Manipularea prin sondaje - sa ne pregatim de alegeri
Foto: The Guardian
Partidele au inceput sa tureze motoarele pentru acest an dublu electoral. Din pacate, in staff-urile de campanie ale unor candidati sunt inrolati nu doar diversi jurnalisti sau analisti, ci si reprezentanti ai unor institute de sondare a opiniei publice.
Sigur, nu este o noutate pentru nimeni, dar daca in cazul primelor doua categorii profesionale alegatorul s-a cam obisnuit sa ii identifice pe cei lipsiti de obiectivitate, cei care realizeaza sondaje de opinie se bucura inca de foarte multa credibilitate, mai ales cand se ascund in spatele unor acronime care nu spun nimic alegatorului. De unde sa stie el ca acela care a realizat sondajul are stranse legaturi de rudenie cu liderul unui partid politic sau ca ii coordoneaza campania unuia dintre candidati, sa zicem?
Despre manipularea prin sondaje electorale se vorbeste destul de rar si destul de putin, comparativ cu importanta care li se acorda. De exemplu, sa ne amintim ca USL a sustinut ca isi imparte candidaturile jumi-juma intre PSD si ACD in baza sondajelor de opinie. Cum se face ca ale PSD ii dau ca favoriti pe pesedisti si cele ale PNL ii scot ca favoriti pe liberali? Asta ca sa nu mai vorbim despre diferentele dintre rezultatele sondajelor comandate de USL si cele ale PDL.
USL ar primi 57% din voturi - Sondaj CCSB
USL ramane sub 50%, PDL creste - Sondaj CSOP
I-am adresat cateva intrebari pe aceasta tema sociologului Mircea Kivu, care admite ca, mai ales in perioadele electorale, se recurge uneori la diferite modalitati de manipulare prin intermediul sondajelor, una dintre ele fiind "inventarea" de case de sondaje care apar in campanie si dispar la finalul acestora, dupa ce si-au indeplinit misiunea.
- Cate institute de sondare a opiniei publice exista in prezent in Romania si cum este reglementata aceasta activitate?
Dupa stiinta mea sunt vreo 15, daca nu le socotim pe cele care fac exclusiv studii de piata. Cele mai importante sunt afiliate la SORMA. Activitatea este reglementata de Codul International ICC/ESOMAR de Deontologie a Cercetarii Sociale si de Marketing si celalalte ghiduri de buna practica ale ESOMAR.
- Cam ce sume platesc cei care comanda un sondaj si in functie de ce criterii?
Principalele variabile care afecteaza costul unui sondaj de opinie sunt: modalitatea de intervievare (fata-in-fata, telefonic, prin Internet etc.), lungimea chestionarului, dimensiunea esantionului, complexitatea analizelor solicitate.
In general, costul minim, pentru un sondaj fata-in fata, porneste de la 10 euro/interviu.
Din pacate, exista pe piata firme care practica veritabile preturi de dumping. Acestea nu pot fi obtinute decat facand rabat la calitate (de exemplu, renuntand la a controla operatorii).
In conditiile in care pentru multi beneficiari pretul este principalul criteriu de alegere a furnizorului (mai ales in licitatiile publice), institutele serioase duc o lupta grea pentru pastrarea standardelor de calitate.
- Din cate stiti, se intampla deseori sa existe mari diferente intre rezultatele prezentate celor care comanda sondajul si cele date ulterior publicitatii?
Institutele de cercetare cu renume nu-si permit asemenea diferente.
- In opinia dumneavoastra, cat de mult se manipuleaza prin sondaje si care sunt principalele modalitati? Credeti ca s-au inmultit cazurile de acest gen in ultimii ani?
Din pacate, mai ales in perioadele electorale, se recurge la diferite modalitati de manipulare prin intermediul sondajelor. Cele mai raspandite sunt: nepublicarea intrebarilor care au fost adresate, publicarea selectiva a rezultatelor (doar cele favorabile beneficiarului), scoaterea din context a unor intrebari, publicarea unor sondaje "pe surse".
O practica des intalnita este "inventarea" de case de sondaje care apar in campanie si dispar dupa.
- Ce credeti despre sondajele pe teme economice, cum ar fi sondajul IRES legat de Rosia Montana, sau sondajul CCSB in care romanii s-au declarat mai preocupati de poluare decat de salarii, in contextul scandalului Cupru Min?
La cazul Rosia Montana - IRES m-am referit pe larg in articolul "Din nou, despre manipularea prin sondaje". In urma acestui articol, Grupul de Sustinere a Proiectului Rosia Montana a publicat uncomunicat prin care recunoaste implicit o parte din suspiciunile mele. Restul semnelor de intrebare au ramas fara raspuns - pentru clarificare, ar fi fost necesara publicarea intregului chestionar.
4 din 5 romani sunt de acord cu proiectul minier de la Rosia Montana - sondaj IRES
Sondajul CCSB trebuie citit cu atentie. Intrebarea era "...considerati ca acestea [problemele] va afecteaza personal?". Daca tinem cont de faptul ca mai putin de jumatate din populatia adulta (adica din esantion) este salariata, este firesc ca proportia celor care se considera afectati de nivelul salariului sa fie mai mica decat a celor care se considera afectati de poluare.
Romanii, mai preocupati de mediu decat de salarii - Sondaj CCSB
- 2012 este an electoral. Credeti ca vor exista derapaje majore in aceasta zona a sondajelor de opinie? Cat de mult credeti ca se vor folosi partidele politice de sondaje si cum?
Ca de obicei, fiecare va incerca sa "traga spuza pe turta sa" prin metode de genul celor expuse mai sus.
Mass-media are un rol determinant in impiedicarea transformarii acestor incercari in derapaje. O stire despre un sondaj trebuie tratata ca orice stire: verificata autenticitatea, evaluata credibilitatea sursei. Adica, ziaristul sa ceara raportul scris de executantul sondajului (nu de beneficiar), sa contacteze institutul de cercetare atunci cand are neclaritati, sa aiba in vedere veridicitatea rezultatelor publicate anterior de institutul respectiv.
Recomand tuturor ziaristilor care se ocupa de sondajele de opinie sa citeasca si sa aplice Ghidul ESOMAR/WAPOR pentru sondaje de opinie si publicarea acestora.
Sigur, nu este o noutate pentru nimeni, dar daca in cazul primelor doua categorii profesionale alegatorul s-a cam obisnuit sa ii identifice pe cei lipsiti de obiectivitate, cei care realizeaza sondaje de opinie se bucura inca de foarte multa credibilitate, mai ales cand se ascund in spatele unor acronime care nu spun nimic alegatorului. De unde sa stie el ca acela care a realizat sondajul are stranse legaturi de rudenie cu liderul unui partid politic sau ca ii coordoneaza campania unuia dintre candidati, sa zicem?
Despre manipularea prin sondaje electorale se vorbeste destul de rar si destul de putin, comparativ cu importanta care li se acorda. De exemplu, sa ne amintim ca USL a sustinut ca isi imparte candidaturile jumi-juma intre PSD si ACD in baza sondajelor de opinie. Cum se face ca ale PSD ii dau ca favoriti pe pesedisti si cele ale PNL ii scot ca favoriti pe liberali? Asta ca sa nu mai vorbim despre diferentele dintre rezultatele sondajelor comandate de USL si cele ale PDL.
USL ar primi 57% din voturi - Sondaj CCSB
USL ramane sub 50%, PDL creste - Sondaj CSOP
I-am adresat cateva intrebari pe aceasta tema sociologului Mircea Kivu, care admite ca, mai ales in perioadele electorale, se recurge uneori la diferite modalitati de manipulare prin intermediul sondajelor, una dintre ele fiind "inventarea" de case de sondaje care apar in campanie si dispar la finalul acestora, dupa ce si-au indeplinit misiunea.
- Cate institute de sondare a opiniei publice exista in prezent in Romania si cum este reglementata aceasta activitate?
Dupa stiinta mea sunt vreo 15, daca nu le socotim pe cele care fac exclusiv studii de piata. Cele mai importante sunt afiliate la SORMA. Activitatea este reglementata de Codul International ICC/ESOMAR de Deontologie a Cercetarii Sociale si de Marketing si celalalte ghiduri de buna practica ale ESOMAR.
- Cam ce sume platesc cei care comanda un sondaj si in functie de ce criterii?
Principalele variabile care afecteaza costul unui sondaj de opinie sunt: modalitatea de intervievare (fata-in-fata, telefonic, prin Internet etc.), lungimea chestionarului, dimensiunea esantionului, complexitatea analizelor solicitate.
In general, costul minim, pentru un sondaj fata-in fata, porneste de la 10 euro/interviu.
Din pacate, exista pe piata firme care practica veritabile preturi de dumping. Acestea nu pot fi obtinute decat facand rabat la calitate (de exemplu, renuntand la a controla operatorii).
In conditiile in care pentru multi beneficiari pretul este principalul criteriu de alegere a furnizorului (mai ales in licitatiile publice), institutele serioase duc o lupta grea pentru pastrarea standardelor de calitate.
- Din cate stiti, se intampla deseori sa existe mari diferente intre rezultatele prezentate celor care comanda sondajul si cele date ulterior publicitatii?
Institutele de cercetare cu renume nu-si permit asemenea diferente.
- In opinia dumneavoastra, cat de mult se manipuleaza prin sondaje si care sunt principalele modalitati? Credeti ca s-au inmultit cazurile de acest gen in ultimii ani?
Din pacate, mai ales in perioadele electorale, se recurge la diferite modalitati de manipulare prin intermediul sondajelor. Cele mai raspandite sunt: nepublicarea intrebarilor care au fost adresate, publicarea selectiva a rezultatelor (doar cele favorabile beneficiarului), scoaterea din context a unor intrebari, publicarea unor sondaje "pe surse".
O practica des intalnita este "inventarea" de case de sondaje care apar in campanie si dispar dupa.
- Ce credeti despre sondajele pe teme economice, cum ar fi sondajul IRES legat de Rosia Montana, sau sondajul CCSB in care romanii s-au declarat mai preocupati de poluare decat de salarii, in contextul scandalului Cupru Min?
La cazul Rosia Montana - IRES m-am referit pe larg in articolul "Din nou, despre manipularea prin sondaje". In urma acestui articol, Grupul de Sustinere a Proiectului Rosia Montana a publicat uncomunicat prin care recunoaste implicit o parte din suspiciunile mele. Restul semnelor de intrebare au ramas fara raspuns - pentru clarificare, ar fi fost necesara publicarea intregului chestionar.
4 din 5 romani sunt de acord cu proiectul minier de la Rosia Montana - sondaj IRES
Sondajul CCSB trebuie citit cu atentie. Intrebarea era "...considerati ca acestea [problemele] va afecteaza personal?". Daca tinem cont de faptul ca mai putin de jumatate din populatia adulta (adica din esantion) este salariata, este firesc ca proportia celor care se considera afectati de nivelul salariului sa fie mai mica decat a celor care se considera afectati de poluare.
Romanii, mai preocupati de mediu decat de salarii - Sondaj CCSB
- 2012 este an electoral. Credeti ca vor exista derapaje majore in aceasta zona a sondajelor de opinie? Cat de mult credeti ca se vor folosi partidele politice de sondaje si cum?
Ca de obicei, fiecare va incerca sa "traga spuza pe turta sa" prin metode de genul celor expuse mai sus.
Mass-media are un rol determinant in impiedicarea transformarii acestor incercari in derapaje. O stire despre un sondaj trebuie tratata ca orice stire: verificata autenticitatea, evaluata credibilitatea sursei. Adica, ziaristul sa ceara raportul scris de executantul sondajului (nu de beneficiar), sa contacteze institutul de cercetare atunci cand are neclaritati, sa aiba in vedere veridicitatea rezultatelor publicate anterior de institutul respectiv.
Recomand tuturor ziaristilor care se ocupa de sondajele de opinie sa citeasca si sa aplice Ghidul ESOMAR/WAPOR pentru sondaje de opinie si publicarea acestora.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu