Cui a aparținut Crimeea

(infografic) Cui a aparținut Crimeea pe parcursul istoriei

Foto: openrussia.org 

Pentru a întelege mai bine criza din Crimeea, trebuie să aruncăm o privire înapoi la complicata sa istorie. Dacă în trecut Crimeea a făcut parte dintr-unul dintre imperiile grec, roman sau bizantin, in ultimul secol ea aparținut Uniunii Sovietice din 1921, pentru că în 1954 Hrusciov să o dea Ucrainei. În ultimele zile toți ochii lumii au fost îndreptați asupra situației din Peninsula Crimeea, din Ucraina, iar în prezent lucrurile sunt departe de a fi rezolvate, scrie openrussia.org.

Înainte de a fi cunoscută sub numele de Crimeea, peninsula a fost denumită Taurica de către imperiile grec și roman. Acestea nu au fost singurele forțe exterioare care au dominat Crimeea. Peninsula a fost invadată sau condusă de goti, imperiul bizantin sau mongoli.

De la mijlocul anilor 1400, Crimeea a fost un protectorat al Imperiului otoman. Rusia a anexat Crimeea în anul 1783. După Revoluția din octombrie din Rusia, din anul 1917, Crimeea a rămas pentru scurt timp un stat suveran. Dar, nu pentru multă vreme.

Crimeea a devenit Republica Autonoma Sovietică Socialistă în anul 1921 și a făcut parte din Uniunea Sovietica. A rămas așa până în 1945, când a devenit o regiune administrativă a Rusiei.

Apoi, în anul 1954, Crimeea a fost transferată de către Nikita Hrusciov Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene.

După colapsul Uniunii Sovietice din 1991, Crimeea a aparținut Ucrainei. În 1997, Ucraina și Rusia au semnat un tratat bilateral de prietenie, cooperare și de parteneriat, care a permis în mod oficial Rusiei să-și păstreze flota Mării Negre la Sevastopol.

Nenorocirile de la Ip și Trăznea

• Istorie

by Ion Andrieş - 16 Mar 2015

1 2879

Numele localităților Oradour din Franța și Lidice din Cehoslovacia au devenit simboluri cunoscute pe plan mondial ale barbariei hitleriste. Există însă și două culmi ale crimei horthyste în Transilvania. În localitatea românească Trăznea, horthyștii au pătruns la 10 septembrie 1940. La intrarea în comună câțiva copii români ieșiseră cu vitele la păscut. Au fost împușcați toți pe izlazul comunei. Apoi horthyștii au pornit pe ulițele satului și au dat foc caselor, împușcând pe oricine întâlneau. A ars întregul sat. Victimele zăceau pe străzi, prin curți și grajduri, pe câmp. Preotul creștin ortodox s-a ascuns în casa parohială; când preoteasa și fiica sa au sărit pe fereastră, încercând să se salveze din flăcări, au fost împușcate. În masacrul de la Trăznea au fost uciși și răniți 263 de români (copii, femei, bărbați, tineri și vârstnici).

În aceeași zi de 10 septembrie, în comuna Ciumărna, trupele horthyste au executat un alt grup de români. În comuna Suma, 11 români au fost omorâți în chinuri, ciopârțiți cu baionetele, trupurile lor fiind lăsate șase zile neîngropate pe marginile râului Bereteu.

În comuna Ip, județul Sălaj, a avut loc într-adevăr o «Noapte a Sfântului Bartolomeu», așa cum preconiza baronul Aczel. La căderea nopții, plutoane de ostași unguri, însoțite de echipe ale gărzii horthyste (Nemzetorseg), au scos din case și i-au schingiuit pe toți românii care nu fugiseră: li s-au zdrobit oasele, li s-au smuls unghiile, apoi au fost împușcați cu toții. Femeile au fost violate, iar copii au fost spintecați cu baioneta. După măcel a venit jefuirea cadavrelor și a caselor. Cadavrele au fost cărate apoi cu căruțele, amestecate cu răniții care mai respirau; cu toții au fost aruncați într-o groapă de 35 X 25 m, peste care s-au turnat 400 kg de var; groapa a fost acoperită apoi cu pământ. I-au căzut victime acestui masacru 165 de români (copii, bătrâni, femei și bărbați).

Numărul celor uciși de trupele horthyste și formațiunile paramilitare fasciste numai în septembrie 1940 și numai pe teritoriu județului Sălaj se ridică la 481 de persoane. Dintre acestea, 460 erau români, 16 slovaci și 5 evrei. Din totalul victimelor, 190 au fost copii, iar 179 femei.

Statisticile vremii – evident, incomplete – consemnau doar după primii doi ani de stăpânire horthystă 991 de români executați oficial fără nici un fel de judecată, 6 813 cazuri de crime și maltratări grave. Dintre ele: în județul Bihor –1 305 Ciuc – 412; Cluj – 1050; Maramureș – 133; Mureș – 117; Năsăud – 166; Odorhei – 57; Satu Mare – 691; Sălaj – 1 236; Someș – 477; Trei Scaune – 493. Documentele doveditoare au fost prezentate de delegația română la Conferința de Pace din 1947 de la Paris.

Amploarea crimelor, dimensiunile atrocităților săvârșite de autoritățile horthyste nu vor putea fi niciodată cunoscute cu exactitate. Mai ales că, încercând să șteargă pe cât posibil urmele masacrelor. Autoritățile horthyste au emis ordine speciale, draconice, de confiscare și distrugere imediată a oricăror dovezi încă disponibile.

*Aurel I. Rogojan – Fereastra serviciilor secrete, Cap. – Delirul maghiar: propagandă, spionaj și extremism pentru «Ungaria Sfântului Ștefan», p. 331-333, Editura Compania, București, 2011

(Visited 2.666 times, 77 visits today)

În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu

Un text de coșmar. Dar dacă e adevărat ?

Details

 

Created On Monday, 07 April 2014 23:14

Written By Ion Coja

Category: Polemici

• 
• 

În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu a anunţat că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Mai mult, Ceauşescu a făcut să se voteze o lege prin care i se interzicea guvernului român să mai apeleze la credite străine, să se îndatoreze, aşadar.

 Totul având drept scop să ferească ţara, în viitor, de riscurile pe care cu atâtea sacrificii le-a înfruntat în anii ‘80, anii atât de cumpliţi pentru noi toţi, când Ceauşescu, somat de creditori, a angajat societatea românească în cursa contra-cronometru de plată a datoriilor.

 Mi-aduc bine aminte de tonul cu care “Europa liberă” a comentat, la început, această situaţie: ni se prevedea un faliment total, falimentul unor neputincioşi, al unor prăpădiţi care au contractat, cu inconştienţă, datorii peste puterile lor de a le returna!

 Iar faptul că paralel cu plata datoriilor se continuau giganticele investiţii – canale de navigaţie, centrală atomică, metrou, noul centru civic, hidrocentrale, etc. – părea dovada certă a nebuniei megalomane a lui Ceauşescu şi a laşităţii noastre că îl suportăm!

Prin anii ‘87 – ‘88, tonul „Europei Libere” a devenit altul: i se reproşa acum lui Ceauşescu nu incapacitatea economiei româneşti de a-şi plăti cheltuielile, ci i se reproşa însuşi faptul că ne plătim datoriile, căci aceasta ar fi fost o mare prostie, zicea alde d-l Orăscu, doar toate celelalte ţări trăiesc bine mersi fără să-şi achite creditele primite, ci numai dobânzile.

Am constatat astfel, cu mare uimire, că, în loc să fie apreciată ca un act de corectitudine, plata datoriilor înfuria anumite persoane sau instituţii, stârnea comentariile cele mai înveninate.

Ca persoană care am fost crescut în teama de a nu rămâne cuiva dator, n-am prea înţeles, la început, această ciudată atitudine. Mai apoi, cugetând oareşicât, am înţeles un adevăr simplu despre cei care trăiesc din a-i împrumuta pe alţii, despre cei care trăiesc din câştigul astfel realizat, adică cămătarii: bancherii te împrumută nu ca să le restitui cât mai repede banii, ci ca să le rămâi la nesfârşit dator, plătindu-le cu regularitate numai dobânzile.

 Drept care mă întreb cu maximă ingenuitate: ce s-ar întâmpla cu finanţa mondială dacă toate ţările ar proceda cum a procedat România în primăvara anului 1989?

Să ne imaginăm că toţi datornicii şi-ar plăti datoriile şi ar hotărî, prin lege, să nu mai facă alte datorii! În ce s-ar transforma sumele imense ce s-ar aduna astfel în depozitele băncilor dacă nimeni nu va mai apela la bănci, să se împrumute! În ce altceva decât în mari grămezi de hârtie inutilă?!

Cu alte cuvinte, România devenise, în primăvara anului 1989, o mare primejdie pentru finanţa mondială, pentru cei dedulciţi la traiul din camătă, trai nemuncit! Primejdia constând în puterea exemplului, a forţei de contagiune pe care ar fi putut-o avea „modelul românesc”!

 Mi-am dat seama de asta şi din înverşunarea deplasată cu care „Europa liberă” a comentat momentul eliberării României de povara datoriilor externe. Nimeni, în Occident nu s-a grăbit să ne felicite.

 Dimpotrivă! Iar când Ceauşescu şi-a exprimat dorinţa, dar şi putinţa ca România să iasă pe piaţa de credite, acordând împrumuturi cu o dobândă mult mai mică decât cea îndeobşte practicată, pentru a dovedi astfel umanismul societăţii pe care o reprezenta, mi-am dat seama, cutremurat, că Nicolae Ceauşescu, săracu’, şi-a semnat sentinţa de condamnare la moarte!

 Cred că acest gest, de sfidare şi de demascare a marii finanţe mondiale, a dus cel mai mult la acea concertare de forţe care au reuşit, profitând de generozitatea şi puterea de sacrificiu a tineretului român, nu numai să-1 dea jos pe Ceauşescu de la putere, dar să-1 şi pedepsească personal, fizic, pentru insolenţa sa.

Cu consecinţa, „firească”, a revenirii României, cuminţită, în rândurile ţărilor îndatorate până la gât marii finanţe, dând astfel putere de contagiune altui exemplu: cine va mai încerca vreodată, în Europa de Est sau în Africa, înAmerica Latină sau în Asia să procedeze ca Nicolae Ceauşescu, ca el s-o păţească!

 Tare aş fi curios să ştiu cât a costat această debarcare a lui Ceauşescu! K.G.B.-ul, la ale cărui servicii a apelat marea finanţa mondială, este o instituţie serioasă, care ţine la preţ! La fel şi celelalte.

 Mai puţin securitatea română, care, bucşită cum era cu imbecili la toate nivelurile sale, nu este exclus să-şi fi dat concursul pe gratis, din. patriotism, convinsă că se pune în slujba poporului român! De plătit, fireşte, noi vom plăti costul înlăturării lui Ceauşescu şi-1 vom plăti înzecit, însutit, înmiit, poate.

Aşa nerod şi troglodit cum ne plăcea nouă să-l credem pe Ceauşescu, acesta a înţeles totuşi un lucru pe care noi, mult mai deştepţi cum ne-a făcut „revoluţia”, ezităm să-l recunoaştem, ca să nu ne facem de rîsul lumii. Adică ezităm să-i recunoaştem lui Ceauşescu vreun merit, cât de neînsemnat.

Eu unul i-aş recunoaşte deci lui Ceauşescu unele merite, măcar pe acela de a fi înţeles relaţia strânsă, în lumea de azi şi de mâine, între suveranitatea naţională şi mărimea datoriei externe a unui stat. M-am dumirit de aceasta când Parlamentul nostru a aprobat să ne împrumutăm cu vreo 300 de milioane de dolari şi nu a tresărit aflând că Fondul Monetar Internaţional ne va acorda acel împrumut numai dacă vom respecta nişte indicaţii superioare.

Am scăpat de dracu’, şi am dat peste ta-su! Aşa se face că am scos şi o Constituţie în care se afirmă principiul sacrosanct al suveranităţii naţionale, dar am legat această suveranitate numai de inviolabilitatea hotarelor, care interzice armatelor străine să calce pământul sfânt al Patriei. Chiar nu au înţeles parlamentarii noştri din Constituantă că agresiunea militară a încetat să mai fie la modă?

Că este un procedeu tot mai primitiv pentru sensibilitatea omului modern, tot mai desuet şi mai ineficient? Mult mai curată se dovedeşte a fi agresiunea financiară, arma cea mai subtilă şi mai productivă! Lumea s-a deşteptat, s-a săturat de violenţă, de sânge, de generali şi colonei.

Drept care, în locul acestora şi în acelaşi scop, pământul este bântuit în lung şi în lat de experţii financiari ai Fondului Monetar Internaţional, ai Băncii Mondiale pentru, sanchi! Dezvoltare, şi alte „agenturi”! Asta, fireşte, după ce prin diverse mijloace, inclusiv propulsarea de agenţi ai marii Finanţe în fotolii ministeriale ori prezidenţiale, ţara vizată este adusă în situaţia de a cere ea însăşi, cu căciula în mână, împrumuturi şi investitori.

La drept vorbind, ce este investiţia străină altceva decât un împrumut pe care te obligi să nu-l mai returnezi, ci doar să-i plăteşti creditorului dobânzile? Astfel că suveranitatea noastră naţională, de care se umflă-n piept Constituţia română încă de la primele rânduri, în curând va fi, cu concursul senin al Parlamentului României, numai vorbe în vânt! Va fi cel mai trist neadevăr din câte neadevăruri cuprinde Constituţia României, săraca!

S-a ajuns la o situaţie paradoxală şi extrem de primejdioasă pentru un viitor românesc al copiilor noştri: deşi noi, în România, ne îndreptăm spre o economie de piaţă, deşi ne privatizăm care mai de care, grăbindu-ne să lichidăm proprietatea şi economia de stat, datoria externă care se acumulează în această perioadă de privatizare nu are şi ea un caracter privat, ci este o datorie de stat, a ţării, a poporului român.

Cum şi când se va achita de aceste datorii statul român, de vreme ce rolul şi puterea sa în economia noastră urmează să se diminueze în mod sistematic şi programat’? Cine a programat această cacealma a privatizării în folosul oricui, numai în folosul ţării nu?!

Sigur, vor sări câţiva deştepţi să ne aducă aminte că şi guvernul S.U.A., statul american, deci poporul american, are câteva sute de miliarde de dolari datorii faţă de aceeaşi finanţă mondială, faţă de aceleaşi bănci la care suntem şi noi, din nou, datori!

Dar, vor uita acei deştepţi să ne precizeze, neştiutori cum suntem, că acele bănci sunt bănci americane, occidentale, interesele lor – ale băncilor şi ale statului american fiind foarte coincidente! Nu am nimic împotrivă să se îndatoreze statul român la Banca Naţională a României sau la Banca Dacia Felix!

Să se îndatoreze la mine şi să-i pun eu condiţiile în care accept să-l creditez! Fireşte, Ceauşescu trebuia dat jos încă cu mult înainte de decembrie 1989 şi cel mai bine era dacă s-ar fi dat singur la o parte. Din păcate, aşa cum s-au petrecut lucrurile, de dispariţia lui Ceauşescu nu a ajuns să profite poporul român, aşa cum era firesc, adică să profite cei ce au suferit de pe urma lui Ceauşescu, ci au ajuns să profite duşmanii neamului românesc, aceiaşi care profitaseră şi în anii grei când, prin corvoadă naţională, le-am plătit îndoit şi întreit creditele cu care ne-au momit şi ne-au pricopsit în anii ‘70!

Acum, când, scăpaţi de datorii, se cuvenea să trăim şi noi ca oamenii, ne-am trezit iar cu ei pe cap, cu aceiaşi binevoitori, veniţi să ne dicteze cum să se facă reforma! Această turnură tragică a lucrurilor de după 22 decembrie 1989, ora 12, a fost posibilă prin acţiunea criminală, repet: acţiunea criminală a unor persoane ce pot fi nominal identificate!

 Scopul principal al acestora a fost, în modul cel mai clar, să aducă din nou România în rândurile ţărilor îndatorate la finanţa mondială. Adică scopul urmărit şi, în parte, deja atins, a fost pierderea suveranităţii naţionale româneşti. Au asmuţit asupra noastră o mână de exaltaţi maghiari sau secui şi noi am crezut că aceştia sunt cei ce atentează la suveranitatea naţională a românilor.

 Din nefericire savanţii care au gândit Constituţia României nu au fost nici ei mai deştepţi, astfel că nu şi-au pus problema suveranităţii naţionale decât în termenii constituţiilor din secolul al XIX-lea, făcând din Constituţia noastră un corect compendiu al acestor texte.

Nici un semn din partea acestor autori că ar fi înţeles adevăratele primejdii, de azi şi de mâine cu care se confruntă Ţara. Acesta a fost unul din motivele pentru care am votat împotriva acestei constituţii.

Ion Coja

---

FMI si mormonii

DIN NOTIFICĂRI

Dem Din România

3 ore

FMI SI MORMONII …
asa cum sunt vazuti in Romania

Publicat de Ion Coja in Textele altora pe 01.03.2015

ASASINUL ECONOMIC JEFFREY FRANKS ESTE MORMON. Mormonii – secta antihristica si bazin de recrutare pentru CIA si FBI (si VIDEO)

• Hidroelectrica scoasa la mezat. PRIVATIZARILE CONTINUA NEABATUT, PE PRINCIPIUL VINDEM TOT
• ILIE SERBANESCU: Fondul Monetar International (FMI) ne-a adus in FUNDATURA in care ne gasim acum (VIDEO)

Şeful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, a declarat ca are constiinta impacata in ceea ce priveste petrecerea de la sfarsitul saptamanii trecute, la care a participat alaturi de alti membri ai delegatiei FMI, BM, CE, la invitatia Ministerului Finantelor si BNR.

Au existat critici in presa privind asa-numita petrecere de saptamana trecuta. Dati-mi voie sa clarific: duminica trecuta, dupa o sesiune de lucru la centrul BNR de la Sinaia, am fost invitat alaturi de staff si colegi la o masa sponsorizata de Ministerul Finantelor si Banca Nationala, la un restaurant cu mancare traditionala romaneasca si muzica traditionala romaneasca, pentru a intelege mai bine cultura locala si Romania, a aratat Franks. Sunt o persoana religioasa, sunt mormon. Nu fumez, nu beau alcool, nici cafea, nu-mi permit un comportament imoral. Am constiinta curata. Le-as cere celor care m-au acuzat sa se intrebe daca pot spune acelasi lucru, a declarat Franks.
Antena 3 a difuzat imagini de la petrecerea respectiva, in care Franks dansa alaturi de mai multi invitati pe muzica traditionala romaneasca.
Jeffrey Franks (FMI) este mormon si face parte si din
secta ASASINILOR ECONOMICI
Strategia marilor institutii financiare globaliste descrisa de John Perkins: indatorarea unei tari pentru acapararea resurselor sale naturale si inrobirea politica in scopuri militare si hegemonice. Interesanta reactia lui Daniel Daianu care confirma, practic, cele dezvaluite de Perkins:cei de la FMI si BM au de ce sa se uite in oglinda...
***

CE ESTE SECTA MORMONILOR?
• Evenimentul Zilei: 11 lucruri pe care nu le stiai despre mormoni
Mormonii au revenit in atentia publica in aceasta vara odata cu lansarea a doi candidati la alegerile prezidentiale din SUA din randul acestei religii.

In Romania, cel mai cunoscut mormon este miliardarul Ion Ţiriac. Majoritatea americanilor asociaza aceasta religie cu barbatii cu mai multe neveste. Aproximativ un sfert dintre votanti au declarat ca nu ar vota pentru un presedinte mormon.

Dincolo de politica si campania electorala, mormonii sunt peste tot: Cartea lui Mormon, un musical de pe Broadway realizat de creatorii South Park, Matt Stone si Trey Parker, a obtinut saptamana trecuta, noua premii Tony. Glenn Beck s-a convertit la mormonism, iar adolescentii devoreaza in continuare Twilight Saga, scrisa de scritoarea mormona Stephanie Lee Meyers. Iata cateva lucruri mai putin cunoscute despre mormoni, prezentate de BusinessInsider.com. Unele dintre ele vin sa explice cum a fost posibila cresterea puternica a numarului de adepti, in timpul secolului trecut.

A patra religie din SUA
1. Religia Mormonilor are una dintre cele mai mari cresteri printre cultele religioase din Statele Unite ale Americii.Cu 6 milioane de adepti, mormonii reprezinta, in prezent, cea de-a patra mare religie din SUA, potrivit celor mai recente date ale Pew Research Center. Biserica se extinde cu circa 1 milion de noi membri la fiecare trei ani. Peste un sfert din mormonii din America, inclusiv gazda emisiunii politice de la postul de televiziune Fox News, Glenn Beck, au fost convertiti la aceasta credinta.
14 milioane de mormoni in lume
2. Numarul de membri ai religiei mormone a crescut de peste doua ori din 1980 incoace. In prezent, sunt peste 14 milioane de mormoni in intreaga lume, din care mai mult de jumatate locuiesc in afara Statelor Unite, conform statisticilor bisericii din anul 2010.

Principala cauza a extinderii explozive a acestei religii este angajamentul bisericii intr-o misiune de prozelitism, prin intermediul misionarilor.

Fiecare tanar mormon trebuie sa faca doi ani de misionariat in tari straine si multi dintre ei ii descriu ca fiind cei mai buni din viata lor. In prezent, sunt peste 50.000 misionari mormoni care isi servesc biserica in tari din intreaga lume. Datorita muncii lor misionare, majoritatea mormonilor vorbesc fluent intr-o limba straina. Jon Huntsman, de exemplu, vorbeste fluent chineza, iar Mitt Romney franceza.
30 de miliarde de dolari
3. Averea bisericii este estimata la peste 30 miliarde de dolari. Principala sursa a bunastarii bisericii mormone este zeciuiala:mormonii trebuie sa doneze a zecea parte din venitul lor anual catre biserica, pentru a-si castiga dreptul sa se roage in templu. Din aceasta sursa, biserica aduna, in fiecare an, peste 5 miliarde de dolari.
De asemenea, biserica face profituri substantiale din investitii imobiliare si din investitii in afaceri, care sunt gestionate de Deseret Management Corp. Aceasta companie este unul dintre cei mai mari proprietari de ferme si terenuri in SUA. Ea detine cel mai mare producator de nuci, AgReserves, postul de radio Bonneville International, situat pe locul 14 in topul posturilor de radio din America, precum si o companie de asigurari de viata.
Antreprenoriatul economic face parte din doctrina mormonilor. 88 din cele 112 revelatii avute de fondatorul bisericii, Joseph Smith, au legatura cu aspecte fiscale.
Politicieni de succes
4. Mormonismul formeaza oameni de afaceri si politicieni de succes. In anul 2010, Goldman Sachs a angajat 31de absolventi de la Brigham Young University, numar similar cu cel al absolventilor angajati de la Wharton.Spiritul antreprenorial al bisericii a format oameni de afaceri puternici, printre care candidatii la presedintia SUA Mitt Romney si Jon Huntsman Jr.
Alti directori executivi celebri adepti ai religiei mormone sunt David Neeleman, fondatorul Jet Blue, Eric Varvel, directorul executiv al Credit Suisse, si Gary Crittenden, fostul director financiar al Citigroup.

De altfel, cel mai bogat roman este, conform Top 300 Capital, Ion Ţiriac, care este mormon.

Potrivit clasamentului, Ţiriac detine o avere estimata la 1,5-1,6 miliarde de euro. Ţiriac a recunoscut public ca este mormon, intr-un interviu acordat, in 2008, jurnalistului Marius Tuca.
Mormonii detin un numar mare in cadrul conducerii unor companii mari, inclusiv Marriott, American Express, Dell, Lufthansa, Fisher-Price si Deloitte.
Iar optimismul, sinceritatea si valorile familiale pe care le promoveaza fac din ei buni politicieni. Exemple in acest sens sunt 15 senatori si congresmani din SUA, printre careliderul majoritatii din Senat, democratul Harry Reid.

Recrutati de serviciile secrete
5. CIA si FBI desfasoara programe de recrutare din randul mormonilor. Aparenta incoruptibilitate a moralei mormone le confera calitatea unor candidati ideali pentru posturile cu putere de decizie in aplicarea legii si pentru agentiile de informatii. Mormonii sunt foarte bine reprezentati in CIA. Potrivit unui recrutor, misionarii mormoni reintorsi acasa sunt cautati pentru cunostintele de limbi straine, faptul ca nu consuma droguri si alcool si pentru respectul fata de autoritati.

Canon religios flexibil
6. Profetii mormoni moderni fac o conexiune intre mesajele lui Dumnezeu si credinciosi. Doctrina revelatiei continue este un pilon central in religia mormona. Mormonii cred ca Iisus, luminat de Dumnezeu (sau Tatal Ceresc), conduce biserica revelandu-si vointapresedintelui Bisericii lui Iisus Hristos al Sfintilor din Zilele din Urma, care este considerat un profet al zilelor noastre.
Mormonii privesc afirmatiile profetilor moderni ca pe o noua scriptura si accepta ideea ca Dumnezeu ar putea revela mai multe scripturi in viitor. Astfel, spre deosebire de cultele crestine, mormonii au un canon religios flexibil. Exista mereu posibilitatea ca doctrina bisericii sa se schimbe.
Cea mai cunoscuta dintre profetiile moderne este revelatia din 1978, potrivit careia orice barbat, inclusiv cei negri, pot detine preotia lui Mormon.
Saga Twilight, alegorie mormona
7. Twilight saga este de fapt despre credinta mormona in casatoria eterna. Volumele Twilight, scrise de autoarea mormona Stephanie Meyers, sunt o alegorie a conceptului de sorginte mormona a casatoriei ceresti, credinta ca un cuplu care este unit intr-un templu mormon va ramane legat pentru totdeauna, inclusiv dupa moarte.
Legatura dintre Edward si Bella este pecetluita atunci cand Edward o musca pe Bella. La fel ca in cazul casatoriei mormonilor, nu exista cale inapoi pentru Bella, care a fost transformata in vampir pentru totdeauna. Cu certitudine, aceasta idee a atras publicul. Volumele s-au vandut in peste 116 milioane de exemplare in 38 de limbi din intreaga lume. Iar filmul realizat dupa aceste carti a adunat pana acum peste 1,8 miliarde de dolari.
Cum vad mormonii poligamia
8. Biserica mormona crede ca poligamia poate fi ceva bun dupa moarte. Desi biserica oficiala a mormonilor a abolit aceasta practica in 1890, crede in continuare ca principiul divin al mariajului cu mai multe persoane se poate aplica in rai. In caz de moarte sau divort, barbatii mormoni isi pot gasi o noua sotie si toate casniciile ceresti vor fi onorate in eternitate. Biserica oficiala incearca sa se distanteze de cei circa 40.000 de fundamentalisti mormoni care practica in continuare poligamia in SUA.
9. Mormonii poarta lenjerie intima speciala. Mormonii poarte lenjerie intima speciala numita haina-templu, ca sa le reaminteasca de legamantul lor cu templul mormon. Lenjeria este croita in asa fel incat sa protejeze de tentatie si rau. Multi adepti ai acestei religii cred ca acesti chiloti speciali le confera protectie spirituala.
Iisus va reveni in SUA
10. Mormonii cred ca Iisus, atunci cand se va intoarce pe Pamant, va veni in SUA. Chiar daca este o religie care se extinde in intreaga lume, este, in esenta, o religie americana. Mormonii cred ca Iisus Hristos a vizitat continentul american la scurt timp dupa inviere pentru a-i invata adevarul pe indigeni, care erau de fapt membri ai unor triburi din Israel.

Dupa ce toate bisericile crestine au cazut in apostazie, Dumnezeu l-a trimis pe Ingerul Moroni sa-i descopere noua scriptura lui Joseph Smith, un om simplu din Palmrya, New York.
Una dintre revelatiile pe care i le-a dat Dumnezeu lui Joseph Smith este ca Iisus se va intoarce personal sa domneasca peste regatul paradisiac al pamantului si ca va sta in templul mormon din Jackson, statul Missouri.
11. 100.000 de mormoni participa, in fiecare an, la reconstituirea bisericii din Cartea lui Mormon. In fiecare an, in luna iulie, mormonii se aduna in Palmyra, New York, sa vada un spectacol in aer liber pe baza Cartii lui Mormon. Spectacolul, la care participa peste 650 de actori, are loc pe o scena in 10 nivele. Multi spun ca acest spectacol a jucat un rol important la convertirea lor.
• Evenimentul Zilei: Mormonii sapa la radacina religioasa a Romaniei
Veniti din departatul vest al SUA cu arme si bagaje printre noi, misionarii mormoni au o tinta precisa: sa faca prozeliti. Ei vorbesc despre Dumnezeu pe strada si joaca fotbal american.

Adepti care nu au voie sa acceseze mediile de informare sau chiar sa foloseasca bani, adepti care isi motiveaza religios marginalitatea sexuala – iata tabloul recent al unei Romanii rupte intre sectarismele de gen. Nu mai departe de saptamana trecuta, un clan din judetul Cluj a ajuns in atentia presei dupa ce reprezentantii Directiei pentru Protectia Copilului au intervenit pentru a salva vietile a opt copii crescuti in conditii mizere doar pentru ca au avut norocul de a se naste intr-o familie sectanta care refuza contactul cu civilizatia, considerand modernitatea doar o lucrare a diavolului.

Intr-un dosar serios al panoramei credintelor postdecembriste, Biserica lui Iisus Hristos a Sfintilor din Zilele din Urma, cunoscuta mai ales ca Biserica mormona, face o nota aparte. Aplicand reteta activitatilor caritabile si a misionariatului, tanarul cult care-si revendica origini crestine e tot mai vizibil pe scena religioasa din Romania.

Cinci americani, la Bucuresti
Pe ecusoanele negre atent agatate la piept scrieBiserica lui Iisus Hristos a Sfintilor din Zilele din Urma si cate un nume. Platt, Patterson, Smith, Davis si Stinson intind, pe rand, mana si se prezinta. In romana. Aparent, limba nu le provoaca prea mari dureri de cap. Sunt cetateni americani, rezidenti in Salt Lake City si misionari mormoni in Romania. Cativa tineri se afla intr-o capela de pe strada Panduri din Bucuresti, la mii de kilometri de casa, intr-o tara cu totul necunoscuta, dispusi sa renunte pentru cateva luni bune la viata lor anterioara pentru a raspandi cuvantul Domnului. Misionarii inteleg rapid curiozitatea banuitoare.
E o traditie impamantenita in randul mormonilor din toata lumea. Fetele pleaca la 21 de ani si stau 18 luni in misiune, iar baietii la 19, pentru o perioada de 24 de luni. Nimeni nu te obliga sa faci asta, cu atat mai mult cu cat pleci pe banii tai. Doar transportul pana in tara unde esti desemnat iti este asigurat, clarifica situatia misionarii. Eu mi-am vandut masina personala pentru a obtine fondurile necesare, ofera Stinson argumentul decisiv.

Reguli stricte
Inainte sa ajunga in Romania, americanii au trecut printr-un centru de pregatire, unde, timp de doua luni, s-au pus la punct cu limba si cu obiceiurile specifice. Dar si cu o serie de reguli extrem de stricte. Datorita regimului de viata avut in perioada misiunii, multi mormoni sunt solicitati de serviciile secrete la intoarcerea in SUA. Misionariatul inseamna nu doar absolvirea unui stagiu de credinta, ci si a unuia de conduita, ni se explica.
Practic, e mai simplu de enumerat ce au voie acesti tineri, decat ce nu au voie.Alcoolul, cafeaua, ceaiul negru sunt definitiv eliminate din ecuatie (lucru de altfel valabil pentru orice mormon practicant), telefoanele acasa si accesul la internet strict reglementate, iar de relatii intime cu sexul opus nici nu poate fi vorba.
Orarul cotidian este de asemenea precis stabilit: in fiecare dimineata, misionarii dedica o ora pentru studiul scripturilor, iar restul zilei o petrec pe teren, incercand sa convinga oamenii care sunt dispusi sa stea de vorba cu ei de misiunea Bisericii lui Iisus Hristos. Doar lunea isi permit tinerii misionari mormoni cateva clipe de relaxare. Se strang in Parcul Izvor si joaca fotbal american. Chiar si atunci cand ploua.

Am uitat de mine si m-am oferit altora
12 ani avea Cristina Petrisor cand, intr-o zi care nu anunta nimic special, un misionar i-a calcat pragul apartamentului. Eu provin dintr-o familie atee, precizeaza inca din start. Povestea e de o simplitate idilica: propovaduitorul mormon le-a propus sa spuna impreuna o rugaciune. Cristina isi aminteste, peste ani, ca a fost fermecata de cuvintele misionarului. Pur si simplu, ceva inexplicabil i-a determinat familia sa se converteasca. De atunci, cursul evenimentelor a evoluat firesc: duminici la rand dedicate adunarilor de la capela, acceptarea legamantului de credinta si misionariatul. Cristina a fost pentru 16 luni trimisa la Londra si rememoreaza pregnant ca in tot acest timp am uitat de mine si m-am oferit altora. Capitala Angliei nu i-a produs insa cea mai buna dintre impresii, pentru ca majoritatea celor de acolo sunt atei. Pur si simplu, refuza sa stea de vorba cu tine, nu sunt interesati

ISPITĂ. Insistenta misionarilor de peste Ocean da din cand in cand roade

.DOSARUL CREDINŢEI
Nici Congresul american, nici Parlamentul Romaniei de la Bucuresti nu detin autoritatea de a revoca, modifica sau amenda poruncile Domnului
> Membrii Bisericii sunt numiti mormoni pentru ca atat Biblia, cat si Cartea lui Mormon sunt considerate cuvantul Domnului si respectate in egala masura.
> Poligamia a fost si este un subiect destul de controversat legat de activitatea Bisericii lui Iisus Hristos. Conform reprezentantilor mormonilor,daca se afla ca un membru practica poligamia, iar acesta nu renunta la obicei, el este excomunicat.
> Unii sunt tentati sa fure, altii sa minta. Daca cedam tentatiei, atunci am pacatuit. Modelul este acelasi, indiferent daca vorbim de alcool, manie sau sexualitate.Noi credem ca avem puterea de a ne controla comportamentul. Cat despre modernitatea libertatii sexuale, nu putem spune decat atat: nici Congresul american de la Washington, nici Parlamentul Romaniei de la Bucuresti nu detin autoritatea de a revoca, modifica sau amenda poruncile Domnului, ne-a declarat Elder Van Noy.
> Biserica recomanda casatoriile intrarasiale, dar nu le interzice pe cele interrasiale.
> Biserica mormona nu citeste niciun conflict intre datoriile civice si invataturile religioase. De altfel, membri marcanti ai Bisericii au fost sau sunt implicati in politica la cel mai inalt nivel. Cateva exemple includ numele lui Ezra Taft Benson, secretarul pentru agricultura in administratia Eisenhower, dar si pe al lui Mitt Romney, candidat pentru nominalizarea republicana la viitoarele alegeri prezidentiale din SUA.
INCEPUTURI – Un secol de prezenta mormona in Romania
In cifre seci, Biserica lui Iisus Hristos a Sfintilor din Zilele din Urma aduna in Romania 2.623 de credinciosi si peste 100 de misionari. Povestea mormonismului autohton debuteaza in 1899, cand Mischa Markow, un misionar al Bisericii, ajunge la Constanta, iar cateva luni mai tarziu organizeaza o congregatie la Bucuresti, reusind sa stranga sapte adepti. Elanul initial se stinge insa repede, iar ramurile infiintate isi inceteaza activitatea, previzibil, dupa cele doua razboaie mondiale.

Caderea comunismului ofera o noua viata cultului din Utah, ai carui reprezentanti nu pierd timpul in a-si face simtita prezenta in Romania. Russell Nelson si Hans Ringger sunt primii oficiali mormoni care ajung in tara in februarie 1990, implicandu-se in diverse acte de caritate. Adeptii nu intarzie sa apara, primii romani alaturandu-se Bisericii in martie 1991. Totusi, povestea prozelitismului mormon nu e una de succes, daca ne gandim ca, in 18 ani de prezenta constanta pe teritoriul Romaniei, adeptii cultului numara putin peste 2.500 de oameni. O regula de fier a Bisericii mormone ar putea oferi explicatia pentru aceasta realitate: toti membrii sai trebuie sa plateasca zeciuiala. Datoria morala de a ceda 10% din veniturile proprii pentru sustinerea materiala a diverselor proiecte sociale ale Bisericii s-a interpretat la noi in spirit balcanic: Toti mormonii platesc zeciuiala. Cu exceptia celor care nu o platesc, dupa cum ne-a explicat un membru.

DESTIN DE MORMON – Actele caritabile si buna organizare fac prozeliti
Scott Lundberg este din Salt Lake City si, de cateva luni, e presedinte al Misiunii din Romania. Asta inseamna ca a renuntat de bunavoie la meseria de avocat pentru a sluji, dupa cum ne spune, intr-o tara aflata la periferia continentului european. Domnul Lundberg nu priveste insa asa lucrurile. Pentru mormonul din Utah, venit dintr-o traditie puternic inradacinata a misionariatului, a servi Biserica, indiferent unde aceasta are nevoie, este o mare onoare. Laurie aproba printr-un gest scurt cuvintele barbatului. Sunt impreuna de decenii, au sapte copii si o poveste care se leaga paradoxal de Romania: la sfarsitul anilor ’90 au adoptat un baietel dintr-un orfelinat autohton. Mai tarziu, in 2001, au infiintat o fundatie in Barlad, Podul Dragostei, cu scopul de a gasi o familie pentru fiecare copil aflat in situatie de abandon.

Romana, mai dificila decat limba olandeza
Elder Van Noy este responsabilul pe relatii cu presa al Bisericii mormone in Romania. Aflat la a cincea generatie sub umbrela Bisericii lui Iisus Hristos, Van Noy are 5 copii si 15 nepoti. O viata dedicata credintei l-a purtat peste tot in lume. In tinerete, a fost misionar in Olanda, intr-o vreme in care cultul avea sub un milion de adepti si aproximativ 1.000 de propovaduitori.Am invatat limba la locul faptei. As spune ca a fost aproape la fel de dificil pe cat imi e sa invat limba romana, se confeseaza el. Mai tarziu, nevoile Bisericii l-au dus in Asia, unde a lucrat alaturi de indieni, taiwanezi, cambodgieni si indonezieni. Recunoaste ca mormonii sunt mult mai organizati acum decat erau pe vremuri: La mijlocul secolului XX, un misionar nu primea niciun fel de pregatire anterior momentului misiunii, ceea ce nu mai este cazul astazi. Avem centre de pregatire unde tinerii invata anterior limba si specificul tarii in care sunt trimisi. Cifrele oficiale par sa sprijine efortul pe care mormonii il fac: 13 milioane de membri si peste 50.000 de misionari constituie astazi corpul mormonismului in lume.

Nota noastra:
Dezgustator de elogios ultimul articol din oficiosul EVZ despre secta mormonilor Nu este, pur si simplu, absolut relevant faptul ca aceleasi cotidiene care urasc si ataca Biserica prezinta pozitiv si ditirambic cele mai bizare si bolnave secte ce pot exista?
Asadar, aflam ca secta mormonilor este bazin de recrutare pentru mari banci ca Goldman Sachs - institutie financiara cu rol cheie in declansarea crizei financiare a lumii din 2008 -, pentru CIA si FBI si, mai nou, aflam ca si pentru FMI. Incepe sa fie foarte prezenta in viata politica americana, cel mai redutabil candidat republican la prezidentiale fiind mormon.

Dupa toate datele secta mormonilor face parte din aceeasi categorie de secte antihristice de tipul Martorii lui Iehova, complet rupte de orice fel de legatura cu Biblia (ce sa mai zicem de traditia sau istoria crestinismului) si care sunt, in realitate, societati totalitare care isi domina membrii printr-o puternica si permanenta reeducare, prin conditionare severa exercitata printr-un fel de abtineri absurde, fara sens spiritual, si cu un accent economic pronuntat. Corporatii gigantice mistice, de fapt.

Asa se face ca membrii ei sunt, practic, oameni fanatizati, insa nu pentru ca ar crede in ceva, nu fanatici ai unor idei, cifanatici controlati, manipulati de liderii sectei si, desigur, de mai marii lor.
Dupa cum se vede, mormonii nu au nicio tresarire de constiinta daca participa la aplicarea unor politici sociale genocidale, insa au mandria ca se abtin de la cafea si alcool! Iar angajatii de la CIA si FBI desigur ca nu pentru a planta flori sunt recrutati! E limpede ca a avea constiinta curata inseamna, de fapt, o respectare fixista a unor reguli total irelevante (inclusiv din punct de vedere ascetic) si o ascultare oarba de mai marii sai.Cu astfel de candidati manciurieni s-a capatuit Romania

Un mormon conduce, practic, din 2009, tara noastra!

Nu-mi mai place ·  · Distribuie

• Ţie, lui Mircea Ionescu şi Marinelei Moraru vă place asta.

Dezvăluirile lui Guccifer: Şeful SRI ştia

ucian Davidescu

25 ianuarie 2014

Dezvăluirile lui Guccifer: Şeful SRI ştia de patru ani că firma lui Ghiţă “a pus la punct un sistem diabolic, bazat pe şpăgi”

Acum 4 ani, directorul SRI George Maior primea un e-mail despre presupuse practici  dubioase ale companiei Teamnet, autoarea aplicaţiilor care n-au reuşit să găsească avionul medical căzut în munţi. Şefii Teamnet s-ar fi pregătit să dea şpagă chiar şi la Comisia Europeană, îl avertiza o sursă pe Maior, personal, pe contul yahoo.

Guccifer, singurul hacker care a reuşit vreodată să obţină acces la picturile lui George W. Bush şi la contul de e-mail privat al unui şef de serviciu secret, a publicat o parte din corespondenţă.

Majoritatea conversaţiilor par banale; cel mult, numele din listele de corespondenţă mai dau indicii despre cine, ce legături ar mai putea avea cu SRI.

Unul este Nelu Neacşu, român plecat cu politică şi afaceri la Bruxelles, care în 2010 îi trimitea lui Maior un e-mail cu adevărat interesant pe adresa de yahoo:

Pe scurt…

…el vorbeşte despre de-acum celebra compania Teamnet, care a făcut sistemele de localizare ale STS, Romatsa şi câte altele:

“Au pus la punct un sistem diabolic de lucru in Romania si mai nou in Moldova (…) Cert este ca cei de la Teamnet doresc sa aplice acelasi sistem bazat pe spagi din Romania si la Comisia Europeana”.

Teamnet era atunci în grupul Asesoft, al lui Sebastian Ghiţă, prieten cu actualul prim-ministru Victor Ponta, care la rândul lui este finul lui George Maior. Nu e clar ce a făcut Maior cu informarea, însă Teamnet a continuat să câştige contracte, cel mai recent acum trei zile:“Teamnet International va furniza Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară servicii de digitalizare a cărţilor funciare din 9 judeţe, contractul ridicându-se la 212,4 milioane lei, TVA inclusă (46,9 milioane euro) în patru ani, oferta fiind cu 1 ban sub valoarea estimată de instituţie”

Cu alte două zile înainte, Ghiţă îl complimenta public pe Maior şi îi promitea un loc “în echipă”:

“Mulţi oameni şi analişti îl consideră pe George Maior unul dintre cei mai valoroşi şi echilibraţi lideri ai ţării noastre. Eu cred că poate să se califice pentru orice funcţie în România. Totuşi, jocul nu e despre indivizi, ci despre echipe. Contează şi nu contează cine este preşedinte. Contează în totalitate cu ce oameni se înconjoară. Sunt absolut convins că George Maior şi alte personalităţi ca domnia sa vor face parte din viitoarea echipă de conducere a României. Avem nevoie de o nouă generaţie de lideri deştepţi, curajoşi şi responsabili.”

Pe larg…

Wednesday, March 10, 2010 11:18 PM

X-Apparently-To:  *@yahoo.com [George Maior]

Return-Path:  <*@yahoo.com> [Nelu Neacşu]

Buna seara,
dupa cum deja v-am informat RSC si Asesoft,ambele din Romania au lansat la Bruxelles un birou care este condus de Mircea Cotoros. Mircea a lucrat pana de curand la Reprezentanta Regiunii Veneto din Italia la Bruxelles si mai nou se ocupa de biroul de la Bruxelles;
Sediul se afla in fost biroul al Electrica din cadrul Centrului de Presa de langa sediul central al Comisiei Europene.
Toate bune si frumoase, pana cand au depus spre finantare doua proiecte:
unul in valoare de 1.200.000 de euro pentru Consiliul raional Stefan Voda din Moldova, depus in data de 22 februarie 2010 la DG Aidco cu nr L.41 03/154
si unul in valoare de 4.000.000 euro depus de consortiul Teamnet International Bucharest pentru servicii de IT externalizate la Comisia Europeana, depus in data de 1 martie 2010 cu nr bu.5 00/122 la DG Enviroment.
Lui Mircea i-a fost promis un comision de reusita, astfel pentru orice proiect pe care va reusi sa faca “lobby” si va fi aprobat spre finantare va primi o anumita suma. Cum suma primita creste direct proportional cu valoarea proiectului incerca in mod disperat sa intervina la oficialii de la Comisie.
In acest sens, va redau un schimb de e-mailuri mai jos.
Mentionez ca in schema creata la Bruxelles este implicat si Dan Luca de la Euroactiv.
Ieri am avut o intalnire interesanta cu Mircea si am aflat care este sistemul de lucru.
Astfel; va incerca sa-l “atraga” de partea sa pe Bent Hauschildt, subalternul lui De Vrient si daca va fi cazul il va motiva suplimentar financiar.
Cand l-am intrebat cum se procedeaza mi-a zis ca are mana libera de pana la maxim 5000 de euro iar daca suma ceruta depaseste acest barem se va deplasa la Bruxelles Bogdan Badiu; directorul general al Teamnet Romania si va rezolva problema.
Cert este ca cei de la Teamnet doresc sa aplice acelasi sistem bazat pe spagi din Romania si la Comisia Europeana.
Pericolul mare este ca se poate ca aceasta disperare si modul de lucru se poate intoarce ca un bumerang impotriva romaniei si consider ca ar trebui urmarite aceste activitati mai atent.
In curand ii va contacta si pe cei de la Reprezentanta Romaniei sa ii convinga sa-i ajute in demersurile lor si pe parlamentarii europeni romani, va incepe cu Stolojan si Monica Macovei.
Macovei este interesanta pentru ca este presedinta grupului pe Moldova si sub interesul national al Romaniei doresc sa fie sprijiniti in sustinerea unor proiecte viitoare ce vor fi depuse de diverse entitati moldovene spre finantare la Bruxelles.
Au pus la punct un sistem diabolic de lucru in Romania si mai nou in Moldova care consta in faptul ca consiliile judetene sau primarile nu isi mai folosesc departamentele specializate pe fonduri europene si externalizeaza serviciile catre firmele lor.
Acestia le scriu contractele si primesc avansuri de 20% din suma totala a proiectului, dar mai castiga si din consortiile facute cu alte firme unde isi aduc tot firmele lor.
De asemenea, folosindu- se de sprijinul “discret” al lui Vladescu au intrat pe piata din Moldova, au avut intalniri la nivel de ministrii si chiar de prim ministru.
La RSC este actionat ministrul Vladescu iar in spatele lui Asesoft printre altii este si fostul general Gioni Popescu.
Sper ca info transmise sa va fie utile.
Cu consideratie,
Nelu Neacsu

—– Forwarded Message —-
From: Mircea Cotoros <*@teamnet.ro>
To: Dan Luca <*@euractiv.com>; Bogdan Padiu <*@teamnet.ro>; Marius Olaru <*@rsc.ro>; George Stan <*@teamnet.ro>; Bogdan Nedelcu <*@teamnet.ro>
Sent: Fri, March 5, 2010 5:55:37 AM
Subject: FW: ISA Programme

As vrea sa va atrag atentia asupra unui aspect important: pe cand lucram in comisia ITRE din PE am gestionat un raport ce pana la urma a fost aprobat de Consiliu si care face referire la crearea unui sistem informatic privind interoperabilitatea administratiilor publice din toata europa “ISA Programme”, program informatic ce vine in continuarea actualului sistem IDABC. Ptr programarea financiara 2010 -2013 au fost deja alocati bani din bugetul Uniunii, bugetul total este de cca 160 MEuro!

Aspectul interesant este ca, din surse sigure am aflat ca, CE va scoate la licitatie crearea acestui sistem printr-un contract cadru in vara acestui an 2010. Am incercat sa abordez unitatea care va pregati documentatia licitatiei dar dupa cum vedeti tipul de mai jos, care este si Head of Unit, m-a trimis la cules mure.

Dan, rugamintea mea este sa ne activam inca de acum, sa intindem antenele in toate partile, sa vedem cum putem sa ne pregatim terenul ptr acest important contract. Sugestia mea este sa urcam sus daca se poate la nivel de cabinet comisar sau directori generali. Pe omul din Cc, Bent Hauschildt, il cunosc personal, a fost interlocutorul meu din partea CE pe raportul din PE (stie fff bine situatia) dar se pare ca echiveaza in raport cu mine din cauza boss-ului. Cu siguranta baietii au parghiile trase ptr ca roiesc interese mari dar haideti sa vedem daca ne putem baga.

Ne consultam si analizam varianta cea mai buna.

Mircea

PS: atasez prezentarea programului

From: Karel DE-VRIENDT *@ec.europa.eu
Sent: Monday, February 15, 2010 1:24 PM
To: Mircea Cotoros
Cc: Bent Hauschildt *@ec.europa.eu
Subject: RE: ISA Programme

Dear Mr Cotoros,

My colleague passed your request for a meeting to me.

As it unclear to me why you want to meet with us, would it be possible to be a bit more specific on the issues you would like to discuss with us?

Two preliminary remarks as to ensure that we correctly understand each other:

The legal base of the ISA programme specifies that “the ISA programme shall be implemented in accordance with Community public procurement rules”. This implies that work under the ISA programme will be executed, either under one of the ICT related framework contracts that are regularly concluded by the European Commission (after open calls for tender) or under ISA specific contracts signed after having executed the appropriate procurement procedures. We will in due time, using the official channels, inform the market of our intentions – and we cannot discuss this in advance with any specific company.

· We have decided for the ISA programme to be as transparent as possible in our contacts with industry interest representatives. We have no intention to restrict our contacts with industry interest representatives but we want these contacts to be known to all. We will therefore systematically report on our meetings with such representatives, register and file these reports and we are also thinking about listing these contacts on our website. May we therefore also suggest that you sign up in the European Commission’s Register of interest representatives.

Kind regards,

Karel De Vriendt
Head of Unit
European Commission
Directorate-general for Informatics
European eGovernment Services (IDABC)

http://ec.europa.eu/idabc, http://ec.europa.eu/isa

Yalta a fost o tradare

STOP manipularii a distribuit postarea publicată deNicolae Uszkai.

Postat de Horia Grancea · 6 Februarie la 16:39 · 

Nicolae Uszkai a adăugat 4 fotografii noi.

Marea Britanie şi URSS; cei trei lideri, Roosevelt, Churchill şi Stalin, au trasat, pe fondul previzibilei victorii asupra statelor Axei, principalele linii de acţiune în perioada postbelică. “Cei 3 mari”, Roosevelt, Stalin și Churchill, erau liderii națiunilor aliate cheie datorită puterii națiunilor pe care le reprezentau și a colaborării pe care o avuseseră în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Acești trei lideri s-au întâlnit doar de două ori în decursul celui de Al Doilea Război Mondial dar deciziile lor au fost cardinale și au schimbat cursul istoriei.După Conferința de la Teheran, cei 3 lideri au decis să se reîntâlnească, ceea ce a dus la Conferința de la Ialta, din februarie 1945. Deși Stalin și-a exprimat îngrijorarea față de starea sănătății lui Roosevelt, această îngrijorare nu s-a transpus în acțiune. Liderul sovietic a refuzat să călătorească mai departe de zona Mării Negre, în peninsula Crimeea, iar Churchill și Roosevelt au fost nevoiți să facă din nou deplasări lungi și obositoare pentru a ajunge la întâlnirea de la Ialta.Fiecare dintre cele trei superputeri avea obiective aparte. Marea Britanie voia să-și mențină imperiul colonial, Uniunea Sovietică dorea să obțină mai mult teritoriu și să-și consolideze poziția în teritoriile cucerite, iar Statele Unite doreau să se asigure de participarea URSS la războiul din Pacific și să negocieze aranjamentele situației postbelice. Roosevelt mai spera să obțină din partea lui Stalin conlucrarea în cadrul Organizației Națiunilor Unite. Primul punct pe agenda Uniunii Sovietice a fost Polonia. Stalin: „Pentru poporul sovietic, Polonia nu este doar o chestiune de orgoliu, ci și una de securitate. De-a lungul istoriei, Polonia a fost coridorul prin care inamicul a atacat Rusia. Pentru noi, Polonia este o problemă de viață și de moarte”. Stalin a subliniat faptul că unele dintre dorințele sale în privința Poloniei nu erau negociabile: URSS va păstra estul Poloniei, iar aceasta va fi compensată prin extinderea graniței de vest și mutarea forțată a milioane de germani. Șovăitor, Stalin a promis alegeri libere în Polonia, deși la putere se afla un guvern-marionetă comunist, recent instaurat. Curând, s-a constatat că Stalin nu intenționase să-și țină promisiunea. Alegerile desfășurate în 1949 au dus la transformarea oficială a Poloniei într-un stat socialist și au fost contestate. Majoritatea analiștilor politici sunt de părere că rezultatele au fost falsificate. (Polonezii au avut parte de alegeri libere abia după 45 ani de la Conferința de la Ialta. Cu privire la participarea Uniunii Sovietice la operațiunile militare din Pacific, Stalin era nerăbdător să se răzbune pentru înfrângerea din războiul Ruso-Japonez, din anii 1904-1905, în care sovieticii au pierdut influența în Manciuria. De fapt, el își propunea câștigarea unei influențe chiar mai mari în estul Asiei.Roosevelt a acceptat condițiile lui Stalin, sperând că va reuși să tempereze pretențiile Uniunii Sovietice prin intermediul ONU. Unii consideră că Ialta a fost o trădare, din cauza faptului că nehotărârea Americii și a Marii Britanii a încurajat extinderea sferei de influență sovietice în Japonia și Asia, dar și din cauză că Stalin a încălcat în cele din urmă clauzele înțelegerii prin formarea blocului sovietic. În plus, Uniunea Sovietică a fost de acord să se alăture Organizației Națiunilor Unite doar cu condiția (secretă) ca membrii permanenți ai Consiliului de Securitate să aibă drept de veto, dându-i astfel mai mult control pe glob. Unii observatori consideră că sănătatea precară a lui Roosevelt ar fi fost una dintre cauzele pentru concesiile făcute (Ialta a fost ultima conferință majoră a lui înainte de a înceta din viață, din cauza unui atac cerebral), dar Roosevelt se temea de Uniunea Sovietică și a încercat să prevină un conflict deschis. În acel moment, Stalin controla o mare parte din estul Europei și avea o armată de trei ori mai mare, în comparație cu armata americană, aflată sub comanda generalului Eisenhower. Cei trei mari au ratificat înțelegerile anterioare privind divizarea Germaniei: urmau să fie formate patru zone de ocupație, una pentru fiecare din cele trei națiuni dominante, plus una pentru Franța. Capitala Berlin urma să fie împărțită tot în patru sectoare, deși se afla în zona sovietică de ocupație. Orașul a devenit un simbol major al Războiului Rece din cauza divizării orașului prin ridicarea zidulului Berlinului (1961), construit și menținut de guvernul est-german, sprijinit de sovietici.Cei trei au decis ca toate guvernele originale să fie reinstaurate în țările invadate și toți civilii repatriați. Democrațiile se doreau a fi reinstalate. În toate teritoriile urmau să se desfășoare alegeri libere, iar ordinea să fie redată Europei, după cum se arăta într-o declarație oficială:Stabilirea păcii în Europa și reconstruirea vieții economice trebuie realizate prin procese care să permită oamenilor eliberați distrugerea ultimelor vestigii ale nazismului și fascismului și să creeze instituții democratice de ei alese.Ulterior, Rusia a dobândit Insulele Sahalin și Kurile și partea nordică a provinciei germane Prusia Orientală.Majoritatea populației din Europa de est a considerat Conferința de la Ialta drept un act de trădare din partea Occidentului. Acesta își are originea în credința că puterile aliate, deși afirmau valorile democratice, au încercat să asigure stabilitatea sacrificând pentru următorii 45 de ani națiunile din Europa de Est. Conferința s-a desfășurat în Uniunea Sovietică, la Ialta, oraș din peninsula Crimeea, (reanexată, prin forță, la Federația Rusă, după conflictul teritorial cu Ucraina) din primăvara anului 2014. Delegația americană a fost cazată în fostul palat al țarului, iar președintele Roosevelt la palatul Livadia, unde a avut loc întâlnirea. Delegația britanică a fost găzduită în castelul din Alupka care aparținuse prințului Voronțov. Principalii membri ai delegațiilor au fost Edward Stettinius, Averell Harriman, Anthony Eden, Alexander Cadogan și Viaceslav Molotov. Potrivit observațiilor lui Anthony Beevor, toate încăperile erau spionate de agenții NKVD. Stalin a sosit cu trenul la 4 februarie, iar summitul a început cu un dineu oficial ținut în aceeași seară. Principalele puncte ale convorbirilor au fost:
• S-a stabilit drept principală prioritate predarea necondiționată a Germaniei naziste. După război, Germania urma a fi împărțită în patru zone de ocupație. Urma să aibă loc și o divizare a Berlinului în patru sectoare.
• Stalin a fost de acord ca Franța să preia cea de-a patra zonă de ocupație în Germania și Austria. Franței i se acorda și un loc în Consiliul Aliat de Control.
• Germania urma să fie supusă unei operațiuni de demilitarizare și denazificare.
• Crearea unui consiliu aliat de reconstrucție, cu sediul la Moscova.
• A fost discutat statutul Poloniei, chestiune complicată de faptul că în acel moment Polonia era ocupată de armata sovietică. S-a stabilit reorganizarea guvernului provizoriu polonez care fusese instalat de Armata Roșie prin includerea a diverse grupări politice, prin organizarea de alegeri democratice. Prin aceasta a fost înlăturat, practic, guvernul polonez legitim exilat din 1939 în Occident.
• Granița estică a Poloniei urma să fie de-a lungul Liniei Curzon, Polonia urmând să fie compensată teritorial în vest cu teritorii importante din Germania de est.
• Cetățenii Uniunii Sovietice și ai Iugoslaviei urmau să fie repatriați, indiferent dacă ei doreau sau nu acest lucru.
• Roosevelt a obținut de la Stalin acordul de a participa la Națiunile Unite, după ce s-a convenit ca fiecare din cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate să aibă drept de veto.
• Stalin a fost de acord să participe la războiul împotriva Japoniei în 90 de zile de la înfrângerea Germaniei. Uniunea Sovietică urma să primească, după înfrângerea Japoniei, partea sudică a insulelor Sahalin și Kurile.
• Milioane de ruși din Europa au fost forțați să se reîntoarcă în URSS.
Ialta a fost ultima mare conferință înainte de sfârșitul războiului și ultima călătorie a lui Roosevelt în străinătate. Observatorii l-au descris cu această ocazie ca fiind bolnav și foarte slăbit. Se crede că principalul obiectiv a fost de a asigura participarea Uniunii Sovietice la Națiunile Unite, lucru pe care, de altfel, l-a realizat, însă cu prețul acordării dreptului de veto fiecărui membru permanent al Consiliului de Securitate, ceea ce a slăbit semnificativ Organizația Națiunile Unite. Un alt obiectiv al său a fost contribuția URSS în lupta împotriva Japoniei. Armata Roșie înfrânsese forțele naziste în cea mai mare parte a Europei de Est, Stalin obținând astfel tot ce își dorea: o sferă importantă de influență drept zonă tampon. În acest proces, libertatea micilor națiuni a fost sacrificată de dragul stabilității, ceea ce a însemnat că țările baltice Letonia, Lituania și Estonia au fost silite să rămână membre ale URSS.

Impact - 2 persoane