Cine le ordonă jurnaliştilor să scrie împotriva Bisericii Ortodoxe Române?
Dacă m-aş fi apucat să scriu că ofensiva mediatică împotriva Bisericii Ortodoxe Române este coordonată s-ar fi găsit destui care să-mi spună că sufăr de teoria conspiraţiei şi sunt un bigot ortodox fundamentalist. Noroc cu supărarea lui Victor Ciutacu pe ziarul “Adevărul”, că mai iese câte ceva la iveală.
Ceva de genul următorului mesaj intern din redacţia ziarului “Adevărul” publicat de Victor Ciutacu pe blogul lui:
Ramona Ursu, redactor şef adjunct ,Adevarul de Seară”Va propun sa facem toti, acolo unde avem cazuri similare, materiale cu scandaluri in care au fost implicati preoti. Ideal este sa fie scandaluri sexuale, dar putem baga si altfel de lucrui: batai intre popi, injuraturi, talharii, etc.Punem materialele pe site, cu fotogalerii, video, inregistrari audio…ce aveti voi… si va linkuiti toti la materialele facute de ADS Bucuresti despre scandalul homosexual cu minori de la Patriarhie – popa Irineu.
Şi uite-aşa sare repede Mălin Bot să tragă o copită în Biserica Ortodoxă Română.
Îmi place îndemnul de la sfârşitul articolului “Citeşte alte opinii ale jurnalistului Mălin Bot pe platforma ideilibere.ro” Idei libere?!? Mai bine zis idei la ordin.
Jurnaliştii din România trag la ordin din toate poziţiile în Biserica Ortodoxă Română, iar Fundaţia Soros afirmă în concluziile celui mai recent studiu cu privire la predarea religiei în şcoli:
Analiza preliminară a datelor ne duce către concluzia că dezbaterea despre predarea religiei în şcoală este abia la început. Românii sunt mai degrabă conservatori şi sunt în favoarea nu doar a obligativităţii religiei, ci şi a predării ei dogmatic, nu ca istorie a religiilor sau ca fapt social. Acest lucru este reflectat în poziţia partidelor politice şi legislaţia în vigoare. Există însă loc de dezbatere cu privire la cum se predă religia şi o pondere însemnată a celor pe care i-am numit „progresişti”. Aceştia nu îşi găsesc încă o reprezentare politică. Din această perspectivă, este greşită tactic abordarea respingerii complete a predării religiei, pe care au avut-o până acum organizaţiile civice. Pe acest domeniu împotrivirea populaţiei va fi maximă şi este puţin probabil ca un actor politic să îşi asume această poziţie maximală. În schimb, o discuţie despre structura şi conţinutul învăţământului religios poate duce la unele schimbări. Cel puţin pe o dimensiune – obligativitatea religiei – înregistrăm o schimbare semnificativă a opiniei pe parcursul ultimilor cinci ani, iar tendinţa poate continua. Poate fi însă nevoie de trecerea a încă unei generaţii pentru a vedea o schimbare majoră în planul politicilor.
Cu alte cuvinte: măsurătorile sociologice ale Fundaţiei Soros servesc unei agende publice, agendă care are în vedere modificări ale atitudinii românilor, mai ales faţă de religie. Iar jurnaliştii din România duc la îndeplinire acest program. Daţi băieţi cu voioşie în Biserica Ortodoxă Română, iar peste câţiva ani poate constatăm modificări mai zdravene în mentalul colectiv!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu