luni, 15 septembrie 2014

Iar despre decembrie 89

RAPORT CU PRIVIRE LA ATACAREA MILITARA SI TERORISTA A ROMANIEI IN DECEMBRIE 1989 DE CATRE ONU, NATO, GRU SOVIETIC, SOROS-FMI

Posted on June 8, 2011by 
Romania atacata de ONU, NATO, SOROS, FMI, GRU SOVIETIC
In perioada RAZBOIULUI RECE, in zilele de 12-19 decembrie 1988 Seymour D. Reich presedinte general al Conferintei Presedintilor Marilor Organizatii ale Evreilor Americani, au avut convorbiri secrete la Moscova, cu autoritatile sovietice.
Intalnire ce avea ca scop o nou impartire teritoriala planetara si control politic, militar, economic si social planetar. Schimbari care vor incepe sa se infaptuiasca dupa intalnirea dintre Papa Paul al II lea si Bush si dupa intalnirea de la Malta, dintre Bush si Gorbaciov.
În 1992, William B. Wood, geograf-şef al Departamentului de Stat american fost ambasador al SUA în Afganistan, dădea publicităţii o hartă cu noile graniţe ale statelor Europei, care ar fi trebuit modificate în virtutea intereselor strategice de după căderea blocului comunist, conform cu înţelegerea de la Malta.
Pe scurt, Belgia se divide în Flandra şi Wallonia, Cehoslovacia se destrama in Cehia si Slovacia, in Sebia se infiinteaza statul Kosovo care se va lipi de Albania, iar in Romania in 2012 se va infiinta Republica Transilvania care va deveni parte din Ungaria, partea estică a Basarabiei, Palanca, inclusiv Transnistria, devin zona autonomă “Dniester” în cadrul Ucrainei si altele.
Ulterior, pentru public aceste convorbiri s-au axat pe probleme de afaceri externe, cultura si culte, incheindu-se anumite acorduri, ceea ce a facut ca in exact acelasi moment Departamentul de Stat al S.U.A. sa declare ca “este de acord” sa se desfasoare la Moscova Conferinta Mondiala a Drepturilor Omului.
In aceasta conferinta sunt atacati CEAUSESCU si Romania, de catre Uniunea Sovietica, AMERICA si aliatii NATO care condamna Romania pentru ca a platit datoriile externe la FMI si Banca Mondiala si refuza sa mai colaboreze cu aceste organizatii si nu respecta drepturile omului, in privinta drepturilor acordate minoritatii maghiare si pentru neacordarea autonomiei maghiare in Romania si incep actiuni si demonstratii de strada in America si in toata EUROPA (asa cum au facut proteste zilele trecute la Ambasada Romaniei din Ungaria) ale refugiatilor maghiari impotriva ROMANIEI, la toate sediile ambasadelor ROMANIEI ACREDITATE IN STRAINATATE.
Liga pentru Drepturile Omului, Jurnalisti Fara Frontiera si Crucea Rosie sunt militari in slujba ONU, NATO, SOROS, FMI si membri CIA, MOSSAD, M16 si altele, imbracati in haine civile sau militare ale tarilor care sunt atacate, dar fara grade si insemne militare, sunt inarmati cu armament NATO si impusca civili si militari pentru a crea destabilitate sociala, economica si politica. Cine nu crede sa priveasca Libia in 2011.
Cotidianul L’Humanite din 20 ianuarie 1989 dadea stirea intalnirii la Moscova dintre delegatia Comisiei Trilaterale, condusa de evreii Soros, Rockefeller si Kissinger, presedintele Frantei Valery Giscard diEstaing si Japoniei Yasuhiro Nakasone si autoritatile sovietice, reprezentate la varf de Gorbaciov si Primakov care s-a remarcat ca un sustinator al impartiri teritoriala al intregi planete si al controlului politic, militar, economic si social planetar de catre AMERICA si RUSIA( sa o creada Primakov), prin NATO, ONU, UE, SOROS, FMI si altele.
2 Februarie 1989 REGELE MIHAI din exil de la Geneva, se adreseaza ONU si cere sa atace militar Romania, invocand drepturile omului, adica nu respecta drepturile omului in privinta drepturilor acordate minoritatii maghiare si nu acorda autonomie maghiara in Romania.
In realitate regele Mihai doreste atacarea militara a Romaniei pentru a recupera proprietatile cedate de buna voie evreilor komiternisti bolsevici: LEONTE TISMANEANU, WALTER NEULANDER, DIONIS PATAPIEVICI si alti, pe care tot regele Mihai i-a adus la putere in 23 august 1944 si pentru care l-a arestat si ucis pe ANTONESCU si pentru care a fost decorat de TRUMAN-SUA si Stalin -Rusia si pentru faptul ca a cedat NECONDITIONATARomania unei comisii RUSIA, SUA si MAREA BRITANIE si este invitat de onoare la manifestatiile de 9 mai care au loc la Moscova de peste 60 de ani.
Regele Mihai este membru al lojei B’nai B’rith, iar cererea sa adresata ONU pentru atacarea militara a romaniei este respinsa, intrucat nu exista o REZOLUTIE si in acest sens ONU nu ataca decat in baza unei REZOLUTII si mai mult, Regele Mihai ataca Romania la ONU pentru ca refuza sa acorde drepturi minoritatilor mahiare in Romania si refuza infiintarea Republicii Transilvania in Romania.
Asa, a aparut RAPORTUL lui DUMITRU MAZILU adresat catre ONU de la Geneva, care a fost transmis lui MIRCEA DINESCU si acesta l-a inmanat personal lui Strok Coenraad Frederik 1988 – 1993 ambasadorului Olandei la Bucuresti si care l-a scos prin curieratul secret diplomatic al ambasadei OLANDEI LA BUCURESTI.
06 martie 1989 Comisia Trilaterala actionarii de la FMI ordona ministrilor de externe din statele Conferinta pentru Securitate si Cooperare în Europa (CSCE), sa se intalnaesca la Viena pentru deschiderea de negocieri intre Armata Conventionala a Fortei din Europa (CFE), a celor 23 de membre NATO si Organizatia Tratatului de la Varsovia asupra încrederii si masurile de securitate de constructie pentru pluralism si desmembrare în Europa de Est, pentru ca SOROS-FMI sa poata controla militar, economic si finaciar si statele EUROPEI DE EST.
11 martie 1989 sase tortionari, kominternisti si comunisti evrei care detinusera functii importante in PCR si au trimis numerosi cetateni romani la puscarie, canal sau in mormant in perioada kominternista COMUNISTA 1944 – 1964: Gheorghe Apostol, Alexandru Barladeanu, Constantin Parvulescu (unchiul lui Cristian Parvulescu cel care a solicitat infiintarea ANI si care primeste bani de la Guvern pentru Asociatia Pro democratia, cel care invata romanii cum sa manace paine si cu apa infestata cu fecale de la APA NOVA), Corneliu Manescu, Silviu Brucan si Grigore Raceanu i-au adresat lui Nicolae Ceausescu o scrisoare deschisa: SCRISOAREA CELOR SASE, citita la posturile de RADIO BBC si EUROPA LIBERA.
Dupa publicarea Scrisorii celor sase incepe OPERATIUNEA PULOVERELE, se activeaza gasca CORBII I SI CORBII II si exista numeroase intalniri intre grupuri de agenti FSB-KGB si grupul ILIESCU la Iasi, intalniri care se desfasurau o data la doua saptamani si participau: PETRE ROMAN, ION CARAMITRU, Magureanu, Brucan si alti.
17 martie 1989 Ungaria semneaza Conventia O.N.U. cu privire la statutul refugiatilor. Ungaria nu va mai returna refugiatii din tarile comuniste si vor fi pregatiti militar pentru atacarea militara terorista a Romaniei in decembrie 1989. Mercenari si teroristi trebuiau sa se deplaseze in formatie de pluton militar si cei din randul doi si trei trebuiau sa atace cu sticle incendiare armata si militia la intalnirea-contactul cu acestia.
In martie Comisia Trilaterala, prin CONGRESUL SUA decide trimiterea lui VLADIMIR TISMANEANU sa participe la pregatirea militara a refugiatilor romani si maghiari in UNGARIA pentru atacarea militara terorista a Romaniei si solicita sprijinul tarilor membre NATO, respectiv FRANTA si altele, sa trimita INTELECTUALI romani in Ungaria sa participe alaturi de GENERALI NATO si GRU SOVIETIC la pregatirea militara a refugiatilor in perioada martie-decembrie 1989 pentru atacarea Romaniei: Emil Hurezeanu, Doru Braia, Radu Filipescu, Mihnea Berindei, Traian Ungureanu,…, toti membri ai postului de RADIO EUROPA LIBERA si actionari FMI si ai corporatiilor FORD, EADS, BECHTEL, AIRBUS… si la care se duc creditele de la FMI.
In martie 1989 au inceput si aplicatii militare comune Ungaria -Uniunea Sovietica -Romania, pe teritoriul Romaniei si numerose tancuri sovietice au ramas in Romania, tancuri vazute de Gen Milea, impuscat la evenimentele din 22 decembrie 1989 de grupul Gelu Voican Voiculescu si Victor Atanasie Stanculescu, pentru ca in şedinţa CPEx al CC al PCR cu privire la evenimentele din Timisoara, la care Milea a spus: “La Timisoara sunt trupe militare straine cu armament de razboi“, iar Ceausescu a dat ordin sa anihileze militari straini din Timisoara si vinovati care au permis intratrea militarilor straini, vor plati pentru tradarea lor.
DECLARATIA din 16 iunie 1989 de la Budapesta, Ungaria la comemorarea unui kominternist, Imre Naghi adica, un comunist membru PCR, un fel de Brucan sau Lucretiu Patrascanu in Romania, adica dupa 1989 au DEVENIT ANTICOMUNISTI si cine sunt semnatarii si ce vor: Atacarea militara terorista a Romaniei pentru drepturile minoritatile maghiare si pentru exterminarea poporului roman si infiintarea REPUBLICII TRANSILVANIA.
Cine sunt ei?
Din 2004 fac parte din comisiile prezidentiale Basescu, in frunte cu VLADIMIR TISMANEANU- BASESCU si doresc modificarea CONSTITUTIEI, adica mercenari si teroristi platiti de SOROS si FMI si din comisiile prezidentiale ne asculta telefonele, ne fabrica dosare penale, ne infometeaza, saracesc si ucid.
15-22 decembrie 1989 ataca Romania pentru sustinerea lui Tokes, impreuna cu militari straini Serbia, Rusia, Marea Britanie, Franta, America, asa cum fac in 2011, in Libia, imbracati in civili si impusca civili si militari pentru a creste presiunea cetatenilor asupra lui Ceausescu si au atacat institutiile statului si armata cu sticle incendiare, STRADA-REVOLTE POPULARE, sunt arme ONU-Vatican, NATO, SOROS-FMI pe toata planeta de sute de ani pentru a schimba sisteme politice si pentru a ajunge la putere, la distrus si jefuit si ucis.
JOS COMUNISMUL
MOARTE DICTATORULUI
1-5 ianuarie 1990 infiinteaza GRUPUL PENTRU DIALOG SOCIAL la ordinul lui Soros si a lui Silviu Brucan.
Grupul pentru Dialog Social ocupa sediul Uniuni Tineretului Comunist, situat in Calea Victoriei nr. 120, sectorul 1, Bucuresti.
11 martie 1990 fabrica PROCLAMATIA DE LA TIMISOARA care este identica cu COMUNICATUL din 22 decembrie 1989 al lui MAZILU si transmis de Ion Iliescu catre natiunea romana, dar are o singura diferenta, PUNCTUL 8 de la Timisoara:
FARA COMUNISTI
Daca priviti semnatarii declaratiei de la Budapesta, Ungaria din 16 iunie 1989 si semnatarii Proclamatiei de la Timisoara din 11 martie 1990 si care striga :
FARA COMUNISTI
sunt fii kominternistilor evrei rusi agenti NKVD, LEONTE TISMANEANU, WALTER NEULANDER, DIONIS PATAPIEVICI si alti, respectiv: PETRE ROMAN, VLADIMIR TISMANEANU, HORIA PATAPIEVICI, membri PCR, dar sunt si alti care erau membri PCR si scriau in publicatii studentesati sau SCANTEIA TINERETULUI, Monica Macovei, CRISTIAN PREDA, Emil Boc care scriau si in carti despre binefacerile COMUNISMULUI si erau destoinici PUPINCURIST la KURUL lui Ceausescu.
15 martie 1990 provoaca evenimentele de la Targu Mures si ataca militari si militeni si le scot ochii si le pun monede maghiare in loc de ochi si solicita AUTONOMIE MAGHIARA, infiintarea REPUBLICII TRANSILVANIA, lucru care se face pe ascuns din senat de Basescu-PDL-UNPR-UDMR si GDS-TISMANEANU.
Film si actiuni CRIMINALE IMPOTRIVA ROMANIEI cenzurate de youtube la solicitarea AMBASADA UNGARIEI.
REGELE MIHAI EXCREMENT SIONIST CRIMINAL XVII
13-14 iunie incercare de LOVITURA DE STAT, dupa alegerile libere din 20 mai 1990, actiune organizata si finantata de SOROS-FMI cu sprijinul mediei internationale, CRUCEA ROSIE INTERNATIONALA, LIGA PENTRU APARAREA OMULUI si JURNALISTI FARA FRONTIERA si cu membri GDS si RADIO EUROPA LIBERA si alti, doreau aducerea cu forta strazii a lui ION RATIU la putere in Romania, candidatul la presidentia Romaniei in 1990, asa cum fac azi in LIBIA.
Mai mult, au platit cu zeci de mii de dolari tigani din comunele din jurul Bucurestiului sa vina la Bucuresti si sa atace institutiile statului cu sticle incendiare, inclusiv TVR, dar azi sunt in TVR si au produs o paguba de peste 40 de milioane de euro si prostesc romanii si promoveaza toate actiunile pro-BASESCU-GDS-TISMANEANU.
Acum aveti ocazia sa vedeti cum atacau institutiile statului cu sticle incendiare in 13-14 iunie 1990 pentru ca GDS si RADIO EUROPA LIBERA sa ajunga la putere in institutiile statului si din 2004 sunt in comisiile prezidentiale Basescu-TISMANEANU si la TVR dupa 2008, iar daca nu veneau minerii veneau trupe militare straine imbracati in civil si ne impuscau la fel cum au facut in 15 -22 decembrie 1989 si in Libia in 2011 si aveam si un RAZBOI CIVIL.
In 2005 se infiinteaza comisia Prezidentiala BASESCU-TISMANEANU pentru condamnarea crimelor comuniste in Romnia, dar fara crimele regelui Mihai si a kominternistilor evrei rusi agenti NKVD din perioada 1944-1947, adica parinti lor si mai mult, Romania a fost MONARHIE si Regele facea legi si infiinta TRIBUNALELE poporului la Bucuresti si Cluj pentru a condamna la moarte militari romani care au luptat impotriva Rusiei; CRIME IMPOTRIVA UMANITATI, dar si impotriva celor ce se opuneau deportarilor in SIBERIA SOVIETICA BOLSEVICA.
Membri comisiei si sunt aceiasi semnatari ai Declaratiei de la Budapesta din 1989 si proclamatiei de la Timisoara 11 martie 1990
Dar pardon , Basescu nu este COMUNIST si securist si nu poate fi condamnat pentru crime comuniste pentru ca el a adunat membri GDS si RADIO EUROPA LIBERA in frunte cu TISMANEANU, LE-A DAT BANI SI LE-A PUS DISPOZITIE ARHIVELE STATULUI ROMAN sa distruga documente si sa le fure, adica cele compromitatoare privind EVREII KOMINTERNISTI RUSI si pe Regele Mihai si sa falsifice Istoria Romania si sa condamne romanii nascuti dupa 1944 pentru crimele Regelui mihai si ale parintilor lor din perioada 1944-1947.
Acum puteti vedea ca regele Mihai a avut toate drepturile monarhice sa faca legi si chiar a emis decrete pentru NATIONALIZAREA CASELOR si conficarea lor in 6 martie 1945 si TRIBUNALELE POPORULUI in 11 iunie 1945 in urma tratatului de la Paris, la care a participat din partea Regelui Mihai LUCRETIU PATRASCANU evreu komiternist-membru PMR, ulterior membru PCR si in iulie 1989 sustinea Declaratia de la Budapesta, Ungaria din 16 iunie 1989 pentru AUTONOMIE MAGHIARA, care se face cu mercenarii regelui Mihai si ai lui SOROS SI FMI din comisiile prezidentiale Basescu
2006 APEL PENTRU CONDAMNAREA INTERNATIONALA A CRIMINALITATII SI LEGITIMITATEA COMUNISMULUI, adica pentru condamnarea cetateanului roman nascut dupa 1944 pentru crimele regelui Mihai si ale kominternistilor evrei rusi agenti NKVD si inrobirea finaciara a Romaniei pentru crimele lor, comise impotriva poporului roman..
Si, daca priviti SEMNATARII acestui APEL sunt aceiasi semnatari ai Declaratiei de la Budapesta din 1989 si proclamatiei de la Timisoara 11 martie 1990, dar si membri ai comisiei Prezidentiala BASESCU-TISMANEANU pentru condamnarea crimelor comuniste in Romnia si mai mult, multi nici nu sunt in Romania ori au participat la toate actiunile teroriste organiozate de SOROS-FMI IN ROMANIA din 1989 pana azi si toti sunt agenti CIA. MOSSAD si M15-16 si FSB-KGB ori sunt in noile institutii ale statului Roman, respectiv: Denis Deletant, agent M16 care a sprijinit toate actiunile DISIDENTILOR, spioni ramani in slujba strainilor.
Revista 22 este propaganda GDS si Radio europa Libera si executa ordinele lui Soros si FMI in Romania si este propaganda lor impotriva romanilor si Romanie si mai mult, .
Apel adresat la ONU sa condamne Romania si poporul roman pentru crimele regelui Mihai si ale parintilor lor, criminali si tortionarii poporului roman in perioada 1944-1947 si acum priviti si semnatarii sunt aceiasi si sunt in comisiile prezidentiale Basescu-tisamenau-GDS, ne asculta telefoanele ne fabrica dosare penale cu STS, SRI, CSAT, neinchid spitalele, scolile, ne disponibilizeaza, controleaza resursele energetice naturale ne baga fecale-kakat in apa potabila, priviti OTV, daca nu credeti, controleaza resursele finaciare, se imprumuta la FMI in numele Romaniei, iar banii ii distribuie membri GDS -Tismaneanu-Basescu si striga, este CRIZA, dar nu este criza pentru GDS si Tismaneanu pentru care statul Roman plateste 800 000 de euro pentru calatoriile lui in strainatate cu avionul.
Inainte de 1989 Romania pregatea militar si oferea studii gratuite pentru cetateni din ASIA, la CINCU ai altele.
Dupa ce terminau studiile gratuite in Romania plecau in tara lor de bastina si deveneau CARTITE (renumitele CARTITE care au ajutat statul roman, la salvarea jurnalistilor romani si extragerea lor din Irak, iar Munaf omul CIA si Mosad cei care au organizat rapirea jurnalistilor si uciderea lor, pentru a se justifica prezenta trupelor romane in Irak este liber si protejat de AMERICA) si luptau pentru interesele Romaniei in tara lor.
Dupa 1989 se aduc la studii gratuite cetateni straini si ce zicea Silviu Brucan: in Romania se va instaura democratia peste 20 de ani.
Tradus in limba romana, insemna: dupa 20 de ani, atunci cand in toate institutiile statului Roman vor fi numai cetateni straini adusi la studii gratuite conform:
H.G. nr.549/1991 privind acordarea unor facilitati pentru scolarizarea in Romania.
Programul de burse oferite cetăţenilor străini de statul român, prin Ministerul Afacerilor Externe, în baza HG 288/1993.
Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, instituţie ce aparţine de Ministerul Afacerilor Externe, unde studiază tineri din Albania, Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova, Serbia, Turkmenistan, Ucraina.
Etalon este Eugen Tomac (n. 27 iunie 1981, satul Babele, raionul Ismail, regiunea Odesa, Ucraina) si ROMANIA i-a platit studiile sa apere interesele romanilor si Romaniei si a devenit in romania si nu UCRAINA un politician, istoric şi jurnalist român.
Actualmente membru al Consiliului Mondial Român, Eugen Tomac este născut în localitatea Babele (fostă General Al. Averescu) din sudul Basarabiei în fostul judeţ Ismail. A venit în România la vârsta de 17 ani, prin programul de burse oferit de Guvernul României etnicilor români din jurul graniţelor. Este redactor al revistei de cultură istorică Magazin istoric, unde a publicat studii despre Basarabia şi românii de peste hotare, dar şi studii privind istoria Statelor Unite ale Americii.
EUGEN TOMAC cetatean UCRAINIAN -de etnie -rusa, asta cu romani de pretutindeni este o minciuna ordinara este angajat in MAE ministru secretar de stat si negociaja pentru Romania cumpararea de avioane F16 si scutul anitracheta american si o face in numele poporului roman si fara sa se stie ce negociaza si mai ales faptul ca instalarea de scut antiracheta insemna trecerea conducerii armatei romane sub conducerea unor generali americani si NATO.
Studenti moldoveni, rusi, ucrainieni, albanezi, turcmechistan si altele, adusi la studii gratuite in Romania pe banii romanilor au facut diferenta la alegerile din 2009 si au fost finantati si condusi de SOROS si Basescu.
In zilele de 1-5 decembrie 2009 acesti tineri straini adusi la studii gratuite pe banii romanilor au iesit in strada impreuna cu GDS si RADIO EUROPA LIBERA, au facut actiuni de protest in toate orasele mari din Romania pentru sustinerea lui Basescu: JOS COMUNISMUL, lozinca din decembrie 1989 cu care au atacat Romania.
Mai mult, au venit din R. Moldova si Ungaria, iar cei care au primit cetatenie romana din centrele de votare au furat voturile romanilor pentru BASESC-BOC-SOROS-FMI-TISMANEANU-GDS.
Acesti tineri adusi la studii gratuite pe banii romanilor in Romania, au participat si la actiunile teroriste organizate de BASESC-BOC-SOROS-FMI-TISMANEANU-GDS ( Vitalie Ciobanu) in 7 aprile 2009 de la Chisinau, R. Moldova si la care au participat trupe militare NATO, CIA, MOSSAD, FSB-KGB imbracati in civili si altele, asa cum ii vedeti azi in LIBIA pentru atacarea Libiei si pentru a ajunge SOROS-FMI la conducerea Libiei pentru jefuirea petrolului Libian.
Dupa alegerile din 2009 Basescu s-a dus in R. Moldova si a platit grupului GDS si Radio europa libera peste 500 de milioane de euro pentru jprijinul acordat pentru realegerea sa.
Din informatiile primite, la votul din 2009 au participat si agenti CIA, MOSSAD, FSB-KGB si altele, cu documente romanesti false pentru mentinerea lui Basescu la conducerea Romaniei si Soros- FMi sa conduca Romania, dar si membri SRI, STS, SIE SI CSAT au participat la fraudarea voturilor pentru Basescu, iar in 2008 au avut sarcina sa aduca voturi pentru UDMR si atasa la ordinul lui Soros-FMI.
Si, acum priviti ce spune Boc.
In 2011 sunt mai multe resurse finaciare, decat in 2010 si atunci pentru ce se inchid scoli si spitale si se disponibilizeaza politisti?
In realitate, se aplica programul de inlocuire a cetatenilor romani in institutiile statului cu cetateni straini, se da afara de la ministerul de finante peste 14 000 de romani si se angajeaza peste 10 000 de tineri straini si se infiinteaza POLITIA FISCALA.
De asemenea, se spune ca este CRIZA si nu sunt bani pentru romani, dar sunt bani pentru 10 000 de tineri straini si membri PDL sa-si faca firme particulare si primesc cate 10 000 de euro fiecare, acesti tineri au participat la dansuri pentru omologarea lor, la Cluj, Sibiu si Ploiesti si au fost peste 3000 de tineri si sunt membri PDL si o fac pe banii romanilor.
10 martie 2011 Grupul pentru Dialog Social şi revista 22, în colaborare cu Institutul de Studii Populare şi Fundaţia „Konrad Adenauer“, au organizat dezbaterea cu tema Codul Muncii – flexibilizare sau sclavagism? La discuţiile moderate de Andreea Pora şi Lidia Moise au participat reprezentanţi ai guvernului, ai patronatelor, ai sindicatelor şi ai organizaţiilor neguvernamentale.
VALENTIN MOCANU (secretar de stat în Ministerul Muncii), ANCA GRIGORESCU (Camera de Comerţ Româno-Americană), ADRIAN VASILESCU (consilier al guvernatorului Băncii Naţionale), LIVIU ROGOJINARU (vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România), LIDIA MOISE (TVR), ANTON HADĂR (preşedintele Federaţiei „Alma Mater“), VALENTIN IONESCU (ISP-KAS), SORIN MÂNDRUŢESCU (preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Americane), RADU MERICA (preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane), BOGDAN HOSSU (preşedintele CNS „Cartel Alfa“), ANDREI OIŞTEANU (Grupul pentru Dialog Social), EMIL BOC, ANDREEA PORA (revista 22),THOMAS KLEININGER (Grupul pentru Dialog Social), astia sunt societatea si ei stabilescv cine treieste si cine moare in romania, adica iese din sistem.
STOP STUDIILOR GRATUITE PE BANII ROMANILOR PENTRU CETATENI STRAINI PENTRU CA ACESTIA LUPTA PENTRU EXTERMINAREA ROMANILOR, DISTRUGEREA SI JEFUIREA ROMANIEI DE CATRE SOROS-FMI.
Afara strainii din Romania si din institutiile statului Roman.
SOLUTIA: OPERATIUNEA MATRIX
Timpul nu mai are RABDARE.
TRAIASCA ROMANIA MARE SI UNITA
Un grup de salariati ai Ministerului Afacerilor Externe.
06 06 2011
Publicat de la Niciun comentariu:

duminică, 14 septembrie 2014

Cine scrie impotriva BOR

Cine le ordonă jurnaliştilor să scrie împotriva Bisericii Ortodoxe Române?

Dacă m-aş fi apucat să scriu că ofensiva mediatică împotriva Bisericii Ortodoxe Române este coordonată s-ar fi găsit destui care să-mi spună că sufăr de teoria conspiraţiei şi sunt un bigot ortodox fundamentalist. Noroc cu supărarea lui Victor Ciutacu pe ziarul “Adevărul”, că mai iese câte ceva la iveală.
Ceva de genul următorului mesaj intern din redacţia ziarului “Adevărul” publicat de Victor Ciutacu pe blogul lui:
Ramona Ursu, redactor şef adjunct ,Adevarul de Seară”
Va propun sa facem toti, acolo unde avem cazuri similare, materiale cu scandaluri in care au fost implicati preoti. Ideal este sa fie scandaluri sexuale, dar putem baga si altfel de lucrui: batai intre popi, injuraturi, talharii, etc.
Punem materialele pe site, cu fotogalerii, video, inregistrari audio…ce aveti voi… si va linkuiti toti la materialele facute de ADS Bucuresti despre scandalul homosexual cu minori de la Patriarhie – popa Irineu.
Şi uite-aşa sare repede Mălin Bot să tragă o copită în Biserica Ortodoxă Română.
Îmi place îndemnul de la sfârşitul articolului “Citeşte alte opinii ale jurnalistului Mălin Bot pe platforma ideilibere.ro” Idei libere?!? Mai bine zis idei la ordin.
Jurnaliştii din România trag la ordin din toate poziţiile în Biserica Ortodoxă Română, iar Fundaţia Soros afirmă în concluziile celui mai recent studiu cu privire la predarea religiei în şcoli:
Analiza preliminară a datelor ne duce către concluzia că dezbaterea despre predarea religiei în şcoală este abia la început. Românii sunt mai degrabă conservatori şi sunt în favoarea nu doar a obligativităţii religiei, ci şi a predării ei dogmatic, nu ca istorie a religiilor sau ca fapt social. Acest lucru este reflectat în poziţia partidelor politice şi legislaţia în vigoare. Există însă loc de dezbatere cu privire la cum se predă religia şi o pondere însemnată a celor pe care i-am numit „progresişti”. Aceştia nu îşi găsesc încă o reprezentare politică. Din această perspectivă, este greşită tactic abordarea respingerii complete a predării religiei, pe care au avut-o până acum organizaţiile civice. Pe acest domeniu împotrivirea populaţiei va fi maximă şi este puţin probabil ca un actor politic să îşi asume această poziţie maximală. În schimb, o discuţie despre structura şi conţinutul învăţământului religios poate duce la unele schimbări. Cel puţin pe o dimensiune – obligativitatea religiei – înregistrăm o schimbare semnificativă a opiniei pe parcursul ultimilor cinci ani, iar tendinţa poate continua. Poate fi însă nevoie de trecerea a încă unei generaţii pentru a vedea o schimbare majoră în planul politicilor.
 Cu alte cuvinte: măsurătorile sociologice ale Fundaţiei Soros servesc unei agende publice, agendă care are în vedere modificări ale atitudinii românilor, mai ales faţă de religie. Iar jurnaliştii din România duc la îndeplinire acest program. Daţi băieţi cu voioşie în Biserica Ortodoxă Română, iar peste câţiva ani poate constatăm modificări mai zdravene în mentalul colectiv!
Publicat de la Niciun comentariu:

luni, 8 septembrie 2014

Alegeri dupa 89



Alegeri legislative în România, 1990


De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alegerile legislative din România s-au desfășurat pe 20 mai 1990. Din numărul totalul de 17.200.722 alegători s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%).
Alegerile legislative din 1990 s-au desfășurat simultan cu cele prezidențiale.

Rezultate[modificare | modificare sursă]


Rezultate Senat
Senat. Au fost validate 13.956.180 din cele 14.825.764 exprimate. Mai jos sunt cele care au obținut mai mult de 1% din voturi.
  • FSN - Frontul Salvării Naționale: 9.353.006 (67,02%) voturi, 91 (76,47%) locuri
  • UDMR - Uniunea Democrată a Maghiarilor din România: 1.004.353 (7,2%) voturi, 12 (10.08%) locuri
  • PNL - Partidul Național Liberal: 985.094 (7,06%) voturi, 10 (8.4%) locuri
  • MER - Mișcarea Ecologistă din România: 348.637 (2,5%) voturi, 1 (0,84%) loc
  • PNȚCD - Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat: 341.478 (2,45%) voturi, 1 (0,84%) loc
  • AUR - Alianța pentru Unitatea Românilor: 300.473 (2,15%) voturi, 2 (1,68%) loc
  • PDAR - Partidul Democrat Agrar din România: 221.790 (1,59%) voturi, 0 locuri
  • PER - Partidul Ecologist Român: 192.574 (1,38%) voturi, 1 (0,84%) loc
  • PSD - Partidul Socialist Democratic Român: 152.989 (1,1%) voturi, 0 locuri
Singurul candidat independent care a intrat a fost Antonie Iorgovan cu 35.754 (0,26%) de voturi. Ceilalți canditați independenți au cules391.781 (2,81%) de voturi.
Numarul total de locuri a fost 119.

Rezultate Camera Deputaților
Camera Deputaților. Au fost validate 13.707.159 din cele 14.825.017 exprimate. Mai jos sunt cele care au obținut mai mult de 0,26% din voturi, minim necesar pentru alegerea unui deputat. Celelalte au însumat 5,24%.
  • FSN - Frontul Salvării Naționale: 9.089.659 (66,31%) voturi, 263 (66,41%) locuri
  • UDMR - Uniunea Democrată a Maghiarilor din România: 991.601 (7,23%) voturi, 29 (7,32%) locuri
  • PNL - Partidul Național Liberal: 879.290 (6,41%) voturi, 29 (7,32%) locuri
  • MER - Mișcarea Ecologistă din România: 358.864 (2,62%) voturi, 12 (3,03%) locuri
  • PNȚCD - Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat: 351.357 (2,56%) voturi, 12 (3,03%) locuri
  • AUR - Alianța pentru Unitatea Românilor: 290.875 (2,12%) voturi, 9 (2,27%) locuri
  • PDAR - Partidul Democrat Agrar din România: 250.403 (1,83%) voturi, 9 (2,27%) locuri
  • PER - Partidul Ecologist Român: 232.212 (1,69%) voturi, 8 (2,02%) locuri
  • PSD - Partidul Socialist Democratic Român: 143.393 (1,05%) voturi, 5 (1,26%) locuri
  • PSDR - Partidul Social Democrat Român: 73.014 (0,53%) voturi, 2 (0,51%) locuri
  • GDC - Grupul Democrat de Centru: 65.914 (0,48%) voturi, 2 0,51%) locuri
  • PDM - Partidul Democrat al Muncii: 52.595 (0,38%) voturi, 1 (0,25%) locuri
  • PLS - Partidul Liber Schimbist: 47.017 (0,34%) voturi, 1 (0,25%) locuri
  • PRN - Partidul Reconstrucției Naționale din România: 43.808 (0,32%) voturi, 1 (0,25%) locuri
  • PTLDR - Partidul Tineretului Liber Democrat din România: 43188 (0,32%) voturi, 1 (0,25%) locuri
  • FDGR - Forumul Democrat German: 38.768 (0,28%) voturi, 1 (0,25%) locuri
  • ULB - Uniunea Liberală Brătianu: 36.869 (0,27%) voturi, 1 (0.25%) locuri
Numărul total de locuri a fost 396. Dintre acestea 10 locuri au fost ocupate, conform legii electorale, de asociații și uniuni culturale ale minoritaților naționale care nu au întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi reprezentante de un deputat.

Alegeri prezidențiale în România, 1990


De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Romanian presidential election 1990 - overview.svg
Alegerile prezidențiale din România s-au desfășurat pe 20 mai 1990. Din numărul total de 17.200.722 alegători s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%). Voturile validate au fost 14.378.693.

Rezultatele[modificare | modificare sursă]

CandidațiPartidulVoturi% Voturi
Ion IliescuFrontul Salvării Naționale12.232.49885,07
Radu CâmpeanuPartidul Național Liberal1.529.18810,64
Ion RațiuPNȚCD617.0074,29
Total14.378.693100

Galerie[modificare | modificare sursă]


Alegeri legislative în România, 1992


De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alegerile legislative din România s-au desfășurat pe 27 septembrie 1992. Din numărul totalul de 16.380.663 alegători s-au prezentat la vot 12.496.430 (76,29%).
Alegerile legislative din 1992 s-au desfășurat simultan cu cele prezidențiale.

Rezultate[modificare | modificare sursă]

Senat. Au fost validate 10.964.818 din cele 12.496.430 exprimate. Mai jos sunt partidele care au obținut locuri.
  • FDSN 3.102.201 (28,29%) voturi, 49 (34,26%) locuri
  • CDR 2.210.722 (20,16%) voturi, 34 (23,77%) locuri
  • FSN 1.139.033 (10,38%) voturi, 18 (12,58%) locuri
  • PUNR 890.410 (8,12%) voturi, 14 (9,79%) locuri
  • UDMR 831.469 (7,58%) voturi, 12 (8,39%) locuri
  • PRM 422.545 (3,85%) voturi, 6 (4,19%) locuri
  • PDAR 362.427 (3,3%) voturi, 5 (3,49%) locuri
  • PSM 349.470 (3,18%) voturi, 5 (3,49%) locuri
Numarul total de locuri a fost 143.
Camera Depuțatilor. Au fost validate 10.880.252 din cele 12.496.430 exprimate. Mai jos sunt partidele care au obținut locuri.
  • FDSN 3.015.708 (27.72%) voturi, 117 (35,67%) locuri
  • CDR 2.177.144 (20.01%) voturi, 82 (25%) locuri
  • FSN 1.108.500 (10.19%) voturi, 43 (13.11%) locuri
  • PUNR 839.586 (7.72%) voturi, 30 (9.15%) locuri
  • UDMR 811.290 (7.46%) voturi, 27 (8.23%) locuri
  • PRM 424.061 (3.89%) voturi, 16 (4.88%) locuri
  • PSM 330.378 (3.04%) voturi, 13 (3.96%) locuri
Numărul total de locuri a fost 341.

Preferințe electorale[modificare | modificare sursă]

FDSN a obținut cele mai bune scoruri în județele Botoșani (55,97%), Vrancea (50,72%), Teleorman (49,33%), Giurgiu (48,59%), iar cele mai slabe în județele Harghita (2,28%), Mureș (4,03%), Covasna (4,82%) și Cluj (9,22%).[1]
FSN a obținut cele mai bune rezultate în județele Călărași (17,71%), Constanța (17,52%), Neamț (17,29%) și Ialomița (16,98%).[2]
CDR a obținut cele mai bune rezultate în județul Timiș (42,46%), urmat de municipiul București (32,55%), respectiv județele Caraș-Severin(31,34%) și Arad (29,25%), iar cele mai slabe în județele Harghita (5,57%), Covasna (7,37%), Mureș (7,65%), Botoșani (10,27%) și Vaslui(11,26%).[3]


Alegeri prezidențiale în România, 1992
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Scrutin 27 septembrie 1992[modificare | modificare sursă]

Romanian presidential election 1992 - first round.svg
Din 16.380.663 de alegători înregistrați s-au exprimat 12.496.430 (76,29%), dintre care numai 11.908.015 au fost validate.
  • Ion Iliescu
    •  
  • Emil Constantinescu
    •  
  • Gheorghe Funar

Scrutin 11 octombrie 1992[modificare | modificare sursă]

Romanian presidential election 1992 - second round.svg
Din 16.597.508 de alegători înregistrați s-au exprimat 12.150.728 (73,23%), dintre care numai 12.034.636 au fost validate.


Alegeri legislative în România, 1996

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alegerile legislative din România s-au desfășurat pe 3 noiembrie 1996. Din numărul totalul de 17.218.654 alegători s-au exprimat 13.088.388 (76,01%).
Alegerile legislative din 1996 s-au desfășurat simultan cu cele prezidențiale.

Cuprins

Rezultate[modificare | modificare sursă]

Senat. Au fost validate 12.287.671 din cele 13.088.388 exprimate. Mai jos sunt partidele care au obținut locuri.
  • CDR 3.772.084 (30,7%) voturi, 53 (37,06%) locuri
  • PDSR 2.836.011 (23,08%) voturi, 41 (28.67%) locuri
  • USD 1.617.384 (13,16%) voturi, 23 (16.08%) locuri
  • UDMR 837.760 (6,82%) voturi, 11 (7.69%) locuri
  • PRM 558.026 (4,54%) voturi, 8 (5.59%) locuri
  • PUNR 518.962 (4,22%) voturi, 7 (4.9%) locuri
Numarul total de locuri a fost 143.
Camera Deputaților. Au fost validate 12.238.746 din cele 13.088.388 exprimate. Mai jos sunt partidele care au obținut mai mult de 4%.
  • CDR 3.692.321 (30,17%) voturi, 122 (35,57%) locuri
  • PDSR 2.633.860 (21,52%) voturi, 91 (26.53%) locuri
  • USD 1.582.231 (12,93%) voturi, 53 (15.45%) locuri
  • UDMR 812.628 (6,64%) voturi, 25 (7.29%) locuri
  • PRM 546.430 (4,46%) voturi, 19 (5.54%) locuri
  • PUNR 533.348 (4,36%) voturi, 18 (5.25%) locuri
Numărul total de locuri a fost 343.

Preferințe electorale[modificare | modificare sursă]

CDR a întrunit cel mai bun scor în municipiul București (46,96%), urmat de județele Timiș (44,61%), Sibiu (38,83%), Caraș-Severin(36,15%), Alba (35,23%) și Arad (34,77%).
PDSR a înregistrat cele mai bune rezultate în Călărași (43,27%), Vrancea (38,01%), Vaslui (36,61%), Neamț (36,28%), Olt (35,77%) șiGiurgiu (34,88%).[1]


Alegeri prezidențiale în România, 1996

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Scrutin 3 noiembrie 1996[modificare | modificare sursă]

Romanian presidential election 1996 - first round.svg
Din 17.218.654 de alegători înregistrați s-au exprimat 13.088.388 (76,01%), dintre care 12.652.900 au fost validate (435.488 voturi anulate, în timp ce diferența care îi desparte pe primii doi clasați a fost de 511.152 voturi).

Hărți[modificare | modificare sursă]

  • Ion Iliescu
    •  
  • Emil Constantinescu
    •  
  • Petre Roman
    •  
  • György Frunda
    •  
  • Corneliu Vadim Tudor

Scrutin 17 noiembrie 1996[modificare | modificare sursă]

Romanian presidential election 1996 - second round.svg
Din 17.230.654 de alegători înregistrați s-au exprimat 13.078.883 (75,9%), dintre care 12.972.485 au fost validate.

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Turneul candidaților: Turneul candidaților pentru funcția de președinte al României, august-noiembrie 1996, Octavian Andronic, Editura Fundația AlegRO, 2000

Alegeri legislative în România, 2000

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alegerile legislative din România s-au desfășurat pe 26 noiembrie 2000. Din numărul totalul de 17.699.727 alegători s-au exprimat 11.559.458 (65,31%).
Alegerile legislative din 2000 s-au desfășurat simultan cu cele prezidențiale.

Rezultate[modificare | modificare sursă]

Senat. Au fost validate 10.891.910 din cele 11.559.458 exprimate. Mai jos sunt partidele care au obținut locuri.
  • PDSR 4.040.212 (37,09%) voturi, 65 (46,43%) locuri
  • PRM 2.288.483 (21,01%) voturi, 37 (26.43%) locuri
  • PD 825.437 (7,58%) voturi, 13 (9.29%) locuri
  • PNL 814.381 (7,48%) voturi, 13 (9.29%) locuri
  • UDMR 751.310 (6,9%) voturi, 12 (8.57%) locuri
Numarul total de locuri a fost 140.
Camera Deputaților. Au fost validate 10.839.424 din cele 11.559.458 exprimate. Mai jos sunt partidele care au obținut mai mult de 6%.
  • PDSR 3.968.464 (36,61%) voturi, 155 (44,93%) locuri
  • PRM 2.112.027 (19,48%) voturi, 84 (24,35%) locuri
  • PD 762.365 (7,03%) voturi, 31 (8,99%) locuri
  • PNL 747.263 (6,89%) voturi, 30 (8,7%) locuri
  • UDMR 736.863 (6,8%) voturi, 27 (7,83%) locuri
Numărul total de locuri a fost 345.

Alegeri prezidențiale în România, 2000

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Romanian presidential election 2000 - first round.svg
Alegerile pentru președinția României din anul 2000 s-au desfășurat în două tururi de scrutin, fiind câștigate de candidatul PDSR, Ion Iliescu. Rezultatele primului tur de scrutin au declanșat o mobilizare în favoarea lui Ion Iliescu, acesta fiind susținut chiar de către foști oponenți ai săi, pe fundalul perspectivei ca politicianul extremist Corneliu Vadim Tudor să ajungă șeful statului.

Rezultate[modificare | modificare sursă]

Scrutin 26 noiembrie 2000[modificare | modificare sursă]

Din 17.699.727 de alegători înregistrați s-au exprimat 11.559.458 (65,31%), dintre care numai 10.839.424 au fost validate (720.034 voturi anulate, în timp ce diferența care îi desparte pe primii doi clasați a fost de 897.980 voturi).

Galerie hărți[modificare | modificare sursă]

  • Principalii candidați - % voturi, primul tur:
  • Ion Iliescu
    •  
  • Corneliu Vadim Tudor
    •  
  • Theodor Stolojan
    •  
  • Mugur Isărescu
    •  
  • György Frunda

Scrutin 10 decembrie 2000[modificare | modificare sursă]

Romanian presidential election 2000 - second round.svg
Din 17.699.727 de alegători înregistrați s-au exprimat 10.177.343 (57,50%), dintre care numai 10.020.870 au fost validate.










Alegeri legislative în România, 2004

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Partidele majoritare, pe unități administrative
     PSD
     D.A.
     PRM
     UDMR
Alegerile legislative din România din 2004 s-au desfășurat pe 28 noiembrie 2004. Competiția s-a ținut pentru 136 de locuri de senator și 314 de locuri de deputați.
Alegerile legislative din 2004 s-au desfășurat simultan cu cele prezidențiale. ConformConstituției României, amendată în 2003, mandatul prezidențial este acum de cinci ani în loc de patru, însemnând că în viitor, alegerile legislative și prezidențiale se vor ține separat.

Cuprins

Candidați[modificare | modificare sursă]

Principalii candidați au fost uniunea de stânga între PSD și PUR și alianța de centru dreaptă "D.A." (Dreptate și Adevăr) între PNL și PD.
Alte partide care au participat la alegeri cu speranța că ar putea trece pragul de 5% au fost PRM (naționaliști de dreapta), UDMR (partidul etnicilor maghiari) și URR. În plus, grupările politice al minorităților care nu împlinesc pragul de 5%, au dreptul la un reprezentat în parlament (în total 18).

Sondaje[modificare | modificare sursă]

La mijlocul lui noiembre, sondajele pre-electorale ofereau următoarele date:
  • PSD+PUR: 41 %
  • PNL+PD: 34%
  • PRM: 13%
  • UDMR: 5%

Rezultate[modificare | modificare sursă]

  • Partid ( Alianță / Uniune ) Procent (nr.voturi)
Senat
Camera Deputaților



Alegeri prezidențiale în România, 2004

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alegerile prezidențiale din România s-au desfășurat pe 28 noiembrie 2004. Al doilea tur de scrutin s-a desfășurat pe 12 decembrie, iar învingător a ieșit Traian Băsescu cu 51,23% din totalul voturilor exprimate, devansându-l pe contracandidatul său, Adrian Năstase(48,77%).
Alegerile prezidențiale din 2004 s-au desfășurat simultan cu alegerile legislative. Conform Constituției României amendate în 2003, mandatul prezidențial durează cinci ani, în loc de patru, însemnând că în viitor, alegerile prezidențiale și legislative se vor ține separat.
12 candidați au concurat pentru funcția de Președinte al României. În turul doi au ajuns Adrian Năstase și Traian Băsescu.

Scrutin 28 noiembrie 2004[modificare | modificare sursă]

  • Alegători: 18.449.344
  • Voturi exprimate: 10.794.653 (58,5%)
  • Voturi valabile: 10.452.205
  • Voturi anulate: 342.448
  • Diferență voturi dintre primii doi clasați: 733.628

Repartizarea voturilor pe judeţe în primul tur
CandidatPartidVoturi%
Adrian NăstaseAlianța PSD+PUR4.278.86440,97%
Traian BăsescuAlianța Dreptate și Adevăr3.545.23633,92%
Corneliu Vadim TudorPRM1.313.71412,57%
Marko BelaUDMR533.4465,10%
Gheorghe CiuhanduPNȚCD198.3941,90%
George BecaliPNGCD184.5601,77%
Petre RomanFD140.7021,35%
Gheorghe Dinuindependent113.3211,08%
Marian Petre MiluțAP43.3780,42%
Ovidiu TudoriciURR37.9100,36%
Aurel RădulescuAPCD35.4550,34%
Alexandru Raj TunaruPTD27.2250,26%

Scrutin 12 decembrie 2004[modificare | modificare sursă]

  • Alegători: 18.316.104
  • Voturi exprimate: 10.112.262 (55,2%)
  • Voturi valabile: 10.008.314
  • Voturi anulate: 103.948
  • Diferență voturi dintre candidați: 245.374

Repartizarea voturilor pe judeţe în turul II
CandidatPartidVoturi%
Traian BăsescuAlianța Dreptate și Adevăr5.126.89451.23%
Adrian NăstaseAlianța PSD+PUR4.881.52048.77%

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Alegeri legislative în România, 2008


De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Rezultatele în colegiile pentru alegerea Deputaţilor
Rezultatele în colegiile pentru alegerea Senatorilor
Alegerile legislative din 2008 în România s-au desfășurat în data de30 noiembrie 2008. În premieră, la aceste alegeri s-a renunțat la votul pe liste, reprezentanții politici ai cetățenilor fiind aleși printr-un sistem mixt, în care candidaturile și votul sunt uninominale, iar acordarea mandatelor se face proporțional. Guvernul României a adoptat în acest sens HG nr. 802 din 8 august 2008[1] privind delimitarea colegiilor uninominale.
În urma acestor alegeri, Partidul Democrat-Liberal a obținut cele mai multe mandate, 115 în Camera Deputaților și 51 în Senat, fiind urmat de alianța dintre PSD și PC (114 în Cameră și 49 în Senat), PNL (65 în Cameră și 28 în Senat) și UDMR (22 în Cameră și 8 în Senat). De asemenea, 18 mandate de deputat au fost obținute de reprezentanți ai altor minorități naționale.[2]

Sistemul de vot[modificare | modificare sursă]

Istoricul schimbării sistemului de vot[modificare | modificare sursă]

Noutatea acesui scrutin a reprezentat-o sistemul de vot. Schimbarea sistemului de vot a fost un subiect de dezbateri aprinse pe toată perioada legislaturii 2004-2008.[3] Pe parcursul discuțiilor între partide au fost propuse mai multe sisteme, printre care un sistem mixt după model german și un sistem uninominal în două tururi.
În anul 2007, a fost adoptat un sistem de vot mixt cu compensare, propus partidelor de Asociația Pro Democrația, sistem care a fost contestat de Președintele Traian Băsescu la Curtea Constituțională, deoarece ar fi introdus diferențieri între parlamentari, unii dintre ei urmând să fie aleși uninominal, și alții de pe o listă națională.[4] Curtea Constituțională a admis contestația și legea nu a fost adoptată.
Odată cu alegerile pentru Parlamentul European ce au avut loc în toamna lui 2007, Președintele Băsescu a convocat și un referendum în care cetățenii au fost chemați să se exprime în favoarea sau împotriva sistemului uninominal în două tururi pentru alegerea parlamentarilor. La acest referendum, 79,5% dintre cei prezenți au fost în favoarea votului uninominal în două tururi, dar referendumul nu a fost validat, deoarece doar 26,5% dintre cetățenii cu drept de vot s-au prezentat la urne.[5]
În cele din urmă, Parlamentul a adoptat la 4 martie 2008 o lege[6] prin care se adopta un sistem uninominal într-un singur tur, cu distribuție proporțională a mandatelor.[7][8]

Trasarea colegiilor[modificare | modificare sursă]

Colegiile au fost trasate după niște reguli generale specificate în legea din martie 2008. Norma de reprezentare a fost de un deputat la 70.000 de locuitori și de un senator la 160.000 de locuitori.[7] Condițiile legii au fost ca o circumscripție să aibă un număr întreg de colegii, minim 4 pentru Camera Deputaților și minim 2 pentru Senat, iar colegiul cel mai mic să fie cu maxim 30% mai mic decât cel mai mare. S-a adăugat o circumscripție pentru cetățenii români din afara țării.

Distribuția mandatelor[modificare | modificare sursă]

Pragul electoral a fost de 5% din totalul voturilor, sau 6 mandate de deputat și 3 de senator obținute cu majoritatea voturilor din colegiu. Doar candidații care au obținut jumătate plus unul din numărul de voturi din colegiul lor au câștigat automat un loc în Parlament. În colegiile în care câștigătorul nu a obținut majoritatea voturilor, s-a trecut la redistribuirea proporțională a mandatelor întâi la nivel de circumscripție și apoi la nivel național.

Rezultate[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Lista parlamentarilor aleși la alegerile din 2008.
În urma scrutinului, niciun partid nu a reușit sa obțină o majoritate. Deși alianța dintre Partidul Social Democrat și Partidul Conservator a obținut puțin mai multe voturi decât Partidul Democrat-Liberal, cel din urmă a obținut puțin mai multe mandate decât prima. Sistemul de vot cu distribuire proporțională a mandatelor a condus la niște rezultate contraintuitive. Numeroși candidați votați de zeci de mii de alegători, printre care Ionuț Popescu și Norica Nicolai, care au obținut cele mai multe voturi în colegiul lor, dar nu au obținut jumătate plus unu din voturi, au pierdut mandatul în favoarea unor candidați clasați pe locuri inferioare.[9] La polul opus, deputatul Iosif Koto de la UDMR a obținut mandatul de deputat în colegiul pentru cetățenii români din Asia și Africa cu doar 34 de voturi.[10][11]

Alegeri parțiale[modificare | modificare sursă]

Conform noii legi electorale, în cazul vacanței unui post de parlamentar, în colegiul său se vor desfășura alegeri parțiale, după un sistem uninominal într-un singur tur. Primele astfel de alegeri au avut loc la 17 ianuarie 2010, după ce Bogdan Olteanu a demisionat pentru a prelua un post de viceguvernator al BNR,[12] în colegiul numărul 1 din Sectorul 1 al Bucureștiului. Candidatul PD-L Honorius Prigoană nu a reușit să întoarcă rezultatul alegerilor din 2008, Radu Stroe reușind să păstreze mandatul de deputat pentru PNL.[13] În primăvara aceluiași an, după demisia deputatei PC Daniela Popa, au avut loc alegeri parțiale și în colegiul nr. 19 din București (aflat în sectorul 4). La aceste alegeri desfășurate în 25 aprilie 2010, Teo Trandafir de la Partidul Democrat Liberal a obținut 54,02% din voturi, câștigând locul de deputat.[14]
În august 2011, locul deputatului Cătălin Cherecheș, al cărui mandat a fost invalidat după ce a devenit primar al orașului Baia Mare, a fost luat de membrul USL Florin Tătaru. De asemenea, locul deputatului Victor Surdu, decedat, a fost luat de Adrian Rădulescu de la PDL.[15]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

    Alegeri prezidențiale în România, 2009

    De la Wikipedia, enciclopedia liberă
    Alegeri prezidențiale în România, 2009
    România
    2004 ←→ 2014
    Traian Băsescu 2005Mar09.jpgMircea Geoana 01.jpg
    CandidatTraian BăsescuMircea Geoană
    PartidPDLPSD
    OrigineBucureștiDolj
    Vot Popular5.277.0685.206.747
    Procente50,34%49,66%
    Alegeri prezidentiale 2009 turul I.png

    Alegeri prezidentiale 2009 turul II.png
    Rezultatele primului (sus) și celui de al doilea (jos) tur de scrutin la nivelul județelor și a municipiului București
    Alegerile prezidențiale din România din anul 2009 au avut loc la expirarea mandatului actualului președinte al țării, Traian Băsescu. Acesta a depus jurământul[1] la data de 20 decembrie2004 și deținea, potrivit Constituției, un mandat de 5 ani. Acestea au fost primele alegeri prezidențiale dinRomânia care au avut loc separat de alegerile legislative, primele alegeri prezidențiale care s-au desfășurat odată cu un referendum și primele alegeri prezidențiale din România după aderarea la Uniunea Europeană.
    Și-au putut depune candidatura pentru funcția de președinte cetățenii româniîn vârstă de cel puțin 35 de ani, care au strâns cel puțin 200.000 de semnături ale cetățenilor cu drept de vot.
    Primul tur de scrutin a avut loc pe data de 22 noiembrie[2], iar turul doi, pe 6 decembrie.
    S-au înscris 12 candidați dintre care 3 independenți.[3] Radu, Principe al României, soțul Prințesei Margareta a României și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale la 9 aprilie 2009[4]; ulterior s-a retras din cursa electorală.[5] Nati Meir, candidat independent, a fost arestat pe 20 octombrie 2009 pentru punere în circulație de valori falsificate și deținere de valori falsificate în vederea punerii în circulație, falsificare de valori străine și înșelăciune.[6] Două zile mai târziu și-a anunțat retragerea din cursa prezidențială.[7]
    Organizarea alegerilor și a referendumului au costat statul român aproximativ 40 de milioane de euro.[8]
    În al doilea tur de scrutin s-au calificat candidatul PSD Mircea Geoană și președintele în exercițiu Traian Băsescu, ultimul câștigând un nou mandat cu 50,33% din voturi. Partidul Social Democrat a contestat rezultatul alegerilor, reclamând fraude electorale,[9] dar Curtea Constituțională, după ce a cerut renumărarea voturilor anulate, a validat rezultatul alegerilor.[10]

    Rezultate[modificare | modificare sursă]

    Conform exit-poll-urilor de la ora 19 (publicate la ora 21:00) și care nu includeau estimările voturilor la secțiile din străinătate, Mircea Geoană era dat câștigător al alegerilor.[14]
    Conform rezultatelor de luni, 7 decembrie 2009, publicate de Biroul Electoral Central, Traian Băsescu a câștigat alegerile cu 50,33% din numărul total de voturi valabil exprimate. Aceste date au rămas provizorii până la validarea lor de către Curtea Constituțională.[15] Curtea Constituțională a validat rezultatele după ce a cerut o renumărare a voturilor anulate; această renumărare nu a dus la o schimbare semnificativă a rezultatelor.

    Rezultatele primului tur de scrutin la nivelul aproximativ al regiunilor istorice

    Rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin la nivelul aproximativ al regiunilor istorice

    [discuție] – [modificare]
    Rezultatele alegerilor prezidențiale din 22 noiembrie și 6 decembrie 2009 din România
    CandidatPrimul turAl doilea tur
    CandidatPartidVoturi%Voturi%
    Traian BăsescuPartidul Democrat Liberal3.153.64032,445.277.06850,33
    Mircea GeoanăAlianța ElectoralǎPartidul Social Democrat + Partidul Conservator3.027.83831,155.206.74749,66
    Crin AntonescuPartidul Național Liberal1.945.83120,02
    Corneliu Vadim TudorPartidul România Mare540.3805,56
    Hunor KelemenUniunea Democrată Maghiară din România372.7643,83
    Sorin OprescuIndependent309.7643,18
    George BecaliPartidul Noua Generație - Creștin Democrat186.3901,91
    Remus CerneaPartidul Verde60.5390,62
    Constantin RotaruPartidul Alianța Socialistă43.6840,44
    Gheorghe-Eduard ManoleIndependent34.1890,35
    Ovidiu-Cristian IanePartidul Ecologist Român22.5150,23
    Constantin-Ninel PotîrcăIndependent21.3060,21
    Voturi invalide227.4462,28138.4761,30
    Total primul tur: 18.293.277 de cetățeni cu drept de vot (54,37% prezenți la vot)9.946.748100 %
    Total al doilea tur: 18.303.224 de cetățeni cu drept de vot (58,02% prezenți la vot)10.483.815100 %
    Sursa: Biroul Electoral Central [40], [41]

    Rezultate oficiale parțiale pentru turul al doilea[modificare | modificare sursă]

    OraVoturi NumărateBăsescuGeoană
    08:00[16]95,4%50,43%49,57%
    10:16[17]99,13%50,37%49,62%
    14:45[18]100%50.33%49.66%

    Rezultatele finale pentru turul al doilea[modificare | modificare sursă]

    În urma numărării voturilor și renumărării voturilor inițial anulate, rezultatele finale sunt:[19]
    Voturi valabil exprimateBăsescuGeoană
    10.483.8155.277.06850,34%5.206.74749,66%

    Acuzații de fraudare a alegerilor[modificare | modificare sursă]

    Opoziția a decis să conteste rezultatul; Mircea Geoană a anunțat că social-democrații vor contesta alegerile la Curtea Constituțională și că vor prezenta dovezi de fraudă electorală.[20] Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea : „a existat un număr mare de buletine de vot anulate, au fost modificate multe procese verbale cu rezultatele votului și turism electoral masiv”. Dragnea a mai declarat: „românii au votat pentru Mircea Geoana, dar aparatul de stat al lui Băsescu l-a făcut câștigător prezidențial al alegerilor prin fraudă”.[21]
    Vorbind despre „sistemul de fraudare și de furt” al PDL, social-democratul Victor Ponta a făcut o declarație controversată: „Știam că ne batem cu ei. Trebuia să câștigăm la zece procente ca să nu ne batem cu ei, dar nu am câștigat la zece, probabil am câștigat doar la trei-patru. Și atunci sistemul lor a fost mai bun.” Afirmația lui Ponta a fost interpretată de presă ca un act ratat privitor la fraudarea alegerilor.[22]
    Mircea Geoana, a declarat că social-democrații exclud orice colaborare cu Traian Băsescu și partidul său, și că păstrează colaborarea cuPNL și UDMR în Parlament.[23]

    Contestarea la Curtea Constituțională[modificare | modificare sursă]

    La 8 decembrie, Partidul Social Democrat a depus o cerere de anulare și repetare a turului II al alegerilor prezidențiale la Curtea Constituțională, declarând că alegerile au fost fraudate masiv.[9]
    Pe data de 11 decembrie, Curtea Constituțională a decis renumărarea voturilor nule din al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Este vorba de 138.476 de voturi, de două ori mai multe decât numărul voturilor care îl despart pe Traian Băsescu de contracandidatul său,Mircea Geoană. Băsescu, aflat în vizită la Bruxelles, a catalogat decizia Curții drept normală, legală și constituțională.[24] Renumărarea voturilor nule a relevat că din cele 138.476 de voturi nule înregistrate, 2.247 erau voturi valabile anulate în mod eronat, iar din acestea 1.260 de voturi erau pentru Traian Băsescu și 987 pentru Mircea Geoană.[25] În 14 decembrie 2009, în aceeași zi în care s-a finalizat renumărarea voturilor nule, Curtea Constituțională a validat rezultatul alegerilor, confirmând realegerea lui Traian Băsescu.[26]

    Alegeri legislative în România, 2012


    De la Wikipedia, enciclopedia liberă
    Alegeri legislative în România, 2012
    România
    2008 ←
    membri    		9 decembrie 2012
    Lista parlamentarilor aleși    		→ 2016
    Toate cele 137 de mandate din Senat
    Toate cele 315 de mandate din Camera Deputaților
    158 de mandate necesare pentru majoritate în Camera Deputaților și 69 la Senat
    Prezență la urne41.76%
     Partidul majoritarPartid minoritarAl treilea partid
     Wiki ponta.jpg Crin Antonescu.jpgVasile Blaga (3).PNG
    Mihai Răzvan Ungureanu.jpg
    PP-DD
    LiderVictor Ponta și Crin AntonescuVasile Blaga șiMihai Răzvan UngureanuDan Diaconescu
    PartidUSLARDPP-DD
    Lider din201020122011
    Mandatul lideruluiCD 6-20
    S 2-36    		S 3-37
    S 1-2    		Nu a fost ales
    Ultimele alegeri49+28 S
    114+65 D    		51 S
    115 D    		Partid Nou
    Mandate câștigate122 S
    273 D    		24 S
    56 D    		21 S
    47 D
    Mandate schimbate▲ 45 S
    ▲ 94 D    		▼ 27 S
    ▼ 59 D    		▲ 21 S
    ▲ 47 D
    Vot popular4,457,526 S
    4,344,288 D    		1,239,318 S
    1,223,189 D    		1,086,822 S
    1,036,730 D
    Procente60.07% S
    58.61% D    		16.72% S
    16.52% D    		14.63% S
    13.98% D
    Schimbare▲ 7,17% S
    ▲ 6,95% D    		▼ 16.85% S
    ▼ 15,84% D    		▲ 14.63% S
    ▲ 13.98% D
     Al patrulea partid
     Kelemen Hunor.jpg
    LiderHunor Kelemen
    PartidUDMR
    Lider din2010
    Locul lideruluiCD 2-21
    Ultimele alegeri9 S
    22 D
    Mandate câștigate9 S
    18 D
    Mandate schimbate▬ 0 S
    ▼ 2 D
    Vot popular388,528 S
    380,656 D
    Procentaj5.25% S
    5.15% D
    Schimbare▼ 1.14% S
    ▼ 1.05% D
    Deputati 2012.png

    Senatori 2012.png
    Rezultatele în colegiile pentru alegerea deputaților(sus) și senatorilor(jos)
    Prim-ministru în funcție
    		Prim-ministru ales

    Alegerile legislative din 2012 în România au avut loc pe pe 9 decembrie 2012. Prezența la vot a fost de 41,76%, USL fiind alianța care a câștigat cele mai multe locuri de deputați și senatori.
    La Senat
    USL: 60,03% din voturi.
    ARD: 16,70%.
    PP-DD: 14,65%.
    UDMR: 5,23%.
    La Camera Deputaților
    USL: 58,63% din voturi.
    ARD: 16,50%.
    PP-DD: 13,99%.
    UDMR: 5,13%.

    Rezultate[modificare | modificare sursă]

    În urma alegerilor parlamentare numărul de parlamentari a crescut de la 470 la 588.Numarul deputatilor ajunge la 412 ,iar cel al senatorilor la 176.
    USL deține 395 de mandate (122 de senatori si 273 de deputati), ARD 80 de mandate (24 de senatori și 56 de deputați), PP-DD 68 de mandate (21 de senatori și 47 de deputați), iar UDMR 27 de mandate (9 senatori și 18 deputați). Acestora li se adaugă cei 18 reprezentanți ai minorităților naționale.
    Procentajul locurilor este următorul:
    La Camera Deputaților
    USL (273 locuri): 66,26% ,din care:
    -PNL (100 locuri): 24,27%
    -PC (13 locuri): 3,16%
    -PSD (150 locuri): 36,41%
    -UNPR (10 locuri): 2,42%
    ARD (56 locuri): 13,59% ,din care:
    -PDL (52 locuri): 12,62%
    -FC (3 locuri): 0,73%
    -PNȚCD (1 loc): 0,24%
    PP-DD (47 locuri): 11,41%.
    UDMR (18 locuri): 4,37%.
    La Senat
    USL (122 locuri): 69,32% ,din care:176
    -PNL (50 locuri): 28,41%
    -PC (8 locuri): 4,55%
    -PSD (59 locuri): 33,52%
    -UNPR (5 locuri): 2,84%
    ARD (24 locuri): 13,64% ,din care:
    -PDL (22 locuri): 12,5%
    -FC (1 loc): 0,57%
    -PNȚCD (1 loc): 0,57%
    PP-DD (21 locuri): 11,93%.
    UDMR (9 locuri): 5,11%.

    Vezi și[modificare | modificare sursă]


    Publicat de la Niciun comentariu:
    Abonați-vă la: Postări (Atom)