marți, 26 august 2014
luni, 18 august 2014
Nae Ionescu despre Rusia
Ce spunea Nae Ionescu in anul 1932, despre relatia cu Rusia!
1 Vote
De când se vorbeşte de tratativele cu Sovietele pentru încheierea unui pact de neagresiune, a început să reapară în presa noastră, în o parte a ei cel puţin, acea nesfârşită serie de clişee aşa zicând premonitorii, mergând toate înspre aceeași încheiere categorică: nici o legătură, nici o discuţie cu „bolşevicii”, aceşti criminali ordinari, etc.
Atitudinea aceasta e cel puţin ridicolă. Căci lăsând la o parte chestiunile letigioase dintre Rusia şi noi, – litigioase cel puţin în părerea lor, – nu e mai puţin adevărat că Uniunea Republicilor Sovietice e un stat de 150 de milioane locuitori, şi încă un stat în hotarul nostru. Nu e însă ridicul să ne închipuim că vom putea noi ţine la infinit în carantină pe un vecin care administrează mai mult de jumătate din întinderea Europei, şi încă partea cea mai bogată?
Şi presupunând, prin imposibil, că am putea să o facem. În ce scop? Şi cu ce perspective? Atitudinea noastră ar fi îndreptăţită oarecum, dacă am şti că actualul regim e pe punctul să cadă, şi să fie înlocuit sau cu un regim rus care ne-ar conveni nouă, sau cu un regim… european care ar lua în exploatare colonială Rusia.
Regimul rus care să ne convină nouă, nu-l prea vedem. Nu ne-a convenit Rusia ţaristă; nu ne-a convenit Rusia lui Miliukov şi a lui Kerenski; nu ne convine republica lui Stalin. Putem noi aştepta ceva mai bun?
Şi, în definitiv, ce ne repugnă în actualul regim? Ar fi, să spunem, un împiediment pragmatic-politic. Sovietele nu vor să ne recunoască drepturile noastre asupra Basarabiei. Asta nu e serios. Drepturile noastre asupra Basarabiei nu pot forma un obiect de discuţie. Pentru că sau Rusia vrea să meargă la Constantinopol pe la gurile Dunării, şi atunci nici un regim – oricare ar fi el – nu ne va respecta drepturile asupra Basarabiei, chiar dacă ele ar fi recunoscute prin douăzeci de tratate; sau Rusia renunţă la planurile Împărătesei Caterina, şi atunci Basarabia nu mai are nici o însemnătate pentru ea. Recunoaşterea protocolului Basarabiei este încă, precum se vede, o chestiune de politică externă rusească şi nu una de regim intern. Iar dacă e vorba de politică externă, mai uşor ne putem înţelege cu un regim actual care socoteşte Rusia drept o ţară eurasiană, decât cu un regim „civilizat” „occidental”, care ar urma tradiţia concepţiunii petrinice.
Impiedimentul moral? Nu putem sta de vorbă cu oamenii care au distrus, au jefuit şi au omorât? Asta doar ca să râdem. Noi ne mai aducem, doar, aminte de o Europă întreagă care pentru motive analoage nu voia, acum 100-150 de ani, să stea de vorbă cu Franţa! Şi pe urmă, cine suntem noi să aruncăm această bulă de excomunicare, atunci când nici un alt stat european nu o mai face?
Ar mai fi, desigur, împiedimentul principial politic, republica sovietelor reprezintă o formulă revoluţionară cu care nu voim să avem de a face; tratativele cu Ruşii însă, ar putea înlesni propaganda lor la noi: şi asta ar însemna „bolşevizarea” noastră. Am impresia că ideile noastre despre stările din Rusia sunt totul neclare.
Ruşii au făcut revoluţie. Au făcut-o însă nu numai pentru ei, ci pentru noi toţi. În acelaşi fel în care la 1789 Francezii au făcut o revoluţie pentru toată lumea. Probă că e aşa e faptul că, în afara de Rusia, pretutindeni astăzi în lume regimul capitalist-burghez trece printr-o gravă criză; şi o criză nu trecătoare, de îndată ce ţări ca Anglia sunt de părere că vechea structură capitalist-burgheză trebuie părăsită.
Rusia a făcut deci revoluţia. A început-o adică. Şi de atunci, de 15 ani, caută întruna formula convenabilă. Bolşevism? Nu. Bolşevicii nu mai sunt de mult la putere; şi republica sovietelor nu mai e de mult bolşevică. Inerţia face ca anumite formule bolşevice să fie încă astăzi în circulaţie. Inerţia şi anumite necesităţi de oportunitate tactică. În fond însă, perioada romantic-revoluţionară, cu ideologii ei, cu „doctrina” ei scoasă de-a-dreptul din cărţi, s-a închis de mult. În Rusia se caută astăzi, cinstit, patetic de cinstit, şi cu mijoace adesea impresionante, o nouă formulă de viaţă. Care va fi aceea? Dumnezeu ştie. Se poate spune însă că ea nu va fi cea comunistă – sau cel puţin că nu va fic ea comunistă a manifestului comunist şi nici a internaţionalei a treia. În aşa măsură încât bieţii comunişti din afara de Rusia apar astăzi – faţă de actualul stadiu al revoluţiei ruseşti – ca nişte naivi care luptă în slujba unei cauze pierdute.
Primejdia comunistă – care era o primejdie întru atât întru cât urmărea realizarea unei formule artificiale, livreşti în simetria ei geometrică – a trecut de mult. Ea nu mai e valabilă decât în ţările îngust reacţionare, care se închid cu încăpăţânare prefacerilor fireşti ale vremii. Rusia comunistă a trăit. Rusia e o ţară în revoluţie, pur şi simplu. Dar în revoluţiile sunt astăzi toate ţările mari ale Europei. Vă închipuiţi, poate, că în fond revoluţia e mai puţin la ordinea zilei în Anglia sau în Germania decât în Rusia? Nu. Diferenţa e numai în formă. Împrejurările impunând celei din urmă metode mai radicale. Dar atât. Refuzăm noi însă, să trătăm cu Anglia sau cu Germania? De ce, atunci boicotul acesta pronunţat împotriva Uniunii Republicilor Sovietice?
Suntem naivi, – sau ce suntem?
6 ianuarie 1932
joi, 14 august 2014
luni, 11 august 2014
Inca mai cred
Inca mai
cred ca exista oameni harnici, cinstiți si competenți care sa poată rezista in fata greutăților si lipsurilor, dar si in fata tentației corupției fara sa
faca cel mai mic compromis.
Inca mai
cred ca exista oameni care isi pot iubi țara si poporul din care fac parte, fără
sa urască alte popoare si alte tari, fără sa alunece pe panta extremismului si
a violentei.
Inca mai
cred ca exista oameni care sa ii poată iubi pe cei de același neam cu ei atât
de mult încât sa poată trece cu vederea unele mici divergente de opinie, reale
sau abil induse prin manipulare de către cei care știu atât de bine sa dezbine
pentru a conduce.
Desi au
trecut 25 de ani, inca nu ma pot obișnui cu modul in care televiziunile aservite
diverselor grupuri de interese economice si politice, se ataca reciproc, si
antrenează in luptele lor interne oameni creduli si nevinovați. In tot razboiul
asta mediatic se minte cu nerușinare de o parte si de alta, se manipulează
făcându-se apel la cele mai curate sentimente care se transforma in marfa pe
taraba media.
Nu am văzut la niciun post o abordare realista a unui personaj politic, dacă respectivul este din tabăra proprie i se ascund toate defectele si se pun pe tapet doar calități, dacă este din tabăra adversa... invers.
Ma doare sufletul văzând cat de ușor pica oameni cu o bogata experiență de viata in capcanele manipulării, cat de usor inghit pe nemestecate tot ce “s-a spus la televizor”....
Nu am văzut la niciun post o abordare realista a unui personaj politic, dacă respectivul este din tabăra proprie i se ascund toate defectele si se pun pe tapet doar calități, dacă este din tabăra adversa... invers.
Ma doare sufletul văzând cat de ușor pica oameni cu o bogata experiență de viata in capcanele manipulării, cat de usor inghit pe nemestecate tot ce “s-a spus la televizor”....
si cel
mai rău ma doare ca nu știu cum sa fac sa ii ajut.
Cum sa
le explic ca suntem un popor întreg si ca înainte de orice ar trebui sa avem
grija păstrarea si exploatarea avuției naționale în interesul poporului nostru
si nu al altora, cât si conservarea integrității ființei naționale sub aspect
fizic cultural si spiritual...
Cum sa
le explic ca interesul național este important, si nu faptul ca tin, sau nu tin
cu un presedinte vremelnic instalat, sau cu un un partid, sau ca agreează sau
nu monarhia ... toate astea nu ar trebui sa ne dezbine nici măcar cat simpatia
pentru o echipa de fotbal sau alta.
Inca mai cred ca treptat toate astea vor fi înțelese de cat mai multi si manipulatorii vor rămâne cu minciunile pe taraba.
Planuri pentru Ucraina făcute la Bucuresti
Nu uita ce ai promis la Bucuresti, anul 2008: “Teritoriile romanesti intra sub administratia Romaniei”. Ne vrei sau nu ca aliati?!
25 februarie 2014 de deveghepatriei
Ce vedeti dumneavoastra la ora actuala in Ucraina s-a pus la cale in Bucuresti pe canale ultrasecrete. Informatia aceasta, pana in ziua de astazi, era clasificata ca ultrasecreta, dar avand in vedere ca razboiul ne bate la usa atunci este cazul sa devina publica. Au fost intalnirile oficiale, Traian Basescu-Vladimir Putin-George Bush, mesajele catre Uniunea Europeana si NATO, dupa care s-a trecut la discutii in spatele usilor inchise.
Cand vrei sa pui la cale o revolta de proportii, sa rupi o tara in doua, asa cum am patit noi in 1989, iti trebuiesc un minim de cinci ani de zile. Prima data se trimit “sondele”, ofiterii de informatii care sa stabileasca planul de bataie si locul unde se vor desfasura luptele, dupa ei vin “mentalistii” si propoagandistii, primii se ocupa cu inserarea mesajelor cheie pe zona media si online, iar cea de-a doua categorie ii sprijina pe primii prin actiuni de strada. Cand au inceput luptele efectiv, “Euromaidanul” din Ucraina, intra in scena “turistii” si combatantii care sa declanseze si intretina haosul.
Timp de doi ani de zile este foarte important urmatorul lucru: mesajul, mai ales pe zona de online, sa raman in stare latenta, oamenii sa spun ca respectivii sunt niste “nebuni” care debiteaza cretinitati la greu. In fleul acesta mesajele cheie ajung catre baze, unitatile de lupta, si celule, disipate pe o zona foarte mare, in timp real si fara ca cineva sa intervina. Vorbim de metoda clasica de manipulare folosita de toate serviciile secrete.
Cu doua saptamani inainte, prin mesaje cheie postate pe internet, baza anunta: “Incepem si totul sa fie pus la punct”. Blogurile, site-urile, paginiile de Facebook, intra imediat in stare de alerta si mesajele devin radicale: “Libertate pentru Ucraina! Sa-l impuscam pe presedinte! Sa curama tara de invazia ruseasca! Sange si foc pentru libertatea Ucrainiei”. Presa se repede imediat sa preia mesajul radical, oamenii sunt atrasi in starea de haos, ofiterii operativi isi anunta viitori combatanti de strada unde sunt ascunzatorile si locurile unde se vor posta anumite arme (printre ele fiind si tunul psihotronic). In acest sens puteti lua legatura cu dl general de Brigada (r) Aurel Rogojan din cadrul Serviciului Roman de Informatii si dansul o sa va explice cel mai bine cum au pus la cale “revolutia” din 1989. Noi v-am facut doar un scurt rezumat…
Sa va spunem un secret: presa din Romania bate orice record in materie de tampenie si cretinitate, sunt cei mai usor de manipulat dintre toti jurnalistii europeni. Din cauza aceasta dl profesor Cristian Troncota (ACMRR-SRI) a spus: “Avem ofiteri acoperiti atat cat ne trebuie printre jurnalisti”. Presa din Romania este cea mai previzibila, ultimul ofiter din cadrul unui serviciu secret strain ii poate manipula dupa bunul lui plac.
Julian Assange, “umbra” recrutata de CIA la varsta de 16 ani. A facut parte din programul “The Future is Now” (cei mai dotati 100 de hackeri de pe planeta). Assange are legatura si cu Romania…
Cei care se afla in spatele atacurilor de pe internet sunt ofiteri de nivel 0, “umbrele” serviciilor secrete, asa cum avem si noi romanii in cadrul Serviciului de Informatii Externe (SIE), asa cum are si SRI-ul. Sunt inclusi in anumite programare de pregatire, de existenta lor nu au habar nici macar superiorii de la varful instutiei, nu se comunica cu ei prin mesaje conventationale, telefon, mail, retele de socializare, sunt plantati cu cel putin doi ani de zile inainte sa inceapa misiunea propriu zisa. Serviciile secrete reusesc sa puna mana pe ei, dar nu au ce sa dovedeasca: in proportie de 99% nimeni nu are habar jocurile cui le fac si pentru ce servicii lucreaza.
Aceste “umbre” au o viata cat se poate de neconventioanala, cum Assange dormea la Hamburg printre anarhisti, artisti dependenti de heroina, sau prostituate de cea mai joasa speta. Este mediul perfect in care se pot camufla si de obicei se raliaza unor curente extrem de populare in Europa: anarhismul, marxismul cultural, etc.Lasati la o parte tampeniile de filme cu spioni pusi la costum care mananca caviar prin hotelurile de lux, realitatea este cu mult diferita.
Isi cauta refugiul in lumi cat mai sordide pentru ca li se explica inainte de misiune: “Serviciile secrete din tara respectiva va alcatuiesc profile psihologice pe baza articolelor voastre si atunci trebuie sa le aratati doar ce vreti voi sa vada”. Aviz Serviciului Roman de Informatii si-n special unitatii UM0289 – “Surse Deschise si Analiza Informatiei”! Stiti bine ca NSA-ul are atena in Romania si metadatele nu sunt folosite in interesul Neamului Romanesc!
Bucuresti, anul 2008
O sa va spunem pe scurt despre ce este vorba: Putin a discutat cu Bush si i-a transmis presedintelui american sa aiba grija la Ucraina si cum se comporta pe viitor. La un moment dat presedintele Federatiei Ruse a scos o harta pe masa si-a spus: “Noi luam ce avem din Ucraina, voi, americanii, aveti baza in partea “europeana” a Ucrainiei, cu Polonia discutam noi si romanii sa primeasca ce este al lor, dar sub forma de guvernare descentralizata”. Putin a precizat destul de clar: “O singura baza americana, un anumit numar de soldati, fara atene care sa depaseasca o anumita frecventa”. Americanii au mers la tupeu: “Nu, punem cate baze vrem noi si aia este, oricum europenii au nevoie de NATO in caz de razboi”. Putin: “Daca va apropiati de Sevastopol, cu o singura drona, va rup in doua toate bazele din Europa!”.
Romanii in cadrul acestor discutii stateau intr-un colt si priveau cu ochii mariti de spaima cum stapanii isi pun la cale planurile de viitor. Realizati si dumneavoastra ca interesul tarii noastre era unul singur: sa ramanem cu granitele intregi! Romanii au pus pe masa o oferta concreta: 15 miliarde de euro in 12 ani, Basarabia inapoi la Romania, 50% din tezaur si Tinutul Hertei. Rusii au refuzat: “Avem nevoie de bani, am invertit in armata 24 de miliarde de euro, si atunci ne oprim la 15 miliarde in opt ani, va dam acum Basarabia si ce mai avem din tezaur, Tinutul Hertei dar cu arme ascunse pentru Federatia Rusa”. Discutiile au picat din cauza FMI-ului si mizeriilor de politicieni de la Bucuresti, iar poporul roman nu isi iubeste suficient tara ca sa sufere de foame pentru ea! Romanului ii plac manelele, micii, Dan Capatos, CanCan si rade cu gura pana la urechi cum politicienii isi bat joc de el odata la patru ani! Atunci avem ce meritam…
In exterior suntem tratati la fel cum ne comportam noi in Romania: cu nepasare! In urmatoarele trei luni de zile sa va asteptati la ce este mai rau in Basarabia, nu stim daca ne apuca miezul verii fara conflicte de strada la Chisinau! Sa le multumim celor de la SIE pentru implicare, devotament si inteligenta maxima de care au dat dovada tot timpul, in timp ce SRI-ul se comporta de parca este un copil autist: se lupta la greu cu antisemitismul si holocaustul inventat din Romania!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)