miercuri, 9 aprilie 2014

Adevarul despre distrugerea Romaniei

Stiri Extreme

luni, 7 aprilie 2014

Adevarul despre distrugerea Romaniei. "ultima carte"- Hristos v-a dat sfatul cel bun, sariti in barca salvatoare.

Adevarul despre distrugerea Romaniei. "ultima carte"- Hristos v-a dat sfatul cel bun, sariti in barca salvatoare.



Analiza datelor si informatiilor provenite pe linia unor surse ce fac parte din masoneria romana a scos in evidenta unele aspecte de interes operativ care explica situatia grea in care se gaseste Romania la ora actuala, atit din punct de vedere economic, cit si din punct de vedere politic. Practic, Romania se afla in prezent in jocul de interese al celor doua mari puteri militare mondiale, Rusia si SUA, care cauta prin orice mijloace sa-si adjudece suprematia in aceasta zona strategica a Europei. In cei 20 ani trecuti de la evenimentele din decembrie 1989, razboiul din umbra purtat de cele doua superputeri a adus pe esichierul politic personaje studiate in timp, cu grave carente comportamentale, usor de compromis, tocmai pentru a fi dirijate in sensul dorit de ei. Cu ajutorul acestora s-a reusit sa se distruga economia romaneasca, sa se anihileze Serviciile Secrete, sa se puna in stare de inoperativitate Armata si, nu in ultimul rind, sa se zdruncine unitatea Poporului Roman. Prin incalcarea voita a sigurantei nationale, factorii decizionali apartinind celor doua tabere care s-au perindat la putere din 1989 incoace au privatizat dupa bunul plac, au vindut strainilor capacitati de productie rentabile, unele dintre ele de importanta strategica, asa cum sint industria cimentului, industria metalurgica feroasa si neferoasa, industria chimica si petrochimica, industria energetica si sistemul financiar bancar. Au vindut, totodata, si bogatia cea mai de pret a Poporului Roman, si anume pamintul tarii, aflat acum in mare parte in proprietatea unor mafioti arabi, italieni, evrei, greci si unguri.
Printre protagonistii vietii politice romanesti care au conlucrat pentru a aduce Romania in starea precara in care se gaseste astazi si care se afla in cele doua tabere rivale se numara:


  Petre Roman, Ion Iliescu, Traian Băsescu, Calin Popescu-Tăriceanu, Dinu Patriciu, Bogdan Olteanu, Adrian Năstase, Mugur Isărescu, Emil Boc, Elena Udrea si grupul economic din spatele acesteia,  - ca sa-i amintim pe cei mai reprezentativi. Acestia sint cei care au creat un "curent contraorganizational al mediului vietii colective", care a dus la formarea "subspatiilor neguvernabile". Agregarea acestor subspatii, in timp, a determinat actualul "razboi subnational" dintre carteluri si institutiile statului national. Asa s-a ajuns la o veritabila deriva institutionala, formelor de organizare politica imputindu-li-se lipsa de legitimitate, ceea ce pune in primejdie atit Statul, cit si Natiunea. Trasaturile dominante ale acesteia sint schimonosite si falsificate de uzurpatorii Statului Roman, a caror tinta este demolarea efigiilor si a reperelor identitatii noastre nationale. Ei au constituit "structuri alternative", formind retele de "colegii invizibile", pentru a captura centrul Puterii in Romania. Cadre recrutate din zone periferice au fost plasate in toate partidele, la toate publicatiile, in toate guvernele, dobindind astfel accesul sau chiar controlul in institutii-cheie ale Romaniei, de la Ministerul Afacerilor Externe la Presedintie, de la Guvern la Parlament si, nu in ultimul rind, in "societatea civila", devenita virf de lance al manipularilor puse la cale. Lansarea in spatiul public a politicii grupului de interese a reprezentat o mutatie majora, un eveniment care a modificat fundamental peisajul politic al Romaniei. Pirghiile statului au fost preluate si sint folosite de carteluri si mafii organizate intr-un complicat mecanism al infractiunilor, care a reusit crearea unei baze a organizatiilor negre ale societatii romanesti. Are loc o lupta pe viata si pe moarte pentru conversia puterii politice a statului in putere financiar-politica a unui grup hegemonic, transpartinic si vadit antinational. Obtinerea controlului Romaniei nu este insa o intreprindere particulara, privata, ci este un obiectiv geopolitic al unor importante puteri mondiale. Practic, acest obiectiv este pe cale sa se realizeze in prezent, fiind consecinta conditiilor in care au actionat gruparile respective. In aceste cazuri, influenta externa a fost extrem de puternica, iar ea a fost exercitata prin Serviciile de Informatii din tarile lor de origine - CIA, Mossad, FSB. Miza: afaceri extrem de profitabile pe teritoriul Romaniei.
Cei care pun totul la bataie pentru uriasele profituri de miliarde de euro pe care le estimeaza sint personaje extrem de controversate din lumea afacerilor si a masoneriei, care cumpara tot ce se scoate pe piata: ciment, produse metalurgice, aluminiu, petrol, gaze, energie etc. Unul dintre aceste personaje este Marc David Reich, nascut in decembrie 1934 in orasul Anvers, din Belgia, provenind dintr-o familie evreiasca din clasa mijlocie. Pentru a evita persecutia nazista, familia lui a emigrat in SUA, in 1942. Tot din cauza fascismului, familia viitorului afacerist si-a schimbat numele din Reich in Rich. S-a ridicat prin afaceri internationale tenebroase si este conectat la Mossad, serviciul israelian de spionaj. Are tripla cetatenie: israeliana, spaniola si elvetiana. Rich are resedinta in Zürich, Elvetia, iar vila sa este pazita non-stop de garzi israeliene inarmate pina-n dinti. Cu toate ca a fost condamnat in SUA la ani grei de inchisoare pentru diverse escrocherii - in ianuarie 2001, fostul presedinte american Bill Clinton l-a gratiat pe Rich in ultima zi de mandat. Demersul Casei Albe s-a datorat finantarii campaniei electorale a democratului Al Gore. Ziarele "New York Post" si "New York Times" au dezvaluit ca printre cei care au facut presiuni pentru gratierea lui Rich s-au numarat Shabtai Shavit, fostul sef al Mossad, ex-premierul Israelului, Ehud Barak, dar si actualul prim-ministru Ehud Olmert, pe atunci primar al Ierusalimului. Intr-o scrisoare catre Bill Clinton, Shavit ii transmite acestuia in termeni conventionali ca Marc Rich "a oferit consultanta agentiilor de spionaj israeliene, inregistrind rezultate dincolo de asteptari". La rindul sau, Ehud Barak a elogiat contributiile lui Rich la securitatea nationala a Israelului. Ulterior, Casa Alba a confirmat oficial ca fugitivul este considerat de Tel Aviv "un aliat de importanta critica". Toate acestea completeaza un raport MI 6 (serviciul britanic de spionaj) devenit public, in care se semnaleaza apartenenta lui Rich la Mossad. Numele de cod "Mega", folosit de Rich, a fost aflat de englezi in februarie 1997 prin interceptarea unei convorbiri telefonice dintre un ofiter Mossad, incartiruit la Ambasada Israelului din Washington, si superiorii sai din Tel Aviv. Mai mult, ziarele din Statele Unite, preluate de "Jerusalem Post", au vehiculat si apropierea lui Marc Rich de CIA. Rich e activ pe pietele petrolului, aluminiului, metalurgiei, agriculturii si, mai nou, pe cea imobiliara. Implicat in retele transfrontaliere de spalare de bani si contrabanda, Marc Rich s-a remarcat si in scandalul furnizarii de pasapoarte israeliene catre mafia rusa. Impreuna cu membrii acesteia a derulat afaceri ilegale de mare amploare cu armament in Orientul Mijlociu, avindu-l drept complice pe celebrul terorist palestinian Abu Nidal. De asemenea, intr-un document al Departamentului american al Trezoreriei se arata ca Rich a incalcat embargoul impus Iugoslaviei la inceputul anilor ‘90, livrind regimului Milosevici cupru si petrol. Conform publicatiei specializate""Oil Daily", in afacere a fost implicata si Romania, unde Marc Rich a procesat petrolul destinat Iugoslaviei. Acest adevarat maestru al combinatiilor internationale a capusat cit a putut si Statul Roman. Fiecare schimb comercial se ridica la zeci de milioane de dolari, iar Rich raspundea prompt comenzilor. La esaloanele inferioare ale Puterii, afaceristul a utilizat oameni din comertul exterior. Imediat dupa 1989, el a fost reprezentat in Romania de Florian Stoica, fost director in Ministerul Comertului Exterior si ex-ambasador in Sudan. Cea mai importanta companie a lui Rich este Casa de Comert Marc Rich & Co AG (Zug). Ulterior, firma si-a schimbat numele in Glencore International AG, iar in Romania a actionat prin firma Glencore Romania, coordonata de australianul Steven Frank Kamlin, nimeni altul decit vicepresedintele companiei-mama Glencore International AG din Zug. Desi Marc Rich a fost o prezenta constanta pe piata din Romania dupa 1989, unde avusese niste afaceri si mai inainte, mai mereu tranzactiile in care a fost implicat au fost invaluite in mister. In decembrie 1990, guvernul condus de Petre Roman aproba o hotarire privind "cooperarea cu firma Marc Rich & Co (n.n.: care a devenit apoi Glencore International) pentru modernizarea unor instalatii din cadrul societatii comerciale Petromidia SA".
Detaliile contractului au fost secretizate. In vremurile tulburi de atunci, intelegerea dintre controversatul magnat urmarit de FBI si guvernul roman s-a realizat fara licitatie. Oferta facuta de Marc Rich in aprilie 1990 in biroul lui Petre Roman a fost urmata de un contract adoptat printr-o hotarire de guvern in 8 decembrie 1990, cind Theodor Stolojan era deja ministru plin la Finante. In 1993, cind s-a terminat contractul pentru modernizarea rafinariei, Rich a vrut sa o cumpere, dar s-a opus Guvernul Vacaroiu, ca si sindicalistii, care se temeau ca isi vor pierde locurile de munca. In mod absolut surprinzator, pentru ca rafinaria se modernizase, acesta a fost momentul de la care a inceput acumularea de pierderi. Inainte de privatizare, datoriile ajunsesera la ametitoarea suma de 300 milioane de dolari. In final, cursa pentru achizitionarea Petromidiei a fost cistigata de Rompetrolul lui Dinu Patriciu (si nu pentru ca ar fi avut o oferta mai buna, ci datorita faptului ca a beneficiat de o sustinere mai puternica, asa cum se va vedea mai departe), iar in 2004 Glencore a ratat si Petromul, care a revenit austriecilor de la OMV. Glencore Romania a derulat afaceri si in domeniul transporturilor si comertului, prin Rombarge Transport si Barter Port Operator. Glencore a fost ani de zile unul dintre principalii furnizori de titei catre RAFO Onesti si Petrom si a primit contracte de stat si la Termoelectrica, pentru pacura. In ultimii ani, reprezentanti ai Glencore in Romania au mai fost Alexandru Bittner si Yoav Stern, sotul realizatoarei de Televiziune Oana Cuzino. Tot Marc Rich l-a adus in Romania pe Igor Ziuzin, omul de afaceri rus care a preluat COS Tirgoviste si Industria Sirmei SA Cimpia Turzii. Ambele privatizari au fost facute de Guvernul Adrian Nastase. Acelasi Rich este legat ombilical de Vitali Machitski si Oleg Deripaska, cei care au preluat intreaga industrie de aluminiu din Romania in urma unor procese de privatizare controversate, unul dintre ele (ALRO Slatina) fiind investigat de procurorii anticoruptie. In 1997, reprezentantii Glencore International AG au exprimat public intentia de a imprumuta asociatia salariatilor pentru achizitionarea a 80% - 90% din actiunile fabricii de aluminiu. Compania dorea sa i se garanteze aprovizionarea cu alumina. Ulterior, la privatizarea ALRO in favoarea grupului Marco International detinut de oligarhul Vitali Machitski, Glencore a protestat in mod formal fata de modul in care s-a facut privatizarea. In realitate, cel care conducea Marco, Alan Kestenbaum, fondase firma in 1983, impreuna cu Marc Rich. Autoritatile romane fusesera avertizate de firma americana AIG, si ea interesata de ALRO, ca in spatele Marco se afla Rich. Un alt personaj care a fost in jocul de interese din jurul ALRO este Mihail Cernoi, exponent al mafiei ruse si fost partener al lui Deripaska, venit tot pe filiera Marc Rich si aflat in spatele privatizarii rafinariei Rafo Onesti, care a beneficiat de importante facilitati fiscale acordate de Statul Roman. Acestora li se adauga Mikhail Fridman, influentul magnat care detine Alfa Group, finantatorul celor mai importanti oameni de afaceri rusi cu interese la noi. Faptul ca obtinerea controlului Romaniei nu este o tinta privata, ci un obiectiv geopolitic il demonstreaza cu prisosinta istoria sectorului financiar-bancar de dupa 1989. In fruntea acestuia a ajuns in septembrie 1990 Mugur Isarescu, un economist care, dupa absolvirea facultatii, a lucrat exclusiv la Institutul de Economie Mondiala, timp de 19 ani, perioada in care a intrat in vizorul american cu prilejul cursurilor pe care le-a urmat in Statele Unite. 


Dupa evenimentele din 1989, a mai efectuat un scurt stagiu in SUA, ca reprezentant comercial la Ambasada Romaniei de la Washington, pentru ca imediat dupa aceea sa devina guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei. In anul 1993 a devenit si membru al Clubului de la Roma, a fost ales presedinte al Asociatiei Romane a Clubului de la Roma, iar in 1999 a fost reales in aceasta functie. Longevitatea lui Mugur Isarescu in functia de guvernator al Bancii Nationale a Romaniei se datoreaza exclusiv comenzilor ocultei financiare internationale. Exista informatii ca Mugur Isarescu a fost recrutat de catre Council on Foreign Relations (CFR) in 1990, la New York, pe cind se afla la post. Conducerea CFR (organizatie controlata de familiile bancherilor evrei Rockefeller si Rothschild, sustinuti de J.P. Morgan) a recrutat destui specialisti, potentiali inlocuitori ai celor care guvernau la vremea respectiva in tarile est-europene. Controlul din start al pietelor est-europene era un scop bine determinat, in functie de indicatiile "specialistilor" CFR. Acest CFR actioneaza pe baza pirghiilor financiare de care dispune organizatia, controlind inclusiv Federal Reserve Bank, banca investita cu coordonarea rezervei federale a SUA si emiterea dolarului ca moneda, precum si principalele organisme financiare mondiale, FMI si Banca Mondiala. Pentru indeplinirea obiectivelor propuse, pe tot parcursul anilor 1990-1992 s-a purtat un imens razboi mediatic de dezinformare in toate emisiunile economice, subliniindu-se greseala facuta de Romania prin plata datoriei externe si exemplificind prin tari care au mari imprumuturi, dar un nivel de trai mai crescut, sugerindu-se ca o tara se poate dezvolta prin imprumuturi inrobitoare. De altfel, principala forma de control al unei tari este cea financiara - specialitatea CFR. Pasul cel mai important facut de Mugur Isarescu, in conformitate cu dispozitiile CFR, a fost devalorizarea masiva a monedei nationale si imprastierea la o rata derizorie a tuturor creantelor Romaniei (ex.: Egipt, Irak), pas sustinut si de prim-ministrul impus de mass-media, de fapt de oculta financiara, Theodor Stoiojan, rasplatit ulterior cu un post la Banca Mondiala. Pentru indepartarea eventualilor investitori necontrolati de CFR, in 1991 Stolojan a nationalizat valuta aflata in banci, ceea ce a dus la un adevarat recul pentru investitiile straine, scapate de sub controlul si manipularea ocultei de la New York. Un alt aspect demn de mentionat l-au constituit jocurile interbancare "permise si incurajate" de Mugur Isarescu, derulate prin bancile aflate sub tutela CFR (Chase Manhattan Ro, ING Barings, ABN AMRO), prin intermediul carora importante fonduri valutare au parasit Romania. Ca nu si-a deziluzionat stapinii in postura de guvernator al Bancii Nationale a Romaniei, pozitie-cheie, de altfel, pentru finantele Romaniei, o dovedeste faptul ca este singurul roman membru al renumitei Comisii Trilaterale. Acest organism, considerat de multi Guvernul Mondial din umbra, a fost infiintat in 1972 de David Rockefeller impreuna cu Zbigniew Brzezinski. Tot impreuna, cei doi au ales aproximativ 300 de membri din America de Nord. Europa si Japonia, pe care ii considerau "semeni". Acesti oameni se aflau la virtul piramidei in profesia lor, fie ea de natura Corporatista, Academica, Politica sau Mass-Media. Un exemplu al modului in care lucreaza acest organism il reprezinta accederea lui Jimmy Carter la functia de presedinte al SUA, in 1976. O data instalat in functie, Carter a adus nu mai putin de 18 membri ai Comisiei in cabinetul de virf si in agentii guvernamentale. Cea mai buna descriere a Trilateralei apartine probabil reporterului Jeremiah Novak, in "Christian Science Monitor" (7 Februarie 1977): "Astazi, un nou val de economisti, lucrind intr-o organizatie cunoscuta sub numele de Comisia Trilaterala, se afla pe punctul de a crea un nou sistem economic international, unul proiectat de oameni la fel de inteligenti precum Keynes si White (n.n.: este vorba de autorii sistemului infiintat in urma Conferintei de la Bretton Woods, din iulie 1944. ce a dus la crearea Fondului Monetar International si a Bancii Mondiale, ambii economisti de profesie). Numele lor nu sint bine cunoscute, dar acesti ginditori moderni sint la fel de importanti pentru vremurile noastre, pe cit au fost Keynes si White pentru ale lor. In plus, acesti economisti, precum si omologii lor din timpul ceiui de-al II-lea razboi mondial, lucreaza impreuna cu inalti demnitari guvernamentali. Si ce se discuta acum la cel mai inalte niveluri ale guvernului, atit in Statele Unite, cit si in strainatate, este crearea unui nou sistem economic mondial - un sistem ce va afecta slujbele in America si oriunde altundeva, preturile pe care consumatorii le platesc, libertatea indivizilor, a corporatiilor si natiunilor, de a intra intr-un sistem economic cu adevarat planetar". Sub conducerea lui Mugur Isarescu, Banca Nationala a Romaniei s-a facut vinovata de faptul ca nu a luat nici un fel de masuri, desi legislatia (care ii conferea obligatia de control si interventie) o impunea, in cazul marilor fraude bancare, de genul Columna Bank, Credit Bank. Banca Dacia Felix, Banca Internationala a Religiilor. De asemenea, desi BNR are o Directie de Supraveghere si Control Valutar, nu a luat masuri pentru repatrierea valutei, care, obtinuta in urma tranzactiilor, externe, nu a mai intrat in tara (cazul firmelor Pepsi, Qudrant, Coca-Cola, NAPPA, afacerile cu tutun, bumbac si industrie usoara). Faptul ca Isarescu a fost recrutat de CFR se poate sustine si prin imposibilitatea schimbarii sale din functie, indiferent de interesele politice, in pofida incidentei penale a unora dintre afacerile familiei sale cu cetateanul Heinrich Schorsch, banuit a fi agent dublu. Au existat presiuni in favoarea sa inclusiv din partea FMI si Bancii Mondiale, care au amenintat cu sistarea oricarei creditari in cazul schimbarii acestuia. Trebuie aratat ca numirea lui Mugur Isarescu ca prim-ministru al Romaniei, la sfirsitul anului 1999, a contribuit la desavirsirea marilor infractiuni desfasurate la Fondul Proprietatii de Stat, indeosebi cele derulate cu infractorii israelieni, cum este cazul afacerilor lui Sorin Shmuel Beraru si privatizarii Hotelului Bucuresti (infractori Eliahu Rasin si Robert Badner, alaturi de Radu Sirbu). Astfel, privatizarea Hotelului Bucuresti era anchetata la sfirsitul anului 1999 de Corpul de Control al primului-ministru Radu Vasile, sub conducerea secretarului de Stat Ovidiu Grecea, cind presedintele Romaniei, Emil Constantinescu, da o adevarata lovitura de stat, destituindu-l pe premierul Radu Vasile si inlocuindu-l cu Mugur Isarescu. Imediat, secretarul de Stat Ovidiu Grecea a fost destituit Ia rindul sau, iar controlul efectuat la FPS, care trebuia sa conduca la destituirea presedintelui Radu Sirbu, a fost brusc stopat si Raportul inspectorilor guvernamentali s-a pierdut prin sertarele noului prim-ministru al Romaniei, in timp ce dubioasele afaceri de la FPS si-au urmat, nestingherite, cursul. Conducerea Bancii Nationale a Romaniei a cunoscut exact si la timp situatia, care devenea din ce in ce mai critica, de la Bancorex, dar nu a intreprins nimic. Pierderile Statului Roman nu au constat numai in cele 2 miliarde de dolari care au disparut din Romania, desi BNR poseda toate pirghiile necesare pentru a preveni scurgerile financiare din tara. Acestora li s-au adaugat sumele reprezentind echivalentul creditelor clientelare oferite de Bancorex diverselor grupari mafiote si pe care BNR le-a acoperit prin cererile de preluare la datoria publica. In realitate, BNR, sub guvernarea lui Mugur Isarescu, a "protejat" falimentul Bancorexului, o banca mult prea puternica pentru gusturile marii finante mondiale, care trebuia sa dispara daca nu putea fi cumparata, caci Romania trebuia sa intre si ea pe fagasul globalizarii. Pentru aceasta, proprietatea de stat trebuia sa treaca in cea particulara, dar nu oricum, ci conform criteriilor, cerintelor si intereselor globale promovate de asa-numitul Grup Bilderberg. Tot ce s-a intimplal in Romania post-decembrista poarta amprenta inconfundabila a conceptiei care sta la baza actiunilor acestei structuri suprastatale si care ii apartine unuia dintre fondatori, David Rockeffeller: "Sintem in pragul unei transformari globale. Trebuie sa declansam o criza majora (economica, militara, politica, sociala, educativa, religioasa) si toate natiunile vor accepta Noua Ordine Mondiala". De altfel, organizarea Grupului Bilderberg in 1954 a fost direct sprijinita de catre societatile secrete sioniste si mondialiste, de catre CIA, dar in primul rind de catre Consiliul Afacerilor Externe (Council on Foreign Relations - CFR), cea mai puternica organizatie secreta oligarhica din SUA infiintata inca din 1921, care activa deja pentru mondializare (sustinuta totodata de aceiasi doi bancheri evrei, Rockeffeller si Rothschild, co-fondatori ai Grupului). Grupul Bilderberg este coordonat de un comitet de conducere, compus din 39 de membri, care apartin si altor organizatii secrete mondialiste sau sioniste (Illuminati, marile loji masonice etc). Telurile principale ale organizatiei au fost formulate de la inceput de catre Printul Bernhard al Olandei - un guvern mondial pentru inceputul Mileniului III, globalizarea economica mondiala (o lume unica) si o armata globala prin ONU. Cel mai puternic brat al grupului este insa Comisia Trilaterala (Europa Occidentala, America de Nord si Japonia), structura din care face parte, asa cum aratam mai sus, un singur roman: Mugur Isarescu. Si astfel constatam ca cercul se inchide, in sensul ca ne intoarcem la guvernatorul BNR si intelegem de ce aceasta banca nu a luat masurile care se impuneau in sistemul financiar-bancar romanesc: pentru ca ar fi contravenit astfel intereselor structurilor globaliste, in care Mugur Isarescu a fost cooptat tocmai pentru a se actiona, prin el, asupra Romaniei. Asa se face ca, in 1997, la conducerea celei mai mari banci romanesti, Bancorex, este numit evreul Andrei Florin Ionescu. Prima grija a acestuia a fost aducerea in functia de sef al Directiei Plasamente Bancare a evreicei Rachel Sargent, prin transfer de la Directia Securities a bancii ABN AMRO Rotschild, permitindu-i-se astfel sa faca plasamente din capitalul bancii romanesti de stat pe pietele externe. Pina la falimentul bancii, cerut insistent Statului Roman tot de organismele internationale, Rachel Sargent a avut grija sa disperseze banii bancii si, totodata, sa spioneze intens banca. Serviciul de securitate al Bancorex a tras serioase, dar inutile, semnale de alarma asupra urmatoarelor aspecte: Rachel Sargent a introdus in Bancorex, dupa orele de program, chiar si simbata si duminica, numerosi cetateni straini, a cerut si obtinut fisele tuturor marilor clienti, pe care le lua si acasa, a cerut si obtinut fisele bancii pe grupe de activitati, nu a prezentat rapoartele de deplasare in strainatate (lunar cite 5 zile la Londra), a incercat sa intre in posesia datelor Directiei de Operatii Speciale (fise si conturi MI, SI, SRI, MApN, SPP, Transmisiuni Speciale etc). Trebuie aratat ca evreica Rachel Sargent nu a actionat singura in interiorul Bancorex, ci impreuna cu cel care chiar i-a semnat angajarea, vicepresedintele bancii, Dragos Andrei, care si el venea prin transfer tot de la banca ABN AMRO. Dragos Andrei a aprobat materiale si, totodata, a emis hotariri ilegale (fiind presedintele Comitetului de Credite, ca urmas al lui Florin Andrei Ionescu, a dat multe/mari credite fara garantii sau, din contra, a sufocat firmele neprotejate politic); n-a recuperat nici unul din creditele neperformante; a stopat executarea unor creante neperformante; a incalcat normele Bancorex de angajare si promovare, laudindu-se ca e prieten cu fiul presedintelui de atunci al Romaniei, Dragos Constantinescu, si cu seful SIE, Catalin Harnagea; a agreat ca Rachel Sargent sa angajeze straini pentru diverse expertize nefinalizate, cu tariful de 230 de lire sterline pe ora. A pierdut 40% din clientii bancii, inclusiv prin redirijare catre ABN AMRO BANK. La schimbarea din functie, Razvan Temesan lasa Bancorexului un volum de afaceri de 14.195 miliarde de lei, cu o pondere a creditelor restante de 7,9 miliarde, cu provizioane specifice de risc de 1.168,6 miliarde de lei. Banca era cotata de catre Thompson Bank Watch INC cu rating pe termen lung BBB si pe termen scurt A2, iar conducerea bancii era "bine vazuta" (well regarded). Analiza activitatii lui Florin Andrei Ionescu atesta, in schimb, ca 74% din creditele aprobate de el au fost neperformante; 68% din creante date la particulari; finantarea importurilor de petrol a fost preluata de bancile straine, Bancorex pierzind numai in acest caz cam 60 milioane de dolari pe an prin demolarea acestei afaceri; a fortat lichidarea datoriilor pe care le avea Compania Nationala de Petrol; a primit de la buget 4.500 miliarde de lei, cu care a cumparat datoriile lui George Constantin Paunescu, incerecind sa-l bage in faliment si transformindu-l dintr-un bun platnic intr-un rau platnic; Florin Andrei Ionescu n-a platit cele 507 milioane de dolari la extern, ba, mai mult, Bancorex a ramas si fara cele 10 rafinarii romanesti, pe care le putea vinde cu aproximativ 2 miliarde de dolari, sau le putea exploata, ca banca, in contul Statului Roman. Toate acestea s-au petrecut, evident, cu stirea si sub obladuirea lui Mugur Isarescu. Lovitura finala asupra Bancorex a fost data tot de Dragos Andrei, fostul angajat al bancii lui Rothsehild, el contribuind direct (impreuna cu Banca Mondiala si cu Fondul Monetar International) la inchiderea bancii. In urma presiunilor emisarilor FMI si ai Bancii Mondiale, Statul a declarat falimentul celei mai mari banci romanesti si l-a indepartat pe Vlad Soare, noul presedinte numit intre timp si care intocmise deja un plan de salvare a bancii. Banca Nationala a Romaniei l-a numit ca secretar general al Bancorex pe Alexandru Puscaciuc, al carui trecut esle legal de un alt evreu american, Gerald (Gerry) Guterman, cu care se combinase anterior, intr-o tentativa de privatizare a Bancii Dacia Felix. Asa cum mentionam inca de la inceputul acestei analize, o alta forta cu interese mondialiste care a patruns in societatea romaneasca cu intentia de a o modela potrivit propriilor scopuri este masoneria de diferite rituri si apartenente. Un exemplu al modului de actiune al acesteia il reprezinta ascensiunea a doua dintre figurile proeminente ale Romaniei de astazi, Dinu Patriciu si Calin Popescu-Tariceanu. In ceea ce il priveste pe Dinu Patriciu, anul 1990 il gaseste ca arhitect, cu o experienta de 15 ani in materie, amplificata de proiectarea de palate in Emiratele Arabe Unite pentru magnatii petrolului din zona. Prima afacere pe care a pornit-o in primavara lui 1990, o firma de arhitectura si decoratiuni interioare, nu a avut nici un temei legal, dar avea in spate sprijinul masoneriei, prin socrul sau, ca si Calin Popescu-Tariceanu, al carui tata vitreg era Dan Amedeo Lazarescu. Ambii au fost sprijiniti sa acceada in sferele de virf ale afacerilor si politicii, cu alte cuvinte ale Puterii din Romania. Este evident astazi pentru toata lumea ca, in pofida esecurilor electorale repetate, cei doi liberali au cazut mereu in picioare din punct de vedere al afacerilor. Activ in afacerile cu petrol inca din 1996, Dinu Patriciu a preluat controlul asupra grupului Rompetrol in 1998, cu sprijinul lui Sorin Ovidiu Vantu, care i-a transferat la momentul oportun, conform intelegerii, actiunile pe care acesta le achizitionase chiar de la PAS - asociatia salariatilor, care i-au cedat actiunile cu speranta ca astfel aveau sa fie protejati de atacul lui Patriciu. Rompetrol era "nava amiral" a comertului exterior romanesc, fiind singurul contractor specializat in petrol si gaze care activa cu succes pe piata mondiala. Ani de zile, a adus in tara milioane de dolari rezultati din lucrarile de foraj si constructii-montaj in domeniul petrolier, executate in diverse tari ale lumii. Afacerea Rompetrol a fost conceputa din start ca baza a unei strategii de destructurare a economiei nationale, caci ea a reprezentat inceputul unei serii de lovituri succesive, care au dus la lichidarea intregului patrimoniu petrolier al Romaniei, una dintre averile strategice ale tarii fiind instrainata prin jaf. Tandemul de astazi OMV - Rompetrol este expresia unui periculos monopol in industria petrolului, creat prin contributia decisiva a "elitelor" mondiale. Intrat de mai multe ori sub incidenta legii, dar niciodata condamnat, Dinu Patriciu continua sa fie obiectul scandalului Petromidia, izbucnit in 2004, fiind acuzat, din nou, de evaziune fiscala si spalare de bani intr-un dosar deschis si in prezent. Astazi nu mai este un secret ca Dinu Patriciu si-a adjudecat Petromidia cu sprijinul PSD, dar legaturile dintre PSD si Patriciu au fost cimentate de inalte fete ale masoneriei romanesti si nu numai. Astfel, sotia Marelui Maestru al Marii Loje Nationale din Romania, Eugen Ovidiu Chirovici, este directoarea financiara a holdingului patronat de Dinu Patriciu, iar multi dintre cei care conduc masoneria romana sint angajatii lui (de exemplu Marele Trezorier, Ion Tanasie). Dupa cum se stie, Chirovici a fost un apropiat al PSD vreme indelungata, fiind chiar ministru in cabinetul Nastase, iar in 2004 a trecut de partea lui Dan Voiculescu. In medii bine informate se sustine ca Patriciu este un apropiat al masoneriei rusesti si ca din aceasta postura ar fi mediat, alaturi de Eugen Ovidiu Chirovici, intilnirea Marelui Secretar al Marii Loje Nationale a Rusiei, Alexandr Kondyakov, cu Calin Popescu-Tariceanu, in iunie 2006, in cadrul careia au fost discutate probleme economice care vizeaza in principal piata energetica. Alexandr Kondyakov a venit de mai multe ori in Romania, incepind cu 2003, anul constituirii Marii Loje Nationale, apoi in iunie 2006 si din nou in aprilie 2007. In sprijinul afirmatiilor referitoare la apropierea lui Dinu Patriciu de masoneria rusa vine si faptul ca la scurt timp de la intilnirea romano-rusa, departamentul de Stat al SUA si-a dat acceptul pentru audierea unor martori in dosarul Rompetrol, redeschis in tromba, chiar pe teritoriul american, in interiorul Ambasadei Romaniei din Washington. Declaratiile acestora au fost folosite in probarea fraudarii Statului Roman prin incasarea ilegala, de catre holdingul lui Patriciu, a creantei din Libia. Informatiile atesta faptul ca un al doilea scop al vizitelor repetate ale lui Alexandr Kondyakov in Romania, poate chiar mai important decit cel de natura economica, a fost cel de natura militara. Generalul GRU urmarea sa ia pulsul vechii retele a spionajului militar rus, pentru ca Romania nu este numai o miza economica, ci si una militara de mare importanta strategica, deoarece bazele americane instalate in tara noastra vor inchide o linie care va "indigui" avanpostul rusesc. Romania poate fi comparata cu un portavion fix, de pe care vor putea fi lansate atacuri pe o raza care se intinde din Caucaz pina la Muntii Iranului. De aceea GRU, cu o insertie mult mai puternica decit KGB in spatiul romanesc, vizeaza reactivarea cit mai multor cadre recrutate in perioada anilor ‘60 in timpul stagiilor de pregatire la Academiile sovietice, caci acestea au condus mari unitati si au avut in legatura un numar important de ofiteri din sistem. Ulterior, GRU si-a imbogatit, in anii ‘80, structura informativa si a agentilor de influenta prin preluarea "dizidentilor", "cresterea" acestora si plasarea lor in spatiul politic, dupa 1989. In aceste conditii, pentru a-si proteja interesele militare, este posibil ca Moscova sa intinda o "mina" energetica Executivului de la Bucuresti, cu conditia sa obtina imunitate pentru oamenii sai. Constiinta inaltului sprijin de care beneficiaza i-a permis lui Dinu Patriciu sa infrunte si chiar sa sfideze acuzele de tradare politica provocate de dezvaluirile aparute in presa cu privire la sponsorizarile masive facute in campania din 2004 catre PSD si APR.

marți, 8 aprilie 2014

Fundatia Gojdu

Prima pagină / Actualitate / Românii nu renunţă la cei 7 MILIARDE de EURO ai fundaţiei Gojdu. Bătălia pentru pământul Transilvaniei

Românii nu renunţă la cei 7 MILIARDE de EURO ai fundaţiei Gojdu. Bătălia pentru pământul Transilvaniei

Românii nu renunţă la cei 7 MILIARDE de EURO ai fundaţiei Gojdu. Bătălia pentru pământul Transilvaniei

14 organizaţii non-guvernamentale au elaborat un comunicat şi un apel către opinia publică, prin care cer autorităţilor statului să oprească retrocedările ilegale şi abuzive de pe teritoriul României, în special din Transilvania.
De asemenea, participanţii la forumul “Transilvania furată“, cer autorităţilor statului şi Bisericii Ortodoxe Române, reluarea demersurilor pentru preluarea moştenirii Gojdu, care este estimată la peste 7 miliarde de euro, se arată într-un comunicat postat de portalul ziaristi online.
Autorii comunicatului solicită “Parlamentului, Guvernului, Preşedinţiei, Parchetului General, CSAT, precum şi altor autorităţi ale statului”, să stopeze toate retrocedările de terenuri şi imobile “acţiuni care aduc daune majore şi prezintă mari riscuri pentru viitorul României“. Organizaţiile participante la Forumul Transilvania Furată au arătat că retrocedările “ilegale şi abuzive care au avut şi au loc în Transilvania, dar şi în alte regiuni ale României“, pun în pericol avuţia naţională şi “siguranţa naţională a României”.
S-au pierdut “sute de mii de hectare de terenuri, păduri şi a zeci de mii de imobile retrocedate prin acte false”, se arată în comunicat.
Comunicatul integral
În cursul zilei de 5 aprilie 2014 a avut loc Forumul „Transilvania furată”, la Palatul Parlamentului, în sala Avram Iancu. Au participat lideri ai mai multor asociaţii şi fundaţii reprezentative ale societăţii civile româneşti, profesori universitari de marcă, foşti ambasadori români, ofiţeri în rezervă, reprezentanţi ai administraţiei publice, politicieni, jurnalişti. În cadrul dezbaterilor a fost subliniat caracterul anticonstituţional al renunţării cu uşurinţă de către Guvernul României la bunurile fundaţiei Gojdu, nerespectând testamentul marelui Mecena-Emanuil Gojdu. Este vorba de o valoare estimată la peste 7 miliarde de Euro, împreună cu uzufructele bunurilor Moştenirii Gojdu. S-a cerut Guvernului, Parlamentului şi  autorităţilor competente să dispună de urgenţă reluarea demersurilor pentru preluarea moştenirii Gojdu.
În acest scop, Biserica Ortodoxă Română a fost invitată să ia toate măsurile necesare în vederea redobândirii acestei moşteniri. O parte însemnată a dezbaterilor a fost dedicată examinării retrocedărilor ilegale şi abuzive care au avut şi au loc în Transilvania, dar şi în alte regiuni ale României. În acest context au fost invocate şi menţionate o serie de exemple şi practici ce afectează avuţia naţională şi implicit siguranţa naţională a României. A rezultat astfel pierderea a sute de mii de hectare de terenuri, păduri şi a zeci de mii de imobile retrocedate prin acte false, în Transilvania, Moldova şi în alte zone ale României. În urma întocmirii hărţii privind teritoriile retrocedate, participanţii au redactat şi semnat următorul apel:
Apel
Solicităm Parlamentului, Guvernului, Preşedinţiei, Parchetului General, CSAT, precum şi altor autorităţi ale statului, până la adoptarea unor noi reglementări, să se stopeze de urgenţă toate actele de retrocedări de terenuri şi imobile, acţiuni care aduc daune majore şi prezintă mari riscuri pentru viitorul României. În acest sens se solicită o nouă legislaţie, care să anuleze retrocedările de până acum şi să introducă restricţii şi condiţionări. Conform Tratatului de la Trianon din 4 iunie 1920, toate bunurile şi terenurile aflate pe teritoriul Transilvaniei, din perioada imperiului Austro-Ungar, au intrat în proprietatea României. Ba mai mult, acestea au fost plătite până la ultima centimă în coroane-aur.
În consecinţă, toate retrocedările maghiare din Transilvania sunt ilegale. Avem în vedere în acest sens şi art. 20, punctul 2, al actualei Constituţii, conform căruia tratatele internaţionale au întâietate în faţa legislaţiei interne. Ca urmare, autorităţile judiciare sunt solicitate să ancheteze toate cazurile de retrocedări pe căi ilegale şi cu acte false, practicate de mafia retrocedărilor. Participanţii solicită, de asemenea, anchetarea celor vinovaţi, indiferent de funcţiile care le-au avut sau le au, de cedarea Moştenirii Gojdu, de numeroasele concesiuni făcute în favoarea unor companii străine, pentru explorarea şi exploatarea zăcămintelor aflate pe teritoriul României, multe dintre acestea fiind societăţi „de apartament” cu un singur angajat. Participanţii constituiţi în Forumul Civic „Transilvania Apărată” solicită inventarierea tuturor restituirilor  de imobile, terenuri şi păduri care s-au  făcut până în prezent, identificarea acelor atribuiri abuzive şi frauduloase, începând cu cele ce s-au semnalat de multe ori şi prin mass-media. Dacă autorităţile statului au o dificultate în acest sens, la punem la îndemână şi soluţiile. Iată-le:
- Propunerea unei nişe legislative care să reglementeze şi să aducă toate corecţiile necesare  de urgenţă în privinţa restituirilor în regimul de Carte funciară din Transilvania, în special a marilor proprietăţi solicitate de marii latifundiari cunoscuţi sub denumirea de „optanţi” unguri şi a urmaşilor acestora, proprietăţile revendicate de cultele religioase: catolic, reformat, evanghelic, luteran, calvin, uniast şi minoriţi.
- Identificarea acelor proprietăţi istorice care au făcut obiectul reformei agrare din 30 iulie 1921, pentru Ardeal, Banat şi Crişana,a  acelor proprietăţi care au făcut obiectul reformei agrare prin Legea nr. 187/1975, păstrarea şi menţinerea efectelor acelor reforme agrare în favoarea populaţiei sărace care a fost împroprietărită şi urmaşii acestora.
- Din comisia nou înfiinţată în parlament să nu facă parte parlamentari, care, anterior, în calitate de avocaţi, prefecţi, miniştri, primari, sau alte funcţii,  au favorizat  sau au intrat în complicităţi scandaloase în procesul de restituire a unor proprietăţi atribuite cu  „dedicaţie” unor  „onor” persoane dubioase.
- Guvernul Românie, prin M.A.I. şi prefecturile judeţene, să investigheze  toate cazurile semnalate de presă, precum şi hotărârile judecătoreşti  în care Comisiile locale sau judeţene  au respins pretenţiile nefondate, inclusiv cele semnalate de noi şi să se facă un tablou general la nvelul întregii ţări cu propuneri de intrare in legalitate , iar acesta să fie supus dezbaterii publice.
- Guvernul României să iniţieze  un act normativ, O.G. prin care să declare revizuibile în termen de 1 (un) an toate atribuirile  ilegale făcute prin complicităţi şi  ca urmare a încălcării esenţiale şi vădite a legii.  S-a mai procedat în acest mod şi prin Legea nr. 59/1993, când un prim val de ilegalităţi a fost estompat.
- Iniţierea de plângeri penale către parchete  şi justiţie în toate cazurile de retrocedări nelegale, la care să fie consultată  şi societatea civilă care să ofere date concrete şi consultanţă de specialitate având  în vedere faptul că unii funcţionari şi demnitari ai statului manifestă superficialitate, indolenţă şi amatorism.
- Guvernul României să dispună de urgenţă, prin personal competent de la Direcţia Generală a Arhivelor Naţionale, Oficiul Naţional de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi din subdiviziunile acestora la nivel local, MAE, Banca Naţionala şi Ministerul Finanţelor, să inventarieze, să evalueze şi să facă publice:
  •  toate proprietăţile care au făcut obiectul celor două reforme agrare din 1921 şi 1945, având în vedere că sunt afectate prin legile de restituire;
  •  persoane şi familii împroprietărite pe suprafeţe identificate şi pe localităţi;
  •  verificarea dosarelor şi documentelor din arhivele BANR, Ministerului Finanţelor Publice, de unde s-au făcut plăţi in lei si coroane aur, din arhivele naţionale din România, prin delegare şi acces la arhivele din Ungaria şi din Franţa, unde sunt dosare şi documente care atestă îndeplinirea obligaţiilor de plată de către statul român, prin fonduri publice în baza protocoalelor, aşa cum s-a hotărât la Tribunalul de Arbitraj Internaţional. De asemenea, sumele la care a renunţat statul român ca despăgubiri de război, sume pe care Ungaria era obligată după Primul Război Mondial să le plătească direct optanţilor;
- Înlăturarea tuturor efectelor ordonanţelor si decretelor Ungariei Hortiste, date in perioada ocupaţie 1940-1944, in materia de proprietate, pe care paradoxal, statul Român le pune în aplicare în zile noastre;
- Oprirea cedărilor de clădiri şi terenuri publice unor culte religioase maghiare şi celui catolic şi unor persoane fizice sau juridice dubioase care solicită proprietăţi care nu au fost publice şi care după destrămarea monarhiei Austro-Ungare, au revenit statului Român pe principii şi tratate de drept Internaţional, în succesiunea teritoriala asupra Transilvaniei şi care paradoxal astăzi se restituie unor particulari, cu complicitatea şi trădarea unor oficiali români; – Enumerarea „expres” prin lege a actelor şi măsurilor de preluare abuzivă a statului comunist, care să îndreptăţească la restituire, fixarea clară a acelui moment în procedura de restituire ca un punct de la care să se pornească;
- Verificare tuturor retrocedărilor în regimul de carte funciară, pe baza tabelelor, parcelarelor, harţilor topografice, astfel ca aceste înscrieri să nu fie substituite sau falsificate, lucru valabil şi în documentele de stare civilă şi realitatea  arborelui genealogic prezentat de solicitanţi;
- Faţă de specificul domeniului se impune instruirea şi perfecţionarea profesională a notarilor publici, funcţionarilor publici cu atribuţii, dar mai ales a procurorilor sau a magistraţilor, cărora li se dă în competenţă să soluţioneze aceste dosare. În ceea ce ii priveşte pe procurori, să se stabilească prin lege termene obligatorii pentru depunerea dosarelor în instanţă
- Suspendarea tuturor plăţilor ANRP cu titlu de despăgubiri, pe termen de un an, până la clarificare, verificarea celor cărora li s-au acordat despăgubiri de peste 100.000 lei şi cu precădere intermediarilor, mandatarilor şi care au cumpărat drepturi litigioase fără să fie moştenitorii direcţi ai adevăraţilor proprietari. Guvernul să acţioneze energic prin MAE, pentru înlăturarea tuturor de măsurilor trădătoare şi complicităţilor Guvernului din perioada 2004-2008, cu privire la geneza şi parcursul din afara României pe care l-a avut legea 247/2005, precum şi averea fundaţiei Emanuil Gojdu.
Cu privire la averea fundaţiei Gojdu, să acorde asistenţă diplomatică şi juridică BOR, să grăbească demersul de dobândire a drepturilor asupra fundaţiei Gojdu din partea Ungariei. La fel să se procedeze şi să se pretindă Ungariei pe principiul reciprocităţii ca Ungaria să acorde măsuri realiste de restituire, să arate bune intenţii asupra reparaţiilor cu privire la bunuri şi proprietăţi, active de orice fel, care au rămas pe teritoriul Ungariei şi care cu adevărat şi în realitate se cuvin Românilor şi cultelor religioase Ortodox şi Greco-Catolic.
Semnează:
Asociaţia Civic Media
Academia Pro_Gojdu
Asociaţia Poprietarilor de Păduri şi Păşuni
Vatra Românească
Liga Internaţională a Românilor
Asociaţia cultural-patriotică „Avram Iancu”
Vatra Daciei
Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna
Asociaţia „România Fără Ei”
Federaţia Societatea Civilă Românească
Fundaţia Omenia
Asociaţia SUNE
Grup GST
PROPACT

Planul francmasonic 4 decembrie 1989

Planul francmasonic de subjugare completă a Europei au fost pus la punct la data de 4 decembrie 1989

Imagine  După datele de care dispun, ultimele detalii ale planului francmasonic de subjugare completă a Europei au fost puse la punct la data de 4 decembrie 1989, cu ocazia întâlnirii secrete de la Malta dintre statele aliate: Rusia (reprezentată prin Gorbaciov), Statele Unite ale Americii (reprezentate prin Bush senior), Anglia şi altele. Această întâlnire a vizat toate ţările foste comuniste din sfera de influenţă sovietică şi a urmărit aceleaşi scopuri pentru fiecare dintre ele. Pulverizarea şi distrugerea industriei şi economiei acestor ţări şi înfiinţarea altei industrii şi economii, în care agenţii secreţi autohtoni şi străini să profite şi să conducă, iar cetăţenii popoarelor respective să fie sclavii şi balastul lor, prin restructurări aberante, privatizări trunchiate şi ilegale şi prin disponibilizări abuzive.
Trebuie făcută precizarea că România, cu industria şi economia de dinainte de decembrie 1989, a fost capabilă să-şi plătească datoriile la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi la Banca Mondială, iar în România nu existau şomeri. 1 – Confiscarea resurselor naturale ale solului şi subsolului de către grupuri de interese controlate de FRANCMASONERIA mondială.
2 – Transformarea ţărilor comuniste, mai sărace, în pieţe de desfacere pentru produsele de proastă calitate din Occident.
3 – Obţinerea de spaţii pentru deversarea deşeurilor chimice, bacteriologice şi nucleare, lucru care deja s-a realizat în multe din câmpiile, pădurile şi apele României.
O cisternă plină cu deşeuri chimice sau bacteriologice aruncată în România se plăteşte cu un milion de dolari.
4 – Epurarea etnică a populaţiei autohtone din aceste ţări cu ajutorul poliţiei, justiţiei şi a parchetului, desfiinţarea locurilor de muncă, lipsa salariilor, a pensiilor şi a medicamentelor.
Aici intră de asemenea înfiinţarea jocurilor de tip mafiot-FRANCMASONIC, cum ar fi la noi Caritasul. George Bush junior, preşedintele SUA, se lăuda în 2005 că a „organizat Revoluţiile [n.a. loviturile de stat] din întreaga lume.“ Aceste lovituri de stat internaţionale, planificate de FRANCMASONERIA mondială şi îndreptate împotriva statelor şi popoarelor foste comuniste din sfera de influenţă sovietică, vizau mai cu seamă ţările care nu mai aveau datorii la FMI şi la Banca Mondială, precum România, care astfel nu mai putea fi controlată şi jefuită prin sistemul oneros de dobânzi şi prin impunerea unor măsuri economice străine de interesele locuitorilor săi.
Imagine
Bush junior este şi el membrul sectei satanice a francmasoneriei, ceea ce îl face un criminal internaţional. El spune adevărul pe jumătate în ceea ce priveşte Revoluţiile de care vorbeşte. Acestea au fost în realitate lovituri de stat internaţionale, ale grupărilor mondialiste, în care au murit zeci de milioane de oameni nevinovaţi, şi nu au fost organizate de Bush junior ci de către o clică masonică, din care face parte şi tatăl său, George Bush senior (cel care a declanşat Războiul din Golf), şi asta cu mult înainte de a ajunge Bush junior preşedintele SUA.
Loviturile de stat internaţionale sunt realizate prin intermediul politicienilor aserviţi aliaţilor – americani etc. – dar sunt finanţate de fapt de FRANCMASONERIA mondială, care dispune de fonduri imense.
În această direcţie, trebuie făcută precizarea că neamul Bush este demult implicat în finanţări criminale, care au fost efectuate inclusiv în timpul celui de-al doilea război mondial. Prescott Bush, tatăl lui George Bush senior şi bunicul lui Bush junior, făcea parte din consiliul de administraţie al băncii Brown Bos Harriman Bank, aparţinând fraţilor FRANCMASONI – unii dintre ei de origine evreiască – cum ar fi Averell şi Roland Harriman, care, plini de viclenie, au finanţat atunci, prin Union Bank, Germania, iar prin Brown Bos Harriman Bank i-au finanţat pe sovietici.
Imagine
Este revelator pentru modul demoniac de a acţiona al masonilor maniera în care s-a procedat cu Irakul. Înainte de declanşarea războiului din Golf, a avut loc la un moment dat o discuţie între Saddam Hussein şi ambasadoarea SUA acreditată la Bagdad – Statele Unite şi Irakul fiind aliaţi în războiul dintre Irak şi Iran – în care Saddam i-a spus ambasadoarei că guvernul din Kuweit are să-i plătească o datorie imensă, de miliarde de dolari, pe care nu vor să o restituie.
Imagine
Ambasadoarea l-a sfătuit atunci pe Saddam să atace Kuweitul pentru a recupera datoria. Saddam a invadat Kuweit-ul, ambasadoarea americană a fugit în SUA, iar Bush senior şi aliaţii au avut astfel un pretext să atace Irakul şi să-i confişte petrolul. Fragmente din cartea Dezvăluiri uluitoare despre modul în care este afectată România de gigantica conspiraţie internaţională a Noii Ordini Mondiale

2014 Dictatul de la Bruxelles

Pentru distragerea atenției vor face totul.

În anul 2014, România se pregătește de sărbătoare, 96 de ani de la Marea Unire de la Alba-Iulia, de la înfăptuirea României Mari.
Ungaria şi ungurii de pretutindeni, mai ales cei care sunt cetăţeni ai Statului Român, acţionează uniţi pentru ca aceasta să fie ultima mare sărbătoare românească în Ardeal şi pentru pregătirea argumentelor credibile care să stea la baza Diktatului de la Bruxelles, pe care speră să-l obţină în anul 2014.
Marea majokkritate a ungurilor din Ungaria şi de pretutindeni au primit gratuit cartea “Ardealul-trecut şi viitor”, scrisă de către Endre Bajksy-Zsilinszky (deputat în Parlamentul Ungariei, în timpul regenţei lui Horthy), publicată în anul 1944 în Elveţia, în limba engleză, carte care a fost tradusă de preşedintele Republicii Ungaria, Arpad Göncz, în anul 1991, fiind tipărită la Budapesta, cu sprijinul Ministerului Culturii. Preşedintele Ungariei a recomandat astfel cartea: “Destinată să ajungă în mâinile tuturor ungurilor cu simţul răspunderii, volumul este, în zilele noastre, o lectură recomandată întregului popor.”
Cartea este scrisă împotriva Poporului Român şi Statului Naţional Unitar Român. Ea reflectă ambiţiile imperialiste ale Ungariei, precum şi sentimentele de ură şi dispreţ faţă de români. În “Introducere” la cartea “Ardealul-trecut şi viitor”, preşedintele Ungariei a scris următoarele:
-“Pretenţia românilor asupra Ardealului poate fi susţinută doar de un singur argument: numărul mai mare al populaţiei, mai exact de majoritatea etniei române.”
-“Problema ardeleană o putem rezolva odată pentru totdeauna în mod corespunzător”, adică prin creşterea artificială a numărului ungurilor din Ardeal, ca urmare a acordării cetăţeniei ungare la românii get-beget, de pe tot cuprinsul României.
Cartea tălmăcită de Arpad Göncz cuprinde programul agresiv, revizionist şi războinic al Ungariei. Preşedintele Arpad Göncz prezintă proiectele Ungariei cu privire la destinul Ardealului, proiecte de o importanţă primordială pentru unguri. Din cartea “Ardealul-trecut şi viitor” prezentăm câteva fragmente edificatoare:
-“Crearea României Mari s-a făcut sub conducerea lui Ion Brătianu, un escroc internaţional de mare talent”… prin “acceptarea principiului etnic.” (pag.82)
-“În ceea ce priveşte Ardealul, există o singură alternativă: naţiunea ungară-înainte şi după Tratatul de la Trianon – ţine în modul cel mai ferm la dreptul ei de proprietate asupra întregului Ardeal. Nu va exista niciodată o generaţie de unguri dispusă să renunţe la acest sfânt drept istoric. Naţiunea ungară este gata ca în orice clipă să ia arma în mână pentru a-şi exercita acest drept, sacrificându-şi chiar viaţa în luptă, fiindcă fără Ardeal nu poate să existe un stat ungar, nicio misiune ungară şi nici viaţă ungurească.” (pag.86)
-“Dacă majoritatea românească din Ardeal şi-ar impune cu forţa voinţa în cadrul autonomiei ardelene, va trebui să se recurgă la mijloace artificiale pentru a zădărnici dominaţia majorităţii româneşti.” (pag.101-102)
-“Într-o singură problemă nu putem face concesii: Ardealul în întregimea lui – ca o unitate intangibilă – trebuie repus sub stăpânirea Sfintei Coroane Ungare.” (pag.110)
Părintele Arsenie Boca spunea: “Ungurii vor mai mult decât Ardealul.” Se ştie că, Ungaria acţionează pentru răpirea unor teritorii din Slovacia, Serbia şi Ucraina. Aceste trei ţări au răspuns cu fermitate la pretenţiile şi programele revizioniste ale Ungariei. Singura ţară unde iredentismul unguresc zburdă în voie este România.
Mulţi dintre conducătorii partidelor politice româneşti şi dintre manipulatorii de opinie se fac că nu înţeleg de ce, în luna februarie a.c., a început aşa-zisul “război al steagurilor” între Ungaria şi România. Este vorba despre aşa-zisul steag secuiesc, “fabricat” de unguri şi amplasat ilegal, tot de către maghiari, pe instituţiile Statului Român, din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi pe o primărie a unui district din Budapesta.
Conform Legii nr.282 din 24 octombrie 2007 pentru ratificarea Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritate, publicată în Monitorul Oficial al României nr.752 din 6 noiembrie 2007, la art.2 sunt înscrise următoarele 20 de limbi minoritare folosite pe teritoriul României: limba albaneză; limba armeană; limba bulgară; limba cehă; limba croată; limba germană; limba greacă; limba italiană; limba idiş; limba macedoneană; limba maghiară; limba poloneză; limba romani; limba rusă; limba ruteană; limba sârbă; limba slovacă; limba tătară; limba turcă; limba ucrainiană.” La art. 3 din Legea nr.282/2007 se precizează că: “În înţelesul prezentei legi, limbile minoritare sau regionale sunt limbile minorităţile naţionale.”
La recensămintele populaţiei din anul 2002 şi 2011 s-au declarat secui sub 500 de persoane, respectiv sub 300. Numai nişte nebuni cu acte în regulă ar putea să creadă că 300 de secui, de toate vârstele, ar fi în stare să înfiinţeze un aşa-zis ţinut secuiesc, cu parlament şi guvern propriu, cu armată, poliţie şi jandarmerie, cu justiţie proprie, cu administraţii locale proprii în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, cu ambasade proprii.
Pentru a fi înţelese mai uşor obiectivele şi acţiunile Ungariei şi iredentismului maghiar din anul 2013 şi 2014 trebuie reamintite, cel puţin, următoarele evenimente istorice:
1.În timpul Revoluţiei de la 1848–1849, revoluţionarii unguri şi Ungaria au avut ca obiectiv prioritar anexarea Ardealului. Atunci, criminalii şi teroriştii unguri au ucis peste 40.000 de români şi au incendiat 300 de sate româneşti, cu tot cu biserici şi mănăstiri.
2.Marea Unire de la Alba-Iulia, de la 1 Decembrie 1918, nu a fost recunoscută niciodată de către Ungaria şi organizaţiile etnicilor unguri din România. Ungaria şi ungurii de pretutindeni nu recunosc Unirea şi nici documentele adoptate la Alba-Iulia. Insultând inteligenţa românilor, ungurii şi cozile de topor româneşti se agaţă de unele texte din Declaraţia de la Alba-Iulia care s-a aplicat minorităţilor etnice din România, celor care au recunoscut România Mare.
3.În anul 1919, Ungaria cu sprijinul Uniunii Sovietice a început un război împotriva României pentru a ocupa Ardealul. Atunci, Armata Română a câştigat războiul şi a ocupat Budapesta, în 4 august 1919.
4.La 30 august 1940, cu sprijinul Germaniei şi Italiei fasciste, prin Diktatul de la Viena, Ungaria a obţinut o parte din Ardealul de Nord-Vest. În perioada septembrie 1940-octombrie 1944, armata amiralului fără flotă Horthy Miklos, sprijinită de localnicii unguri, a săvârşit numeroase atrocităţi împotriva românilor şi evreilor (în zeci de localităţi) şi a trimis în lagărele de exterminare din Germania peste 157.000 de evrei. Până acum, Ungaria a cerut scuze publice Israelului şi Slovaciei pentru crimele săvârşite în timpul celui de-al doilea Război Mondial, împotriva evreilor şi slovacilor, angajându-se să plătească despăgubiri. Niciodată, Ungaria nu a recunoscut antrocităţile săvârşite împotriva românilor şi nu a cerut scuze publice României şi Poporului Român !
5.După 21 decembrie 1989 au început atrocităţile săvârşite de unguri împotriva românilor în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. În paralel, a continuat separatismul pe criterii etnice (mai ales în şcoli) şi alungarea a zeci de mii de români din cele trei judeţe. Adevărul istoric se regăseşte în Raportul HAR-COV al Parlamentului României, din anul 1991, pentru care s-a primit interdicţie de a fi dezbătut şi aprobat la Bucureşti.
6.În martie 1990, la Târgu–Mureş, Ungaria împreună cu numeroasele organizaţii ale etnicilor unguri din România au încercat, în forţă, să rupă Ardealul din Vatra Strămoşească multimilenară. Este meritul Uniunii Vatra Românească şi al românilor din judeţul Mureş că au reuşit să zădărnicească această nouă acţiune revizionistă a Ungariei.
7.În perioada 1992-2012, în Camera Deputaţilor, conform art.62, alin.2 din Constituţia României, nu a existat niciun deputat din partea minorităţii secuieşti, deoarece aceasta nu există legal în ţara noastră.
8.Aşa-zisul steag secuiesc este de fapt o cârpă ungurească, de pe care a fost înlăturat lupul dacic care confirmă continuitatea geto-dacică şi românească în Ardeal, în vatra vechii Europe. Ministrul de Interne, domnul Radu Stroe şi ministrul Apărării Naţionale, domnul Mircea Duşa, au declarat public la televiziune, în ziua de 10 februarie a.c., că pretinsul steag secuiesc este ilegal, iar amplasarea lui pe instituţiile publice din România încalcă dispoziţiile legale cuprinse în Legea nr.75/1994 privind arborarea drapelelor pe teritoriul României. În realitate adevăratul steag secuiesc a rămas un obiect de muzeu. Secuii au avut o origine turco-avară şi au fost deznaţionalizaţi de către unguri. Aşa-zisul steag secuiesc, inventat şi finanţat de la Budapesta, este un simbol al statalităţii Ungariei. El semnifică, acolo unde este arborat sau purtat la manifestări publice, apartenenţa acelui teritoriu la Ungaria.
Poporul Român, creştin ortodox, iartă dar nu uită atrocităţile săvârşite de unguri !
Care este adevărul ? Conducătorii Ungariei şi ai etnicilor unguri din România sunt convinşi că au ajuns foarte aproape de momentul dezmembrării teritoriale a României şi al anexării Ardealului, în mod paşnic, printr-un nou Diktat, de data aceasta de la Bruxelles. Cum ? Prin obţinerea, prin mijloace artificiale (cum i-a învăţat fostul preşedinte Arpad Göncz, al Ungariei) a unei majorităţi ungureşti în Ardeal şi prin dobândirea a peste 50% din proprietăţile imobiliare aflate în Grădina sau Cetatea Domnului (Ardeal) pe calea retocedărilor în natură (foarte multe bazate pe acte false) şi a cumpărărilor de terenuri agricole şi păduri. La toate acestea se adaugă apropiata votare în Camera Deputaţilor a modificărilor şi completărilor la Legea minelor, Legea nr.85/2003 (votată în unanimitate în Senat, la 27 octombrie 2009), în baza căreia titularii licenţelor de exploatare a bogăţiilor naturale (din care, în Ardeal peste 80% au fost date la unguri) îi vor expropria pe români printr-o procedură diabolică şi extrem de rapidă, inclusiv prin intermediul instanţelor judecătoreşti. Încrederea ungurilor în obţinerea autonomiei teritoriale a Ardealului a fost sporită prin includerea de către Guvernul Ponta II, printre priorităţile legislative, a proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţionale. Acest statut, susţin liderii U.D.M.R., va facilita autonomia teritorială a Ardealului.
Se ştie că, Ungaria are un interes major pentru ca România să nu intre nici în anul 2013 în spaţiul Schengen şi acţionează în această direcţie, cu sprijinul Olandei, Finlandei şi Germaniei. Ca urmare, românii get-beget acceptă acordarea, cu multă generozitate şi în mod gratuit, a cetăţeniei şi paşaportului din partea Ungariei, fără să cunoască limba ungară, Constituţia şi imnul, istoria şi geografia acestei ţări. Pe cale de consecinţă, românii care obţin şi cetăţenia Ungariei se pot angaja uşor în toate ţările Uniunii Europene, fără niciun fel de restricţii. Mai nou, pensionarii români get-beget care cer şi obţin cetăţenia ungară beneficiază de pensie din partea Ungariei, pensie care este de două, trei ori mai mare decât pensia din România, la care sunt obligaţi să renunţe.
Pe surse, s-a aflat că sunt peste 2,5 milioane de cetăţeni români care au obţinut dubla cetăţenie în Ungaria. Zilnic se duc în Ungaria mii de români, în cele 920 de localităţi, pentru a dobândi cetăţenia acestei ţări şi paşaportul unguresc. Acţiunea diabolică de acordare a cetăţeniei ungare pentru românii get-beget constituie un precedent foarte periculos pentru Uniunea Europeană, dar pentru Guvernul Ungariei este prioritatea numărul unu. Până în toamna anului 2014 se acţionează pentru acordarea cetăţeniei ungare pentru cel puţin încă două milioane de români. Apoi, Ungaria va solicita organismelor europene de la Bruxelles să constate, pe bază de acte de identitate şi paşapoarte, că în Ardeal sunt 4-5 milioane de cetăţeni unguri. Apoi cer autonomia teritorială a acestei provincii istorice româneşti, prin aplicarea principiului autodeterminării popoarelor.
Aşa-zisul război al steagurilor, din luna februarie a.c., declanşat de Guvernul de la Budapesta face parte din programul Ungariei de internaţionalizare a problemei Ardealului, cu scop final anexarea la Ungaria a acestui Sfânt Pământ Românesc. Orice român, cu mintea limpede, realizează că există o legătură artificială între Ungaria şi aşa-zisul steag secuiesc, “fabricat” şi purtat de unguri.
În acest context, nu trebuie uitat faptul că în majoritatea localităţilor din Covasna, Harghita şi Mureş au fost organizate ilegal referendumuri locale vizând obţinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Toate documentele referitoare la aceste referendumuri locale au fost depuse la organismele europene de la Bruxelles.
Preşedintele României Traian Băsescu, primii-miniştrii (Boc, Ungureanu şi Ponta), preşedinţii Senatului (Geoană, Filip şi Antonescu) şi Camerei Deputaţilor (Anastase şi Zgonea) au fost informaţi, de nenumărate ori, de către Serviciul Român de Informaţii (S.R.I.) şi Serviciul de Informaţii Externe (S.I.E.) despre toate acţiunile Ungariei vizând pregătirea Diktatului de la Bruxelles. De ce nu au acţionat pentru dezbaterea lor în Parlament, pentru mediatizarea şi contracarea lor ? Nimeni nu-i întreabă şi nici ei nu abordează această temă !
Articol promovat de
http://inforor.com/

luni, 7 aprilie 2014

Agentii Federatiei Ruse



Nu uitati ca afirmatia aceasta vine de la un Ministru al Afacerilor Externe !

Teodor Baconschi :
Chiar exista agenti de influenta ai Federatiei Ruse in Romania. Terenul lor de vanatoare cuprinde cercurile corupte din politica si nostalgicii comunismului, la care se adauga mediile fundamentaliste, anti-europene si anti-americane. Sigur, ei actioneaza liber, pentru ca democratia inseamna libertate. Dar o fac impotriva securitatii nationale.


*
Via Radu M Oleniuc
Botoșani

Haideti sa ne gandim ce s-ar intampla cu agentii Moscovei daca ar fi desconspirati pe bune in presa. Sa zicem ca toata lumea ar afla cine sunt ei. I-ar mai angaja cineva sa scrie articole? Probabil nu, pentru ca ar fi injurati de toti si nu ar mai vinde nimeni ziare. Oricum nu vand mare lucru nici acum. Le-ar mai cumpara cineva cartile? Probabil doar masochistii, nostalgicii, cei care oricum nu inteleg mai nimic. Adica fix cititorii lor de azi.

Le-ar da cineva in cap cu vro caramida? Nu cred, pentru ca oricum mai toata lumea stie cine sunt ei, si nu le da nimeni in cap cu vreo caramida nici azi. Romanii nu sunt criminali si nici razbunatori, nu l-au fugarit cu pietre nici pe Visinescu, care a torturat oameni. D'apoi pe cineva care scrie numai prostii. Sa scrie nene, la cate tampenii sunt in presa asta e ultima chestie de care sa-si faca cineva griji.

Si atunci de ce se tem ei? Ca vor ramane pe drumuri, fara nici un job? Pai asta e, ghinion fantastic. Trei sferturi din Romania e asa (si culmea, fix din cauza bolsevicilor despre care vorbesc s-a ajuns aici). Romanii si-au vazut de treaba, au plecat sa culeaga capsuni. Nu s-au apucat de aruncat cu pietre si devastat sediile sau apartamentele sovieticilor pentru pentru suntem un popor crestin si tolerant. Au zis "lasa ca ii bate Dumnezeu" si si-au vazut de viata mai departe. La fel se va intampla si cand vor afla cine sunt sovieticii de acum. Nu vor uita, corect, ii vor privi cu dispret, insa nici nu va cere cineva pedeapsa cu moartea, cum probabil au impresia ei.

Asa ca unde e problema de fapt? Tot la ei. Pentru ca si-ar pierde influenta, pentru ca nu ar mai putea manipula opinia publica in favoarea intereselor altui stat, pentru ca nu ar mai putea sa se implice in politica noastra interna. Adica ar fi complet nefolositori pentru sovietici, moment in care aia le-ar da un sut in fund, le-ar taia finantarile la ONG-uri, ar anula contractele de publicitate si consultanta in "social media" instantaneu. Daca nu chiar mai rau (si aici culmea - cred ca noi ar trebui sa-i aparam de rusi, chiar daca ne-au facut atat de mult rau. Pentru ca sovieticii sunt razbunatori in special cu ai lor).

De asta se tem ei cel mai tare, de fapt. Nu de romanul de rand. Asa ca acuzatiile cu instigarea la violenta sunt de un ridicol absolut, pentru ca singura violenta vine tot de la ei - dovada sutele si miile de articole pline de amenintari, de incitari la nesupunere, incalcare a ordinii de stat.
De "maini revolutionare care va vor strange de gat" (Rogozen).

Sa-si puna intai oglinda in fata, sa vada cat sunt de penibili si abia dupa aia sa vorbeasca despre asa ceva.