dimpotrivă, trebuia să ia atitudine împotriva tuturor măsurilor pe care le-aţi luat în defavoarea lui, trebuia să fie conştient că nu armata, securitatea sau casta conducătoare va muncii în locul lui şi nici nu ne puteţi băga pe toţi la puşcărie.

Nu ne-aţi fi băgat pe toţi la puşcărie pentru că nu mai puteaţi realiza exportul, export al cărui sclav este poporul, popor nevoit de dvs. şi de casta conducătoare să ia tot ceea ce este mai bun din ţară şi să dea altora, pentru a obţine valuta necesară aşa ziselor "opere" ale dvs., cărţi fără valoare, bani pentru internaţionalismul proletar sau pentru ajutorarea cine mai ştie a cărei organizaţii sau grupări războinice, cu care dvs. sînteţi frate.

După opinia dvs. nu sînt frate cu fratele meu, cu soţia şi cu copilul meu, sînt frate cu cine ştie ce războinic de peste mări şi ţări, căruia trebuie să-i dăm toată crema muncii poporului noastru, iar poporul îşi pierde viaţa stînd la cozi, obligat să mănînce gunoaie, în timp ce războinicul trebuie să fie bine hrănit şi îmbrăcat, să miroasă frumos, că de, fiind frate cu dvs, vă mai pupaţi, din cînd în cînd, atuncî cînd sfîrşeşte proviziile şi vine după altele.

Consideraţi că noi sîntem de acord cu aşa ceva?

Dvs. afirmaţi că democraţia care domneşte în România este a poporului, pentru popor. Dacă este aşa, după cum afirmaţi în repetate rînduri, că societatea şi sistemul social –politic din ţară sînt cele mai perfecte din lume, de ce nu întrebaţi poporul cînd doriţi să exportaţi tot ceea ce este mai bun în ţară?

De ce nu faceţi referendum naţional pe această temă?

De ce nu consultaţi poporul, prin referendum, la toate problemele de importanţă majoră, aşa cum aţi promis ?

Să nu mi se spună că Marea Adunare Naţională … că nu cred o vorbă, acest for este format din oi care nu fac nimic altceva decît să se lase conduse de ciobanul lor, pe unde vrea el şi cum vrea el.

M.A.N.-ul nu există decît ca să dea din mîini, aplaudînd şi aprobînd în unanimitate tot ceea ce doriţi dvs., uitînd că poporul îi va trage la răspundere şi că istoria nu-i va ierta.

Să nu mi se spună că organizaţiile noastre democratice au puterea, deoarece nu cred şi nu o credeţi nici dvs., toate aceste organe şi organizaţii, al cărăr preşedinte sînteţi, sînt manipulate tot de dvs., în interesul dvs, iar tot ceea ce ar fi împotriva dorinţelor dvs. sau a castei nu este permis.

Oare ne credeţi tîmpiţi?

Într-adevăr putem fi asemănaţi cu oile, deoarece poporul vă urmează fără crîcnire, în aparenţă desigur.

Poporul e vinovat că aplaudă chiar şi atunci cînd afirmaţi că mănîncă prea mult.

Trebuia să fiţi mulţumit că aţi moştenit un popor bun, harnic şi muncitor, modest şi cinstit, chiar prea îngăduitor şi răbdător, deoarece, dacă ar fi fost altfel eu cred că nici un conducător care e supărat pe poporul său că mănîncă prea mult şi, care ţine cont de aceasta, nu ar fi scăpat cu viaţă în urma unui astfel de discurs. Ar fi fost omorît cu pietre, dar poporul român a răbdat şi v-a oferit tot timpul necesar ca să faceţi ceva pozitiv şi pentru el, dar a avut degeaba încredere în dvs.

În loc să profităm că avem dau aveam o ţară frumoasă şi bogată, în loc să nu mai ştiţi ce să faceţi pentru binele poporului ne-aţi crezut proşti, ne-aţi transformat în sclavi şi, chiar mai rău, deoarece noi nici măcar nu avem dreptul de a vorbi, deşi legea ne garantează acest drept, iar dvs. în loc de bine nu mai ştiţi ce să faceţi pentru a fi şi mai umiliţi şi amărîţi.

Ne-aţi luat mîncarea, căldura, lumina, dreptul de a călătorii chiar şi în ţară, vezi criza benzinei şi scumpirea transporturilor, dreptul de a ne spăla, vezi apa caldă cu program, lipsa săpunului şi a şamponului, ne-aţi luat dreptul la opinie şi ne-aţi dat în schimb păduchii, foamea, frigul şi minciuna, birul şi curbele de sacrificiu în aşa zisa epocă de aur.

În trecut, chiar dacă aţi fost o mînă de oameni şi aţi reprezentat interesele unei puteri străine, aţi avut dreptul, pe vremea regimului burghezo-moşieresc, regim atît de hulit de dvs. să tipăriţi şi să difuzaţi ziare comuniste. Regimul trecut nu v-a exterminat, nu a pus să fiţi călcaţi cu maşina sau aruncaţi de la etaj, nu v-a internat la balamuc, nu v-a schingiuit şi torturat şi nu v-a otrăvit, deoarece, dacă ar fi făcut aşa nu mai apucaţi frumoasa vîrstă de 70 de ani, în fruntea noastră.

Vechiul regim, aşa de retrograd cum îl consideraţi dvs. s-a îngrijit de popor şi de ţară, nimeni pe vremea aceea nu murea de foame, chiar şi prizonierii de război au plecat de aici graşi, în timp ce azi mor de foame şi de frig, în special copiii şi bătrînii.

Vechiul regim avea oameni cu carte, care ştiau că lupta contrariilor este motorul dezvoltării şi, de aceea au permis existenţa mai multor partide politice, chiar şi pe cel comunist, persecutat ulterior cînd s-a văzut că vrea să vîndă ţara şi să scindeze poporul. L-a interzis cînd s-a înţeles că duce ţara la pieire, că ne va hrăni cu vise, vise pe care le propovăduiţi şi astăzi deşi nimeni nu s-a săturat vreodat mîncînd vise, chiar dacă acestea sînt de aur, după cum spuneţi dvs. că este cel al comunismului. Nici fata mea nu se satură cu vise şi nici nu crede în ele.

De vise se acupă poeţii, artiştii, medicii şi nebunii, nu un partid serios aşa cum pretindeţi dvs. că este cel pe care îl conduceţi.

Dvs. nu doriţi ca ţara şi poporul să se dezvolte, să trăim civilizat, să avem tot ceea ce ne trebuie.Consideraţi că traiul bun este doar apanajul castei conducătoare, sclavii neavînd dreptul la un trai civilizat, ci doar la promisiuni, minciuni deşarte, frig şi foame.

De ce nu permiteţi existenţa contrariilor şi în ţara noastră? Oare nu doriţi ca şi România să se dezvolte şi să intre în rîndul ţărilor civilizate?

Consideraţi că aveţi monopolul adevărului absolut? Dvs. sînteţi comunist şi deci, ateu. De ce folosiţi într-una preceptul din religie "crede şi nu cerceta", deci, tot ce spun eu şi vreau eu, conducătorul, este bine, tot ce cereţi voi, popor, e fals!

Ori de cîte ori se ridică un cetăţean şi încearcă să cerceteze adevărurile promisiunilor şi legilor dvs. este imediat persecutat, maltratat, întemniţat, internat în spitale de boli mintale, expulzat etc. De ce d-le preşedinte?

Dvs. l-aţi criticat pe Dej, în 1968, cînd aţi afirmat că nimănui nu-i este permis, indiferent de calităţile individuale, să se aşaze înaintea ţării, poporului şi partidului, că nimeni nu deţine monopolul adevărului absolut. Dvs. de ce o faceţi?

De ce aţi organizat manifestaţiile popoulare pentru pace şi dezarmare, manifestaţii pe care le-aţi numit spontane. În realitate ele erau organizate, la cererea dvs., în încercarea de a obţine premiul Nobel şi, de ce aţi reprimat manifestaţia cu adevărat spontană a cetăţenilor Braşovului ? De ce i-aţi numit pe acei membrii de partid, muncitori de la "Steagul Roşu", un grup de huligani.

Comuniştii din perioada ilegalităţii erau mult mai puţini şi, totuşi, nimeni nu-i trata ca pe huligani. Cînd au fost arestaţi, au beneficiat de procese politice, aveau dreptul la apărare, procese la care participa şi presa liberă şi publicul.

În prezent, de ce în astfel de ocazii, nu permiteţi ca oamenii pe care-i consideraţi huligani şi care nu au făcut decît să-şi ceară drepturile lor legitime, să fie trataţi la fel de civilizat cum aţi fost tratat şi dvs. cînd făceaţi acelaşi lucru. Nimeni nu v-a schingiuit, nimeni nu v-a otrăvit, ci dimpotrivă, aţi avut dreptul să vă apăraţi, fiind publicate în presa timpului opiniile dvs.

De ce nu apar în ziarele din România opiniile celor de la Braşov, problemele lor şi ale tuturor celor care au fost condamnaţi sau internaţi, de regimul dvs, din motive politice ?

De ce în presă nu apar discursurile prilejuite de reînhumarea "eroilor" maghiari şi, de ce apare numai condamnarea lor ? Noi nu avem dreptul să ştim? Ce au condamnat colectivele de oameni ai muncii dacă nici unul nu a avut posibilitatea să citească în presă noastră conţinutul acelor cuvîntări ?

Manifestul dat de dvs. nu a fost oare un amestec grosolan în treburile interne ale Ungariei?

De ce vă amestecaţi în treburile altora?

Dvs. aţi afirmat că nimeni nu trebuie să se amestece în treburile interne ale unei ţări, pentru că fiecare popor este liber să-şi aleagă calea, fără intervenţie din afară.

De ce vă băgaţi în problemele altora şi de ce cereţi intervenţia trupelor Pactului de la Varşovia în Polonia. Nu dvs., în 1968, aţi condamnat intervenţia samavolnică a din Cehoslovacia sau acum vă pare rău că poporul polonez începe să trăiască bine, fără acordul dvs. ? Ce aveţi împotriva lor ?

De ce daţi lecţii altora, lecţii de care nu ţineţi seama cînd e vorba de politica noastră internă? Vă ocupaţi foarte mult de treburile altora, de ordinea, fie ea şi nouă, în relaţiile internaţionale, de nefolosirea forţei sau a ameninţării cu forţa în relaţiile dintre state. De ce că uitaţi în grădina altora în timp ce la noi e propăd ?

De ce nu aplicaţi principiul nefolosirii forţei sau ameninţării cu forţa şi în relaţiile dintre cetăţeni şi stat ?

Nici un persecutat politic sau deţinut politic din era Nicolae Ceauşescu nu a cerut să fie distrusă sau vîndută ţara. Toţi au cerut schimbări democratice, schimbarea regimului sau a conducătorului, iar asta nu reprezintă o crimă împotriva ţării şi poporului. Dvs., comuniştii nu asta cereaţi oare în 1945 ?

Desigur, nu vă convin aceste atitudini şi nici curajul lor, îi numiţi huligani, îi transformaţi repede în deţinuţi de drept comun şi îi intemniţaţi sau deportaţi, deoarece, toţi aceştia nu cer decît dreptate şi libertate pentru popor, cereri care contravin flagrant cu interesele dvs. şi ale castei.

Nudoriţi reforme deoarece vă gîndiţi la viitorul dvs. şi al membrilor castei, fiind sigur că o dată aplicate reformele democratice, în fruntea ţării vor veni alţi oameni. Dar cum o să lăsaţi să se întîmple aşa ceva, că doar dvs.sînteţipatronul absolut. Cum să lăsaţi ca poporul să afle toate nenorocirile pe care le-aţi făcut dvs. şi membrii castei dvs.? Cum o să faceţi una ca asta, cînd în prezent prostia şi minciuna sînt la rang de cinste, cînd chiar dvs. afirmaţi că trebuie, la urma urmei, să fim mîndrii de greşelile noastre!

De ce de greşelile dvs.trebuie să fim mîndrii în timp ce greşeli minore, ale cetăţeanului de rînd sînt pedepsite aspru de legile şi regulamentele impuse de dvs.? Oare un şurul pe care-l strică un muncitor, faptă pentru care este criticat şi penalizat, este mai important şi mai valoros decît economia ţării pe care dvs. aţi pus-o pe butuci, prin intermediul indicaţiilor preţioase, revărsate asupra economiei şi poporului cu atîta dărnicie ?

Un partid serios,cînd ajunge la putere trebuie să ştie meserie şi politică, fiindcă la urma urmei tot o meserie este. De ce după atîţia zeci de ani de activitate "revoluţionară" nu cunoaşteţi meserie şi, de ce nu demisionaţi, treceţi în opoziţie, învăţaţi meserie, şi apoi, candidaţi din nou la funcţia supremă ?

Dar cum să demisionaţi dvs., cel mai iubit fiu, ce o să se facă poporul fără dvs.? Vă gîndiţi, poate, că vom orbii cu toţii de atîta plîns, dar, mai ales, vă gîndiţi la dvs. şi la casta conducătoare, că de, privilegiile se duc, se duc şi palatele, casele de vînătoare, se duc discursurile, din ce o să mai trăiţi? Nimeni, în prezent, nu angajează un om dacă nu are o calificare, ori cu diploma de la şcoala de partid nu poţi fi angajat decît ca necalificat.

Cum o să muncească ei, cînd lor nu le-a plăcut munca niciodată şi cînd nicicînd nu au stăpînit bine vreo meserie ? Ce o să facă miile de pseudo lăcătuşi, muncitori turnători sau necalificaţi ai ţării, care în prezent sînt în fruntea poporului şi ţării ? În fond asta este problema universal valabilă în socialism.

Cum o să lase şeful ciolanul din mînă, dacă îl lasă i-l ia altul şi el din ce o să trăiască? Tot ce a agonisit se duce, pierde tot, din erou ajunge simplu cetăţean, obligat să stea la propriile sale cozi. Şi, cum o să facă el asta ? Nu este acesta adevărul d-le preşedinte ? Cum să lase stăpînul osul din mînă să-i fie luat de altul, mai capabil decît el ?

Cum să permită stăpînul democraţia reală, că atunci se găseşte cîte unul să-l tragă la răspundere şi să-i ceară socoteală pentru toate faptele rele, să fie controlat şi obligat să facă ce vrea poporul şi nu ce vrea el – stăpînul absolut.

În fond asta este esenţa socialismului şi a partidelor comuniste.

O dată ajunse în fruntea puterii, un mic grup de indivizi pun mîna pe sacul cu privilegii şi nu-l mai cedează chiar dacă pentru asta trebuie să distrugă ţara şi poporul în numele căruia guvernează. Rusia stalinistă, China contemporană şi Cambogia sînt exemple grăitoare.

Şi pentru că în România poporul nu a ieşit încă în stradă, ca să-şi ceară drepturile,consider că mai aveţi timp timp să îndreptaţi o parte din răul pe care l-aţi pricinuit poporului şi ţării.

Cînd aţi avut nevoie de acoperire în faţa stăpînului mai puternic, în clipele cînd doreaţi să pozaţi ca independent în faţa Europei, aţi organizat unreferendum naţional, pentru reducerea cheltuielilor militare cu 5%.

De ce acum, cînd doriţi să ocupaţi din nou funcţia supremă, nu organizaţi un referendum ? Aţi promis că veţi consulta poporul la luarea unor decizii importante pentru ţară. Şi ce poate fi mai important decît alegerea viitorului conducător al ţării ?

Dacă toate discursurile dvs. au fost adevărate şi nu doar simple palavre, vă rog să dispuneţi să se deschidă o listă pentru candidatura la funcţia supremă în stat, în care, alături de dvs. să fiu şi eu înscris. Alegerea în această funcţie să fie făcută prin referendum naţional, întrucît această alegere este de interes naţional şi depăşeşte competenţa unui congres al comuniştilor, fie el şi al XIV-lea.

Alegerea dvs. sigură, în funcţia supremă, la congres nu este deloc democratică, ci o simplă manipulare a unor indivizi cu dublă personalitate, iresponsabili, care în faţă vă aduc osanale, iar în spate nu mai contenesc să vă critice şi să vă blameze.

Cum dvs. afirmaţi că sînteţi un erou, cred că nu veţi accepta să fiţi iarăşi alesul făţărniciei şi, mă veţi accepta să vă fiu contracandidat, în pofida regulilor stabilite tot de dvs.

Dvs. erou al neamului, erou între eroi, nu vă temeţi de propunerea mea şi sînt sigur că veţi adopta această idee şi o veţi pune în practică, deoarece, ea este inspirată din discursurile dvs. dvs. fiind acela care, în faţa ţării, aţi spus că trebuie să promovăm în funcţii de răspundere cetăţeni competenţi, mînaţi de dorinţa de a sluji ţara, chiar dacă aceştia nu sînt membrii de partid. Consider că nu vă temeţi de ideea alegerii în funcţia supremă, prin referendum naţional şi datorită faptului că dvs. sînteţi doctor în ştiinţe economice, savant de renume mondial, cu contribuţii majore la noua ordine internaţională, revoluţionar vestit, în timp ce eu nu sînt decît un simplu subinginer, în vîrst de 34 de ani, cu facultate la seral, nu sînt nici revoluţionar şi nici nu fac parte din partid sau din vreo organizaţie de masă sau obştească, nu sînt membru de sindicat dar sînt animat de dorinţa de a sluji poporul şi de a-l ajuta să depăşească, în cel mai scurt timp, dezastrul în care ne aflăm, pentru ca şi noi să putem intra în rîndul ţărilor civilizate.

Admiterea şi organizarea acestui referendum ar face ca istoria neamului să reţină domnia dvs. pe treapta cea mai înaltă, depăşind-o chiar şi pe cea pe care se află Mihai Viteazul, idolul dvs., voievod care, după părerea mea, a intrat în istorie călare, dar a ieşit fără cap, poporului i-a lăsat, ca moştenire, robia, iar ţării armatele de ocupaţie a puterilor străine.

Consider şi sper că sînt in asentimentul dvs., fiind sigur că organizarea corectă a referendumului va fi prima dvs. atitudine cu caracter democratic, ea fiind şi singura în ultimii 45 de ani.

Respingerea ei ar însemna că dvs. dovediţi încă o dată, că nu doriţi binele ţării şi al poporului, că vă este teamă să aveţi contracandidaţi în alegeri şi că nu vă cunoaşteţi interesele acum cînd sînteţi bătrîn şi bolnav. Cred că a sosit timpul să vă menajaţi şi să staţi liniştit la pensie.

Sînt sigur că sînteţi grav bolnav, deoarece, în ultimele discursuri aţi afirmat că poporul trăieşte foarte bine, în timp ce eu constat că nici moneda naţională nu mai are liberă circulaţie înţară, fiind fără valoare cînd încerci să cumperi ceva de mîncare în ţara care odinioară era numită de străini ţara untului şi a mierii, a grîului şi a vitelor, fiind valabilă doar însoţită de invenţia dvs. numită "tichet" sau cartelă, dovadă clară a bunăstării, a nivelului ridicat de trai şi a grijii partidului faţă de cetăţean, pentru ca acesta să nu devină obez.

E clar că de văzut nu mai vedeţi bine, nu vedeţi nici mizeria în care trăim, falimentul industriei şi al agriculturii, poluarea din ţară, corupţia şi hoţia, dar nu vedeţi nici că bucata de carne cu care vă hrăniţi cîinii care vă păzesc, este muşchi, pentru ca jivinele să nu facă colesterol, în timp ce noi nu avem o bucată de carne cu care să ne hrănim copiii.

Dacă nu aţi fi aşa de bătrîn , aţi putea înţelege că astfel de atitudini pot fi socotite de unii " crime împotriva umanitaţii".

De aceea vă rog, spre binele dvs. al ţării şi al poporului să acceptaţi alegerea, în funcţia supremă, prin referendum, cu contracandidaţi.

Această idee consider că trebuie susţinută de forţele armate şi ale Ministerului de Interne care, trebuie acum, în ceasul al XII-lea să se pună în slujba ţării şi a poporului şi, să sprijine reformarea sistemului politic şi economic al României.

Pentru a putea ca şi ţara noastră să beneficieze de reformele vitale nouă, consider că trebuie ca toţi cetăţenii ţării să participe la deschiderea congresului al XIV – lea, în cazul în care este respinsă ideea referendumului, la sala unde se vor desfăşura lucrările acestui congres şi să ceară reforme politice şi economice, spre binele ţării şi al poporului.

În toate oraşele ţării cetăţenii să se adune în ziua deschiderii congresului, în faţa sediilor organizaţiilor locale unde să ceară aplicarea grabnică de reforme.

Numai uniţi vom putea instaura şi în ţara noastră un guvern legal şi democratic, care să fie în slujba intereselor ţării şi a poporului.

Toţi cetăţenii trebuie să fie conştienţi că nimeni, din afară, nu va putea face curăţenie în casa noastră, noi fiind singurii care trebuie să ne cunoaştem interesele, să ne curăţim şi să ne gospodărim ţara conform intereselor noastre.

Nu este în firea poporului român şi nici nu se mai poate să stăm nepăsători şi să vedem cum, în numele nostru, este distrusă ţara şi mai ales poporul.

Trebuie să plătim pentru bunăstare şi să fim conştienţi că nimic pe lume nu este gratis şi noi trebuie să cerem, indiferent de risc, reforme democratice şi economice, singurele capabile să ne asigure nouă şi copiilor noştri bunăstarea reală.

Toţi militarii şi lucrătorii Ministerului de Interne trebuie să se alăture poporului, pentru obţinerea acestor reforme, spre binele lor şi al urmaşilor lor.

Dacă militarii şi lucrătorii Ministerului de Interne vor încerca să se împotrivească dorinţelor poporului şi vor împiedica poporul să înfăptuiască reformele atît de necesare ţării, aceştia trebuie să fie conştienţi că, în scurt timp, vor fi traşi la răspundere pentru faptele lor, ţara ne mai putînd să suporte actuala situaţie creată de guvernul condus de Nicolae Ceauşescu.

Toţi, uniţi, trebuie să cerem în ziua deschiderii congresului, dreptul de a fi trataţi ca oameni şi nu ca sclavi, aşa cum ne tratează guvernul prezent.

Toţi cei care se vor afla în sala congresului trebuie să se opună ca în fruntea ţării şi a guvernului să se mai afle un reprezentant al familiei Ceauşescu.

D-le preşedinte, vă rog să înţelegeţi că ţara şi poporul nu vă mai vor, că sînteţi depăşit de problemele în care aţi afundat ţara, că nu se poate construi o societate artificială, că nu există încă o ţară dezvoltată şi puternică cu un popor sărac şi flămînd, că numai în socialism totul aparţine tuturor dar nimeni nu stăpîneşte nimic şi, deci, dacă nu stăpîneşte nimic nici nu-l interesează nimic şi că, spre binele tuturor trebuie să acceptaţi reforme democratice, iar dvs. să vă retrageţi din viaţa politică a ţării.

În caz contrar, mai devreme sau mai tîrziu, tot la schimbări se va ajunge, dar cu cît mai repede cu atît mai bine va fi pentru toţi.

Vă rog să înţelegeţi că apelul meu este inspirat din cuvîntările dvs. şi din dorinţa ca şi în România cetăţenii să trăiască civilizat, că eu nu sînt reprezentantul sau exponentul unor cercuri reacţionare sau unor puteri străine, că sînt un produs al socialismului în care m-am născut, că am fost educat în şcoli în care mi s-au spus numai minciuni, profesorii spunîndu-ne că România este o ţară foarte bogată, că socialism înseamnă bunăstare pentru popor, electricitate şi automatizare, că tot ceea ce se înfăptuieşte în ţară este pentru noi, în timp ce eu constat, la fiecare pas, că nimic din cele învăţate nu sînt adevărate, că trăim în întuneric şi în frig, în sărăcie şi opresiune, că nu sîntem liberi, că sîntem conduşi de un partid neputincios şi slab, care se teme de primul muncitor care îşi caută drepturile şi, chiar de nevinovata maşină de scris, că scara valorilor e inversată în România şi că guvernul prezent are ca motto: "distrugeţi omul de rînd şi adevărul".

Voi încheia, urmîndu-vă exemplul, cu o scurtă strofă, la care vă rog să reflectaţi:



Să nu dea Dumnezeu cel sfînt

Să vrem dreptate , nu pămînt,

Cînd frigul nu-l vom mai răbda,

Cînd foamea ne va răscula,

Cristoşi să fiţi, nici în mormînt nu veţi scăpa!



Bucureşti, 17 10 1989





Nica Leon