Flota romaneasca, disparuta fara urma

Flota romaneasca, disparuta fara urma in triunghiul tranzitiei – Lista navelor romanesti rebotezate!

Lista cu o parte dintre navele noastre rebotezate!

Click pe denumirea navei sau a armatorului pentru a afla mai multe date:

	DENUMIRE ACTUALA	FOSTA DENUMIRE	ARMATOR	PAVILION
1	Mizar	Risnov	Sio Shipping	Adzerbaijan	1
2	Bai An 5	Teliuc	Dalian Jifa Bohai	China
3	Bao Yue Da	Baia de Cris	HTM Shipping	China
4	Brave JL	Bechet	Nasco	China
5	Chang Ni	Giurgiu	Mingdong Funing Investment	China
6	Chun Jiang	Dragomiresti	Greatsources Shipping	China
7	Danning Princess	Baia Noua	Cosco Shanghai	China
8	Frank Zhejiang	Baraolt	Zosco Zhejiang	China
9	Friendly Zhejiang	Basarabi	Zosco Zhejiang	China
10	Graceful Zhejiang	Borcea	Zosco Zhejiang	China
11	Great Zhejiang	Baneasa	Zosco Zhejiang	China
12	Green Zhejiang	Banisor	Zosco Zhejiang	China
13	Hai Xi	Barbosi	Guo Hang Shipping	China
14	He Xin	Sarmizegetusa	Sinotrans Dalian	China
15	Hebei Diligence	Baia de Fier	Hosco	China
16	Hebei press	Baia De Aries	Hosco	China
17	HK Deqin 201	Albesti	Shanghai Deqin	China
18	Lan Hai Chuang Xin	Baia Sprie	Guangdong Lanhai Shipping	China
19	Mei Shan Gang 9	Vulcana Bai	Zhejiang Daisan	China
20	New Vega	Leresti	Dalian All Star Ships	China
21	Xin He Shi Ba	Piatra Olt	Qingdao Shipping	China
22	Xin Tong Yang	Moreni	Fujiyan Shipping	China	21
23	Merea	Borsa	Bulcom Ltd	Cipru
24	Petrolina	Caracal	Columbia Shipmanagement	Cipru
25	Sakalas I	Ciucas	Pennyluck Shipping	Cipru	3
26	Daebo Ace	Nucet	Daebo Shipping CO	Coreea de Sud
27	Goryo 6 Ho	Balota	Hyundai Engineering	Coreea de Sud	2
28	East press	Bazias 1	press Shipping	Danemarca
29	Lodbrog	Tuzla	Alcatel Submarine Network	Danemarca	2
30	Al Esraa	Turnu Magurele	Federal Arab	Egipt
31	Egy Link	Amara	National Shipping	Egipt
32	Fast Independence	Tutova	Demline	Egipt	3
33	Silver Moon	Peris	ABC maritime	Elvetia	1
34	Aboudi	Firiza	Osman Shiping LLC	Em. Arabe Unite
35	Al Dhafrah	Bazias 8	Adnatco	Em. Arabe Unite
36	Al Ruwais	Bazias 6	Adnatco	Em. Arabe Unite
37	Almezaan	Tarcau	Biyat International	Em. Arabe Unite
38	QSM Coaster	Palas	Qawareb Shipmanagement	Em. Arabe Unite
39	Saad III	Sousa	Saad Steel Construction	Em. Arabe Unite
40	Victoria	Sascut	Marwan Shipping	Em. Arabe Unite	7
41	Hoburgen	Bazias 5	Lillgaard	Finlanda	1
42	Pioneer Sea	Alexandria	Interunity Management Corp	Greacia
43	Andromeda	Gura Ariesului	Tristar management	Grecia
44	Avra	Borzesti	Good Faith Shipping	Grecia
45	Blue Ridge	Polar VI	Eastwind Hellas SA	Grecia
46	Eftihia	Gura Humorului	Tristar Management	Grecia
47	Grand Mirsinidi	Decembrie	Stamford navigation	Grecia
48	Lara	Dimbovita	Tassos Shipping	Grecia
49	Natty	Bobilna	Good Faith Shipping	Grecia
50	Ozark	Polar V	Eastwind Hellas	Grecia
51	Pagane	Buhusi	Bulcom Ltd	Grecia
52	Polar	Oltenia	New Shipping Ltd	Grecia
53	Proton I	Bacesti	Merchant Marine	Grecia
54	Saint Mary	Ticleni	Nortech Shipping	Grecia
55	Sea Coral	Carbunesti	Overseas marine	Grecia
56	Smart I	Bujoreni	Good faith Shipping	Grecia
57	Star B	Grozavesti	Baru Kaha	Grecia
58	Star Hero	Pacea	New Shipping Ltd	Grecia
59	Vigour	Ovidiu	Polembros Shipping	Grecia
60	Vinashin Metal	Turceni	Tramp MTME	Grecia	19
61	Nadia	Alba	Blue Sparrow Shipping	Insulele Marshall	1
62	Ianuk	Troianu	Martinoli Consulting	Italia	1
63	Angora	Vilcea	Consolidated Bulk	Liban
64	Hummer	Gorgova	Consolidated Bulk	Liban	2
65	Save	Saveni	Mur International	Libia	1
66	Amber Vita	Cotesti	Alpha Shipping	Lituania	1
67	Tuah Sari	Costesti	Tuah Tankers	Malaezia	1
68	Aiud	Aiud	C. Shell Navigation	Panama
69	Celmera 1	Tirgu Secuiesc	Celmera Nav Inc	Panama
70	Princess K	Brad	Princess K navigation	Panama	3
71	Albatros	Dej	A.N. Mircea Cel Batran	ROMANIA
72	Aris	Satu Mare	Cosena	ROMANIA
73	Claudia C	Tecuci	Mihei Shipping	Romania
74	Eforie	Eforie	Sn CFR,	ROMANIA
75	Fate	Tulcea	Mihei Shipping	Romania
76	Golden Aries	Nicoresti	Romanian Maritime	Romania
77	Gramosti	Paltinis	Sammarina Shipping	Romania
78	Histria Crown	Biruinta	Histria  Shipmanagement	Romania
79	Histria Diamond	Teleajen	Histria  Shipmanagement	Romania
80	Histria Onyx	Turnu Severin	Histria Shipmanagement	Romania
81	Histria Topaz	Bucsani	Histria Shipmanagement	Romania
82	Mangalia	Mangalia	Sn CFR,	ROMANIA
83	Mare Nigrum	Somes	Gecomar,	ROMANIA
84	Maria C	Calugareni	Romanian maritime	Romania
85	Paico	Plataresti	Sammarina Shipping	Romania
86	Sancris	Busteni	Romanian maritime	Romania
87	Sanhope	Horezu	Romanian Maritime	Romania
88	Seaqueen	Titu	Mihei Shipping	Romania
89	Stella M	Moinesti	Romanian Maritime	Romania
90	Susie	Husi	Cosena	ROMANIA	20
91	Dylan	Zimnicea	Baikal Shipping	Rusia
92	Igor Belianski	Telega	Nova Shipping	Rusia
93	Volgograd City	Zlatna	Volgotanker	Rusia	3
94	Baltic Ace	Cimpina	Samta Shipmanagement	Singapore
95	Hulder	Brazi	Thome Shipmanagement	Singapore
96	Nautica Muar	Arges	Epic Ship Management	Singapore	3
97	Haj Moneir	Medias	Unimarine management	Siria
98	Maximos	Caransebes	Tabalo R.A.	Siria
99	Mohamad H	Frasin	Phoenicia maritime	Siria
100	Hajer	Macin	SIFN	Siria
101	Iman T	Tusnad	Tartous Shipping	Siria
102	Marwan H	Floresti	Phoenicia maritime	Siria
103	Omar al Farouk	Draganesti	Otico	Siria
104	Ranim B	Tirnaveni	Rasha Shipping	Siria
105	Venus	Hirsova	Zahra Maritime	Siria	9
106	Elena B	Bazias 2	Boluda Grupo	Spania	1
107	Golina	Segarcea	Polymok Shipping	St. Vincent	1
108	Hansaland	Bazias 7	DOL navigator	Suedia	1
109	Ali Bey	Toplita	Deniz Feneri	Turcia
110	Aras	Gaiesti	Bora Denizcilik	Turcia
111	Behice	Rimnicu Sarat	Furtrans Denizcilik	Turcia
112	Cem Pioneer	Ilfov	Sea Pioneer Denizcilik	Turcia
113	Ceren Urkmez	Posada	Furtrans Denizcilik	Turcia
114	Clipper	Mircesti	Cihan Denizcilik	Turcia
115	Deren Pioneer	Govora	Sea Pioneer Denizcilik	Turcia
116	Ergul	Histria	Ermar Denizcilik	Turcia
117	Imbat	Birnova	Bora Denizcilik	Turcia
118	K. Nicolas	Frunzanesti	Sea Pioneer Denizcilik	Turcia
119	Kiana	Feldioara	Sea Pioneer Denizcilik	Turcia
120	Mistral	Odobesti	Bora Denizcilik	Turcia
121	Nazmi C	Medgidia	Canbaz Denizcilik	Turcia
122	Oasis West	Tirgu Lapus	Gulnak denizcilik	Turcia
123	Orhan Ayanoglu	Gostinu	Asli Deniz	Turcia
124	Royal	Riureni	Bora Denizcilik	Turcia
125	Turgut Usta	Tohani	Yagmur Deniz	Turcia
126	Yasar kaptan II	Azuga	Arzu Denizcilik	Turcia
127	Yasar Kaptan III	Sadova	Arzu Denizcilik	Turcia	19
128	Daniela	Cimpia Turzii	Pic Shipping LTD	Ucraina
129	Newfane	Reghin	Diamant Co	Ucraina
130	Nika	Hagieni	Pic Shipping	Ucraina
131	Svyataya Aleksandra	Tirgu Frumos	Fedcom Shipping	Ucraina
132	Toulon	Foisor	Vernon Shipping	Ucraina
133	Vikki	Costinesti	Pic Shipping	Ucraina	6
134	Cervine	Bazias 4	DART Line	UK
135	Cyclopus	Teleorman	IMMS London	UK
136	Halima K	Filioara	IMMS London	UK
137	Lady Bana	Tirgu Neamt	IMMS London	UK
138	Moon Light	Solca	IMMS London	UK
139	Phocine	Bazias 3	Dart Line	UK
140	Shingal	Filaret	IMMS London	UK	7
141	Amadeo	Navodari	Ravenscroft Ship management	USA
142	Kimberly	Bailesti	Eastmark Accociates Inc	USA	2

Sursa: KOMPANIA7 IMMB 1980

Dosarul FLOTA – Remember

130 de oameni cercetati, 80 de acuzati, niciun prejudiciu rezultat in urma vanzarii pe nimic a 16 nave. Dosarul “Flota” intra in galeria marilor fraude economice ale sfarsitului de secol XX. Era perioada in care Romania a iesit din “epoca de aur” si a intrat in “epoca tepelor“.

Cum au disparut “fara urma” 286 de nave?

Odata, demult, Romania “inventa” exploatarea la scara industriala a petrolului, nascocea primul avion cu reactie sau era intre primele trei tari care utilizau laserul in industrie. Ei bine, am fost mai mult decat atat, vorba poetului in viata – am avut si a noua flota maritima (comerciala) a lumii. O tempora, o mores…
La ora actuala, din toata flota romaneasca nu mai exista decat un munte de dosare penale care pluteste prin tribunalele patriei.

Prea multe nave

Revolutia din decembrie 1989, sau cum vreti sa-i spuneti, ne-a prins cu 286 de nave in stare de functionare, toate aflate in dotarea flotei maritime comerciale. Ele se aflau in administrarea fostei intreprinderi de stat Navrom Constanta. Asa cum am mai spus, dar ar fi bine s-o repetam de mai multe ori pe parcursul acestui material, in topul mondial al flotelor comerciale Romania ocupa atunci locul 9.
Insa o minte luminata s-a gandit ca o asemenea armada era de neconceput si greu de condus, asa ca, la data de 15 mai 1990, intreprinderea de stat a fost sparta in trei companii: Navrom, Romline si Petromin. Dintre acestea, Petromin a primit 89 de nave de cel mai mare tonaj, devenind segmentul strategic al flotei comerciale. Director general al companiei a fost numit Calin Marinescu, zis “Sogunul“. Trebuie spus ca, din cele 286 de nave, cel putin 90 se aflau in diferite stadii de degradare, scoaterea lor din uz fiind mai mult decat recomandata. Raman, totusi, mai mult de 190 de nave maritime bune si foarte bune care au disparut fara urma.

Fructul pasiunii

Pentru ca avea vapoare mai multe si mai bune, Petromin a starnit, la vremea ei, dorintele multor afaceristi, din tara si din strainatate. Si, asa cum se intampla cu orice lucru de care trage toata lumea, din compania in cauza s-a ales praful, in doar opt ani. Rand pe rand au disparut toate navele – unele vandute pe un dolar, altele sechestrate prin porturile lumii in contul unor datorii neachitate. Sigur, va tot intrebati de ani buni, ca si in alte cazuri, cine sunt vinovatii.
A existat si o ancheta penala, menita a face lumina in toata afacerea. S-a finalizat cu un dosar, celebru, “Flota” pe numele lui. Personajul principal era Traian Basescu, in calitatea sa de ministru al transporturilor in momentul in care navele au inceput sa intre in… “Triunghiul Bermudelor“. Nu era singurul suspect, ci a facut “echipa” cu alti 80 de acuzati.

Acuzat de propria putere

“Financiarul” va prezinta dosarul “Flota” asa cum a iesit el pentru prima oara din “malaxorul” anchetatorilor. Veti vedea ca multe dintre deciziile luate de oficiali guvernamentali fata de navele romanesti au fost pur si simplu stupide, asta ca sa ne exprimam gingas. Altele pot fi catalogate drept rau intentionate. Ramane ca dumneavoastra sa judecati, pentru ca instanta a decis ca nu exista niciun prejudiciu in toata afacerea.

Retine atentia faptul ca dosarul ce il incrimineaza pe Traian Basescu de “scufundarea” flotei romanesti – cazul Petromin – nu a fost deschis de adversarii politici din PSD, ci de colegi din Partidul Democrat, chiar pe vremea cand Traian Basescu se afla la putere. Instrumentat pentru prima oara in 1999 (procuror general era chiar Mircea Criste, un fost membru PD), dosarul il acuza pe Traian Basescu de faptul ca, in 1991, in calitate de ministru al transporturilor, a semnat celebrul contract de asociere cu firma norvegiana “Klaveness” careia, practic, i-au fost vandute 16 nave maritime cu un dolar bucata. In urma acestui contract, partea romana s-a ales fara nave, dar si cu datorii de aproximativ 20 de milioane de dolari la o banca din Oslo.

Capetele de acuzare

Acuzatiile au fost constituite pe baza verificarilor facute de Directia Generala a Controlului Financiar de Stat la Compania de Navigatie Maritima Petromin SA Constanta. In dosar sunt consemnate urmatoarele ilegalitati:

- In toate cazurile, infiintarea companiilor din strainatate (ale Petromin – n.r.) nu au avut aprobarea Guvernului Romaniei asa cum prevad dispozitiile Decretului-lege nr. 104 din 30 martie 1990.
Documentele de infiintare si functionare a acestor companii au fost aprobate de Basescu Traian – ministrul transporturilor. Navele apartinand Petromin SA Constanta au arborat pavilion liberian tot prin ordin al ministrului transporturilor, incalcandu-se astfel dispozitiile Decretului nr. 443/1972, ramas in vigoare pana la aparitia Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 42 din 29 august 1997, cand a fost abrogat in mod expres de guvernarea CDR. Prejudiciul produs Petromin SA Constanta prin managementul necorespunzator in perioada 1991-1999 este estimat la peste 150 de milioane de dolari.

Falimentul profitabil. Pentru cine?

Petromin a disparut in urma unor decizii menite a o face profitabila. Cel putin asa au sustinut cei implicati in afacere, in frunte cu Traian Basescu. Potrivit documentelor de la Parchet, in baza unei note a Ministerului Transporturilor (fara numar si data), pe 31 martie 1991 s-a stabilit necesitatea obtinerii unui credit de 45 de milioane de dolari pentru retehnologizarea a 15 nave apartinand Petromin. Peste nici doua saptamani, pe 11 aprilie, Traian Basescu, in calitate de ministru al transporturilor, semna la Oslo, impreuna cu reprezentantii Petromin si ai firmei norvegiene Klaveness, o scrisoare de intentie prin care se convenea infiintarea unei companii mixte romano-norvegiene, cu sediul in Liberia, pentru exploatarea a 16 nave romanesti. Conditia era ca partea norvegiana sa asigure obtinerea acelui credit de 45 de milioane de dolari necesar retehnologizarii navelor.

Ministru si director

Zis si facut.

La data de 14 mai 1991 s-a hotarat infiintarea companiei mixte Petroklav, cu sediul in Liberia. Ulterior, s-a renuntat la aceasta locatie, societatea fiind “mutata” in Bahamas, la data de 26 iulie 1991. Toate aceste demersuri au fost aprobate de ministrul Traian Basescu, fara ca acesta, sustine Parchetul, sa obtina si aprobarea Guvernului Romaniei, asa cum prevedea legislatia. De asemenea, navele din respectivele companii, care apartineau Petromin, au arborat pavilion liberian tot prin ordin al ministrului Basescu, desi dispozitiile in vigoare la acea vreme interziceau acest lucru. Managementul era incredintat prin contract firmei Klaveness. In schimb, norvegienii s-au tinut de cuvant, au obtinut de la Christiania Bank din Oslo doua credite in valoare de 45 si, respectiv, 64 de milioane de dolari, imprumuturi garantate cu navele romanesti. Si pentru ca activitatea era asa de profitabila, pana in 1999, pentru a plati ratele creditului total de 109 milioane de dolari, au fost vandute zece din cele 16 nave cu care Petromin s-a asociat cu partenerul norvegian. Insa ghinion, mai ramasesera de platit 20 de milioane de dolari. Asa ca si celelalte sase nave s-au aflat in situatia de a fi arestate si vandute pentru ipoteca facuta de Christiania Bank. Potrivit datelor din dosarul “Flota“, compania Petromin nu a incasat niciun dolar din milioanele realizate de firma mixta romano-norvegiana in toata perioada 1991-1999. Iar ca tot circul sa fie complet,

- s-a descoperit ca in firma mixta constituita cu norvegienii, Traian Basescu a figurat ca director cand era si ministru al transporturilor.

“Din shipping nu se castiga. Se pierde”

Traian Basescu a sustinut intotdeauna ca navele implicate in contractul cu firma Klaveness au fost vandute formal cu un dolar catre o firma straina la care asociat unic era Petromin, pentru ca era obligatoriu acest lucru, deoarece o parte din nave reprezentau garantii suplimentare la creditul de 49 de milioane de dolari (desi in dosar figureaza un credit de 45 de mil. de dolari – n.r.). Niciodata nu a avut intentia de a instraina navele, iar dovada cea mai buna era, in viziunea actualului presedinte, faptul ca ele au ramas in inventarul Petromin, cu cheltuieli de amortisment. Vizavi de faptul ca s-a incredintat managementul unei alte firme nu pare a fi nicio problema pentru anchetatori atat timp cat firma romaneasca avea 50% din actiuni. Ramane insa o intrebare, daca era asa de bun contractul incheiat cu Klaveness, de ce Romania si-a pierdut navele si a ramas si cu datorii externe foarte mari? In urma cu aproape cinci ani (mai 2003).

Traian Basescu declara presei ca:

“Din shipping nu se castiga. Se pierde. Asta am aflat-o in 1995 de la norvegieni, cand am castigat o bursa si m-am specializat acolo. Eram si parlamentar, dar mergeam si la scoala. Ca sa faci bani cu nave trebuie sa stii cand sa le cumperi si cand sa le vinzi. Noi n-am avut asa o flota puternica si buna, cum se sustine. Era uzata sau prost facuta, pentru ca Ceausescu, in ultimii zece ani, a tinut mortis sa faca toate piesele in Romania. Nu au fost scoase la vanzare de frica, sa nu se aleaga cu dosar penal. Eu, ca ministru, nu puteam sa ma ocup de asa ceva. De astfel de lucruri trebuiau sa se ocupe Consiliul Imputernicitilor Statului si, din 1992, FPS-ul. Nu am fost directorul firmei mixte cu norvegienii, am fost presedintele onorific al consiliului de administratie. Pentru o astfel de functie onorifica nu esti platit. Eu n-am fost platit de norvegieni. Am auzit ca mi-au cautat si conturi in strainatate. N-au gasit, ca n-au ce sa gaseasca. Totul este politic. Au incercat si in 1993, a incercat si Emil Constantinescu sa ma infunde. Acum se incearca din nou. Am mai auzit ca au pus un expert – Nicu Oprea – sa faca asta, pentru ca el avea un dosar penal. Acum, acest Oprea nu mai este in tara. A facut expertiza si a fost lasat sa plece. Asa am auzit. Nu sunt vinovat si nici nu ma intimideaza cu dosarul lor.”

Si totusi, unde sunt vapoarele?

Traian Basescu a fost sau nu vinovat, asta nu o vom afla niciodata. La un moment dat insa, a scapat o pista foarte interesanta catre anchetatori. El a declarat ca navele cele mai bune din contractul cu Klaveness au ajuns la un membru PSD si la un taranist.

“S-au batut pentru ele. Ei le-au cumparat”

- declara Traian Basescu.
Niciuna dintre institutiile statului nu a mers pe aceasta idee, a gasirii “corpului delict“. Surse politice ne-au confirmat insa partial declaratiile din urma cu cinci ani, facute de actualul presedinte. Cel putin 25 dintre navele Petromin apartin unor armatori romani, acum importanti oameni de afaceri in judetul Constanta.
Concluzia este una trista pentru noi, hilara pentru cineva “din afara“:

Aproape 300 de nave au disparut, dar nimeni nu este vinovat. Nu exista prejudiciu, nu exista fapta penala.

Pentru amuzamentul dumneavoastra sa va pomenim despre cazul unui sef de serviciu la Navrom, acuzat de abuz in serviciu, fals intelectual si uz de fals. In timp ce era cercetat penal a reusit performanta sa devina… director economic la Penitenciarul Poarta Alba, cu gradul de maior. Justitia romana poate fi mandra ca, asemenea savantilor care au cutreierat Triunghiul Bermudelor, a emis doar teorii judiciare. Lipseste doar ipoteza extraterestrilor si a portii catre o alta lume…

Romline si Navrom, giranti pentru SRL-uri

Companiile nationale maritime Romline si Navrom au fost mult timp si principalii datornici aflati pe lista Agentiei pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB) care preluase problemele Bancorex. Astfel s-a ajuns si la declansarea falimentului celor doua companii pentru a se putea recupera sume cat mai mari prin arestarea si executarea navelor care umblau hai-hui pe oceanele lumii. Romline si Navrom au avut calitatea de codebitor pentru un mare numar dintre creditele luate de diverse firme de la Bancorex. De exemplu, Navrom a garantat cu nave proprii creditele obtinute de 27 de societati private, iar pentru 11 companii private a preluat integral datoriile rezultate din creditele luate de la Bancorex.
Si Romline a garantat cu navele proprii creditele obtinute de sase companii private de shipping, pentru trei dintre acestea preluand integral datoriile rezultate din conventii de credit incheiate cu Bancorex. De altfel, multe credite au fost luate de la Bancorex de niste SRL-uri ce aveau denumirea “shipping” in coada, dar care nu aveau flota proprie, ci foloseau nave inchiriate.

Dosarul “Flota” – pe scurt

• Dosarul “Flota” a fost instrumentat, pentru prima oara, in 1999;

• Paguba produsa statului romana fost estimata de anchetatori la peste 11.000  de miliarde de lei;

• Initial au fost cercetate 136 de persoane (80 puse sub acuzare)ca ar fi inceput si derulat fraudulos asocierea Petromin SA Constanta cu grupul de firme private Torvald Klaveness Oslo;

• In august 2004, pentru 51 dintre acuzati procurorii au separat faptele;

• Printre cei trimisi in judecata pentru comiterea unor fapte penale “in legatura directa cu modul defectuos in care si-au exercitat,cu stiinta, atributiile de serviciu” sunt fostii ministri ai transporturilor, Paul Teodoru si Aurel Novac, fostul presedinte al Fondului Proprietatii de Stat, Radu Ovidiu Sarbu, fostii secretari de stat Calin Dragomir Marinescu, Gheorghe Adrian Marinescu si Viorel Oancea;

• In 2005, procurorii DNA au separat faptele lui Traian Basescu de cele ale restului inculpatilor, motivandu-se ca seful statului beneficiaza de imunitate;

• In septembrie 2007 a fost finalizata o expertiza care a costat 140.000 de lei, prin care s-a tras concluzia ca nu a existat prejudiciu in dosarul “Flota“;

• In urma ultimei expertize realizate in februarie 2008, toti cei pusi sub acuzare au fost scosi de sub urmarire penala. Cu exceptia lui Traian Basescu. Este insa greu de crezut ca dupa ce nu va mai fi presedintele Romaniei va mai fi acuzat de ceva intrucat nu exista… prejudiciu.

Ghid pentru “pescuit” o… flota de pescuit

Este evident ca aceeasi soarta au avut-o si alte nave din flota romaneasca. De exemplu, un alt dosar care a starnit reactii in lant a fost cel al privatizarii Companiei Romane de Pescuit Oceanic (CRPO).

In urma unei anchete a fost descoperita o intreaga contrabanda cu nave aflate in patrimoniul companiei. Ca si in cazul Petromin, dosarul CRPO ascunde, dincolo de evidentele abateri de la lege comise de managerul societatii si de cumparatorii “strategici“, acte de coruptie necercetate pana la capat. Concluziile anchetei conduc catre varfurile FPS si chiar mai departe.

Compania a fost vanduta de FPS, care detinea 51% din actiuni, catre grecii Ioannis Dimakos si Theodoros Lades contra sumei de un milion de dolari catre sfarsitul anului 1997. Cu toate acestea, grecii au avut puterea sa valorifice patrimoniul CRPO, in urma unui acord semnat de acestia cu conducerea FPS, inca de la jumatatea anului 1997. La acea data, fusese demarata procedura de declarare a falimentului societatii pentru ca nu putea onora o datorie de opt milioane de dolari catre o banca austriaca. Cercetarile politiei au scos la iveala un lung sir de falsuri in acte si vanzarea pe nimic a flotei romanesti de pescuit oceanic.

Rechizitoriul intocmit in 1998, prin care erau acuzati Ion Crisan, fost manager al CRPO, incepand cu 12 aprilie 1996 si pana la sfarsitul anului 1997, Theodoros Lades si Ioannis Dimakos, cumparatorii companiei, aduce in atentie responsabilitatea si “contributia” sefului de atunci al FPS, Sorin Dimitriu. Logic, nu a fost incriminata nicio fapta a acestuia. Singura piesa “cazuta” a fost un simplu expert FPS. De asemenea, din ecuatie face parte Ministerul Industriei, care a emis avize pentru scoaterea din tara a doua nave sub pretextul unor necesare reparatii care ar fi trebuit facute intr-un port din Grecia. Potrivit acelorasi cercetari, Tribunalul Tulcea l-a numit administrator al CRPO pe Ioannis Dimakos in decembrie 1997, fara a verifica daca acesta a achitat pretul actiunilor cumparate de la FPS (termenul-limita era 12 ianuarie 1998). Totodata, Tribunalul Tulcea a inclus pe lista creditorilor CRPO firma Harmony Shiping International SRL din Constanta, ai carei patroni erau Dimakos si Lades, fara sa existe documente care sa ateste aceasta calitate.

VIDEO: Traian Basescu explica dosarul Flota

Nostalgia trecutului

Lucrurile seamănă azi atât de bine cu perioada descrisa de Eminescu pentru ca avem același model de democratie găunoasă. Eminescu trăia în perioada monarhiei și cauta o salvare în plin ev mediu la voievozii de legenda.
Din pacate si acum multa lume vede salvarea in trecut...
- unii în comunism,
- alții în restaurarea monarhiei,
- sau a mișcării legionare,
- unii poate, ca și Eminescu, doresc un alt Țepeș medieval
- dar mai sunt destui care merg mai în urma si vor revenirea la statul dac al lui Decebal sau Burebista ...și schimbarea numelui tarii in Dacia
- si am auzit chiar si de grupuri care ar dori o intoarcere si mai in trecut la perioada de dinainte de Zamolxe respectiv la cultul lui Dyonissos si agatarsi ca adevărați oameni liberi... asa ca avem de unde alege ...
Numai ca din păcate pentru toți aceștia timpul nu curge înapoi, ci doar inainte, iar trecutul nu poate rezolva nici problemele prezentului si nici pe cele ale viitorului. Lecțiile istoriei trebuie învățate dar nu trebuie repretate... ci trase învățăminte pentru o lume mai buna si mai dreapta ca cea trecuta.

10 semne prin care elita globala pierde controlul

10 semne prin care elita globala pierde controlul si se apropie de infrangerea totala

2013-09-23 00:00:00

Cei care cunosc subtilităţile problemei, ce implică acţiunile malefice şi manipulatoare de control a omenirii, săvârşite de elit „Iluminaţilor” în ultimele sute de ani şi mai ales în ultimii zeci de ani, ştiu că aceste zece semne sunt de fapt mult mai multe, însă pentru acest articol ele sunt suficiente, prezentând sintetic colapsul cabalei malefice.
În ultima decadă elita globală a pornit o cursă nebună de preluare totală a frâielor puterii asupra întregii planete. Acest plan nu este nou pentru ei, deoarece a constituit încă de la început ţelul pe care şi l-au propus, dar odată cu evenimentele de la 11 septembrie 2001, cursa lor spre acapararea puterii totale s-a intensificat foarte mult, intrând pe sistem „turbo” la începutul crizei financiare mondiale din anul 2008.



Cu toate acestea, planul elitei modiale este sortit eşecului, deoarece fiinţa umană acţionează după principiul liberului arbitru şi nu al unui mecanism automat, care poate fi condus după cum dorim. Cu cât elita malefică încearcă mai mult să controleze umanitatea, cu atât este generată mai multă entropie, adică mai multă lipsa de ordine şi de predictibilitate, o alunecare gradată în dezordine.
Chiar dacă la ora actuală cabala criminală posedă averi uriaşe, ea este totuşi nevoită să acţioneze în prezent ca un tiran pentru a putea menţine controlul în punctele-cheie. Acest mod forţat de a acţiona expune însă adevăratele ei intenţii şi îi deconspiră adevăratul chip, pe care ea s-a străduit de secole să-l ţină ascuns în umbră. Populaţia planetei se trezeşte într-un ritm accelerat şi realizează închisoarea în care a fost amăgita să intre până acum. Parafrazându-l pe Victor Hugo: „Nicio armată nu va putea stopa o idee căreia i-a venit timpul să fie împlinită.”
Prezentăm mai jos cele 10 semne care ne arată că elita globală pierde controlul asupra omenirii:

1. Minciunile oficiale nu mai au credibilitate. Minciunile care sunt spuse mai ales prin intermediul mass-media nu mai au „lipici” decât la o parte din ce în ce mai restrânsă a populaţiei, care încă mai înoată în ignoranţă şi prostie. A trecut vremea când minciunile oficiale, în special cele despre necesitatea războaielor, erau crezute orbeşte. În general vorbind, oamenii vor să creadă ceea ce li se spune atunci când este vorba de viaţă şi de moarte. Dar, precum în binecunscuta poveste a ciobănaşului care a minţit de prea multe ori sătenii, mințind că vine lupul şi atacă oile, a venit timpul când el nu mai este crezut de populaţie, iar aceasta nu îl mai ascultă. Chiar şi dacă oficialii ar spune adevărul în momentul prezent, foarte puţini ar mai fi cei care să-i creadă.

2. Aproape nimeni nu mai crede în politicieni. În cele mai multe ţări, revoltele împotriva sistemului de guvernare sunt din ce în ce mai dese şi mai violente. Sondajele de opinie sunt dezastruoase pentru politicieni şi arată neîncrederea crescândă a populaţiei în ei şi în sistemul politic de guvernare. De exemplu, în SUA doar 10% din populaţie mai are încredere în Congres. Cu alte cuvinte, 90% dintre cetăţeni nu cred că membrii Congresului american sunt competenţi să le conducă ţara. Urmăriţi, de pildă, acest clip video, în care un cetăţean american îl ameninţă pe senatorul John McCain – fost candidat la Preşedinţia SUA – cu arestul pentru trădarea naţiunii:

 

Aşa ceva nu ar fi putut să se petreacă în America în urmă cu câţiva ani.

3. Neîncredere în informaţiile oferite de mass-media. Cele mai recente sondaje arată că 77% din populaţia lumii nu mai crede în ştirile transmise de corporaţiile de televiziune. Nu e de mirare, de pildă, că mass-media internațională a eşuat în lamentabila lor încercare de inducere în eroare a opiniei publice în ceea ce priveşte „armele chimice” din Siria, pentru a obţine aprobarea declanşării unui nou război. Chiar dacă elita criminală a „Iluminaţilor” deţine încă monopolul asupra emisiunilor de ştiri, cu toate acestea ea nu mai poate convinge populaţia planetei că albul este negru, doar pentru că oficialii aşa au spus.

4. Repulsia populaţiei faţă de bancheri. Recent, Ungaria a devenit a doua ţară (după Islanda) care a renunţat definitiv la influenţa şi „ajutorul” unor organisme financiare internaţionale (FMI), care sunt de fapt păpuşile cabalei malefice în lume. Mai mult decât atât, ea aduce sub acuzaţie foştii prim miniştri ai ţării pentru că au îndatorat populaţia faţă de aceste instituţii financiare malefice.

5. Vaticanul acţionează în sensul „curăţeniei” în propria lui curte. Sub Papa Benedict al XVI-lea, Vaticanul a fost infuzat de numeroase scandaluri, mergând de la acuzaţiile de pedofilie, până la cele de spălare de bani şi de fraudă. Poate că această situaţie gravă, ori poate că alte motive ascunse l-au determinat pe Benedict să demisioneze din postul lui de Pontif Suprem, o mişcare fără precedent în ultimele 700 de ani. Noul Papa, Francisc, pare că lupta din greu pentru a recupera terenul pierdut de Biserica Catolică. Fie că aceasta este o mişcare sinceră, ori un simplu act de imagine publică, fapt este că Biserica Catolică a fost forţată să adopte o astfel de atitudine, înainte de a-şi pierde şi bruma de credibilitate pe care o mai are.

6. Răzvrătirea militarilor. Soldaţilor le este interzis să facă declaraţii politice. Cu toate acestea, tot mai mulţi vorbesc acum în mod deschis despre sistemul defectuos de guvernare şi despre cel al înrolării. Ei nu mai doresc războaie, nu mai doresc tensiuni în lume. Într-un fel, ei urmează afirmaţia lui Einstein: „Pionierii unei lumi fără războaie sunt tinerii (bărbaţi şi femei) care refuză să intre în serviciul militar.” Un astfel de boicot ar rezolva multe probleme în întreaga lume.

7. Statul poliţienesc militarizat. Unul dintre cele mai evidente semne ca elita globală pierde repede din avantaj şi din putere este hotărârea de a antrena forţe militare specializate în reprimarea revoltelor sociale, care sunt aşteptate să izbucnească din ce în ce mai mult pe tot cuprinsul planetei.

8. Mişcări de secesiune pretutindeni în lume. Desprinderea unei porţiuni dintr-un stat, ca entitate separată, este ceva ce până de curând nu putea fi conceput. Şi totuşi, este exemplul Cataloniei (în Spania), ori a statelor Colorado şi California în SUA. Mişcări de secesiune se înregistrează de asemenea în Scoţia, precum şi în alte ţări din UE, care flirtează cu ideea renunțării la moneda euro.

9. Alimentele modificate genetic sunt respinse pretutindeni. Una dintre directivele principale ale cabalei malefice a fost şi este: controlează hrana şi astfel vei controla întreaga populaţie a planetei. În teorie, aceasta poate fi adevărat, dar în practică se dovedeşte a fi foarte dificil de aplicat. Lideri mondiali ai unor astfel de „afaceri” criminale (cum ar fi marele concern Monsanto, ale cărui acţiuni criminale sunt expuse în prezent în toată lumea) sunt respinşi de populaţia care doreşte o hrană sănătoasă, lipsită de ingredienţi chimici, ce aduc doar boli şi ruinarea sănătăţii.

10. Prăbuşirea traficului cu droguri. 10 semne prin care elita globală pierde controlul şi se apropie de înfrângerea totală
Cei care cunosc subtilităţile problemei, ce implică acţiunile malefice şi manipulatoare de control a omenirii, săvârşite de elită „Iluminaţilor” în ultimele sute de ani şi mai ales în ultimii zeci de ani, ştiu că aceste zece semne sunt de fapt mult mai multe, însă pentru acest articol ele sunt suficiente, prezentând sintetic colapsul cabalei malefice.
În ultima decadă elita globală a pornit o cursă nebună de preluare totală a frâielor puterii asupra întregii planete. Acest plan nu este nou pentru ei, deoarece a constituit încă de la început ţelul pe care şi l-au propus, dar începând cu evenimentele de la 11 septembrie 2001, cursa lor spre acapararea puterii totale s-a intensificat foarte mult, intrând pe sistem „turbo” odată cu începutul crizei financiare mondiale din anul 2008.

UNITI salvam Rosia Montana ( Partea 1-a )


MINIERII (mincinosii) de la Rosia Montana protesteaza

Acum ca lucrurile au luat-o pe un fagas normal poate ca ar fi bine sa rejudecam situatia de la Rosia Montana.

In satul Rosia Montana (3.800 locuitori ) 22 de mineri protesteaza pentru a forta guvernul (si tara) sa accepte inceperea unei exploatari miniere din care vor rezulta cateva sute de milioane de steril tratat cu cianura, pierderea unei imense cantitati de aur, argint si metale speciale pentru Romania ... si bineinteles cateva sute (poate mii) de locuri de munca pentru oamenii din acest sat. Miza este mare si aparent acest protest imparte Romania in doua - pro si contra exploatarii aurului prin metoda cu cianura la Rosia Montana. Cat adevar este in acest protest ? Sa vedem :

1. prima minciuna = Minierii s-au blocat in subteran in mina Cătălina-Monuleşti din Rosia Montana. FALS - Mina amintita mai sus este muzeu si este in curs de amenajare turistica, este conservata - fiind partial data in circuitul turistic. Minerii fac "greva" intr-un muzeu, intr-o zona de patrimoniu national. Ministrul Culturii stie si accepta acest lucru ...si de ce ? Distrugerea "accidentala" a minelor romane (dupa unele opinii ar fi mine dacice) in timpul "protestelor minierilor" ar descarca arheologic compania care "detine" dreptul de exploatare (RMGC) si ar da camp liber unui contract care stagneaza si din aceasta cauza a inestimabilelor marturii si izvoare istoricecare se afla in zona (si pe care protestatarii anti-exploatare vor sa le introduca sub protectia UNESCO).
- Oricum strategia si "contraofensiva" RMCG, de a pune "minerii" carora le expira contractul de munca in 2 saptamani sa faca greva IN MUZEU, daca nu ar fi vorba de o problema serioasa, ar starni rasul. "Minerii" nostrii sunt in realitate restauratori cu inalta calificare, pusi sa refaca galerii sapate, nu de ei, acum 2000 de ani.

2. a doua miciuna = "Noi vrem minerit" spun miniarii blocati in muzeu, "vrem minerit in conditiile sigure oferite de RMGC". "Totul e sigur si aceasta exploatare nu este nociva pentru mediu si viata". FALS - Minierii (din tata-n-fiu) de la Rosia Montana n-au lucrat si n-au vazut in viata lor cianura (poate in filme sau carti), n-au fost niciodata intr-o exploatare miniera care extrage aurul cu ajutorul cianurilor.
- Inainte de 1989 tot ce se extragea de la Rosia Montana se prelucra mecanic (concasare/macinare) si se expedia la Baia Mare pentru a fi extras aurul prin metoda cianurilor. "Minerii" de la Rosia Montana nu stiu cat e de nociva aceasta substanta, cat de mult poate fi afectata viata copiilor (copii pentru care ei sunt in strada acum...), nu stiu cat nici macar cat si cum se poate propaga o astfel de "moarte incolora cu parfum de migdale". Otrava pentru minereul aurifer de la Rosia Montana au inghitit-o cei de la Baia Mare.
- Daca e cineva deranjat de aceasta apreciere a situatiei sa arate care este bazinul cu cianuri rezultat din prelucrarea aurului in Rosia Montana.
Singurii care puteau contesta teama romanilor si manifestatiile anti-CIANURI din toata tara sunt minerii si locuitorii de la Baia Mare. Dar ei nu fac asta - pentru ca stiu ce pericol reprezinta CIANURA - iar scaderea demografica a judetului in ultimii 20 de ani spune multe.

3. a treia minciuna = "Noi vrem minerit, nu stim sa facem altceva. Asta facem din tata-n-fiu". Am socotit aceasta afirmatie a "minerilor" din Rosia Montana o minciuna - caci daca asta cred ei cu adevarat ar fi o mare, mare prostie. Iata de ce :
Rosia Montana nu este vre-o asezare urbana industriala - cum e Calanul, sau Bucurestiul, sau Galatiul, sau Hunedoara sau Hunedoara sau alte centre industriale desfiintate din care au rezultat zeci, poate sute de mii de disponibilizati. Rosia Montana este un satuc de munte cu o populatie de 3800 de locuitori...
Spre deosebire de miile de disponibilizati de la oras - Bucuresti, Galati, Craiova, Deva, Hunedoara - cei din Rosia Montana au terenuri pe care pot face o agricultura de subzistenta, au paduri care le ofera gratuit hrana, au dealuri pe care pot face zootehnie si au o zona cu o puternica atractie turistica. Cei de la oras n-au avut nimic din toate astea si totusi n-au iesit in strada ca sa ceara "locuri de munca" cu pretul otravirii unei tari cu CIANURA, cu pretul tradarii prin donarea catre RMCG a 90% din aurul romanesc.
Dar turismul nu se face printre ruine - caci casele sunt ruine, neingrijite si darapanate, nu se face in mizerie - caci totul in satul Rosia Montana e murdar si jegos. Aceasta idee ca in 20 de ani cei din Rosia Montana nu s-au adaptat situatiei si asteapta "mineritul" ca o salvare (in conditiile problemelor de mai sus) e o mare, mare prostie (de aceea prefer sa spun ca mint, presati fiind de RMGC).
Nici imaginea vazuta la televizor - a unor oameni necajiti si murdari de noroi nu le face cinste.
Nici deshumarea strabunilor din cimitirul local nu le face cinste.
Nici greva intr-un MUZEU, intr-o mina pe care n-au sapat-o ei ci strabunii acum 2000 de ani nu le face cinste, pentru ca au datoria sa apere urmele civilizatiei trecutului.
- Au fost desfiintate zeci, poate sute de unitati militare, si zeci de mii de militari disponibilizati - si acesti oameni cu adevarat nu stiau sa faca nimic altceva decat sa-si apere tara cu pretul vietii. Unii au aflat de aceste desfiintari de unitati militare in momentul intoarcerii din teatre de operatiuni externe - unde au reprezentat Romania in angrenajul de aliante internationale.
- A fost si este o situatie grea, nimeni nu a zis ca este usor - si totusi nimeni nu a iesit in strada pentru "locuri de munca" cu pretul otravirii Romaniei cu CIANURA. Si nici n-au spus ca n-au cu ce sa-si creasca copii - desi, la oras, nu aveau nimic din ceea ce au cei din Rosia Montana.
- "Minerii" de la Rosia Montana se ascund in spatele copiilor - "Nu avem cu ce ne creste copii" - dar uita ca acesti copii, copiii lor, vor fi primii otraviti de vaporii de cianuri ridicati de pe "lacul de decantare" sau de cianura consumata din infiltratii.
Si pentru ce ?
- Pentru un salariu de miner pe 15 ani/familie, pentru ca RMGC-ul sa le repare casele, sa le spele salopetele murdare (cu care pozeaza in oameni demni de mila...), pentru ca RMGC-ul sa le faca curat pe ulitele satului ?
Aurul nu pleaca de acolo, de sub pamant - pana vom avea o tehnologie nepoluanta, cu care sa nu otravim tara si poate Europa, pana cand va apare o tehnologie care ne va permite sa pastram noi, romanii, sutele de tone de aur - nu sa-l dam la straini pentru salariul a 800 de localnici. RUSINE, RUSINE !!

Antonescu ştia că legionarii vor să-l ucidă pe Iorga!

Antonescu ştia că legionarii vor să-l ucidă pe Iorga! FOTO

Autor: Cristian Troncotă | 17428 vizualizări

    

Nicolae Iorga (centru) şi Regele Carol al II-lea, (stânga) la deschiderea Institutului „Nicolae Iorga”

În perioda interbelică, Serviciile Secrete din România au ţinut sub o atentă supraveghere atât acţiunile membrilor şi simpatizanţilor Partidului Comunist Român, cât şi evoluţia şi ascensiunea Mişcării Legionare. Din punctul de vedere al Serviciilor Secrete, comuniştii erau mai periculoşi pentru siguranţa naţională decât legionarii, în consecinţă, erau supravegheaţi mai atent, însă fără a-i scăpa pe cei din urmă de sub control.

După 1930, extrema dreaptă din România a reuşit să atragă un număr tot mai mare de membri, iar după ce au preluat puterea alături de generalul Antonescu numărul lor ajungea undeva în jurul a 700.000. Majoritatea membrilor provenea din grupul ’22. Această generaţie, incitată de discursurile naţionaliste ale lui Nicolae Iorga şi ale lui A. C. Cuza de la începutul anilor ’20, a stat la temelia fondării extremei drepte din România. Majoritatea celor din generaţia ’22, printre care şi Corneliu Zelea Codreanu, au fost ataşaţi de Iorga, chiar dacă ulterior a intervenit o distanțare.

Trebuie precizat faptul că între asasinatele politice făcute de membrii Mişcării Legionare şi uciderea lui Nicolae Iorga există o mare diferenţă. Iorga era, în primul rând, un om de cultură, intrase în sufletul românilor. În domeniul universitar era iubit de către studenţi, conferenţia în nenumărate locuri, chiar şi la Academia de Război, câştigând inima ofiţerilor. Eugen Cristescu menţionează chiar că, până la asasinarea lui Nicolae Iorga, foarte mulţi tineri ofiţeri din armată erau simpatizanţi legionari. Asasinarea Profesorului i-a îndepărtat definitiv de Mişcarea Legionară.

Iorga a greşit politic, dar nu trebuia să plătească cu viaţa

Este adevărat că, din punct de vedere politic, Iorga a greşit atunci când a acceptat să devină consilier regal, membru al Frontului Renaşterii Naţionale, senator din partea acestui partid etc., dar nimic nu poate justifica uciderea academicianului. Iorga s-a pripit şi în momentul în care, influenţat de Carol al II-lea, a acceptat să depună acea plângere de calomniere la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu. În fond, liderul Mişcării Legionare îl „acuzase” pe Iorga doar că este „necinstit sufleteşte”.

Click aici pentru a vedea o galerie foto deosebită cu Nicolae Iorga

Ce se întâmplase, de fapt? Iorga îl „consiliase” pe primul-ministru Armand Călinescu să închidă cele două cantine legionare din Bucureşti. Acestea au fost închise sub pretextul că „printre bliduri” se pun la cale asasinate. Reacţia lui Codreanu la închiderea celor două cantine a fost îndreptată împotriva lui Iorga, pe care l-a acuzat de lipsă de coerenţă. „Dacă în 1922 ne-ai spus să ne concentrăm pe lucruri serioase şi noi te-am ascultat, construind cămine şi cantine, acum tu ne închizi toate acestea. Eşti necinstit sufleteşte, profesore”, i-a scris Căpitanul lui Iorga.

A mai fost un lucru pe care i l-au reproşat legionarii, inclusiv cei patru care l-au ridicat pe Iorga în seara zilei de 27 noiembrie 1940. Dus în casa unui învăţător din Teişan, legionarii l-au acuzat, într-o aşa-zisă judecată, că prin plângerea pe care a făcut-o în 1938, ca urmare a scrisorii primite de la Căpitan, poliţia l-a arestat pe Corneliu Zelea Codreanu şi apoi l-a asasinat.

Profesorul s-a apărat impecabil afirmând că el şi-a retras plângerea după doar două săptămâni, însă deja toată „anchetarea” lui Codreanu fusese preluată de către Armand Călinescu. Ştim toate aceste lucruri din relatarea şoferului care a condus maşina în care s-a aflat Iorga atunci când a fost ridicat de legionari. Şoferul era informatorul SSI-ului. Aceste informaţii se găsesc şi într-o lucrare nepublicată a lui Nichifor Crainic, scrisă în detenţie, intitulată „Cuibarul ucigaşilor”, cu documentele Siguranţei puse la dispoziţie de regimul comunist.

Asasinarea lui Codreanu i-a fanatizat pe legionari

Odată veniţi la conducerea ţării în septembrie 1940, legionarii s-au lansat într-o serie nesfârşită de parastase şi comemorări. Pe fondul lipsei din ţară a generalului Antonescu şi a apropierii a doi ani de la asasinarea Căpitanului, Horia Sima pregăteşte dezhumarea osemintelor de la Jilava ale lui Corneliu Zelea Codreanu şi ale celorlalţi 13 legionari împuşcaţi în noiembrie 1938. Asasinarea lui Codreanu i-a fanatizat pe legionari. În memoriile sale, Armand Călinescu afirmă că a fost chemat la rege care i-a cerut să îi lichideze pe Maniu şi pe Codreanu. Răspunsul lui Călinescu a fost: „eu, nu la Maniu”. Cert este că asasinarea lui Codreanu a survenit din ordinul lui Carol al II-lea şi a fost dusă la îndeplinire de Armand Călinescu.
Sima s-a bazat în stabilirea datei pentru dezhumarea osemintelor lui Codreanu şi pe o reacţie de revoltă şi răzbunare a legionarilor la vederea trupului fără viaţă al Căpitanului. De altfel, aşa s-a şi justificat Conducătorul după asasinatele de la Jilava, şi ale lui Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu.

Răzbunarea legionarilor a fost atât de mare, încât au intrat în închisoarea Jilava, au deschis primele 13 celule în care erau întemniţaţi, în aşteptarea unui proces, foşti demnitari ai regimului lui Carol al II-lea şi i-au împuşcat. În acea noapte, la Jilava, în celula 14 era închis tânărul Nicolae Ceauşescu. Dacă legionarii ar fi continuat împuşcările, alta ar fi fost Istoria... Dar ei s-au oprit. De altfel, în anumite condiţii a existat o colaborare între Mişcarea Legionară şi Partidul Comunist împotriva autorităţilor statului român.

Legionarii se pregăteau de răzbunări

La întoarcerea în ţară, din Germania, pe 25 noiembrie 1940, Serviciul Special de Informaţii l-a înştiinţat pe Ion Antonescu despre intenţiile legionarilor în privinţa comemorărilor şi a dezhumării osemintelor Căpitanului şi i-a adus la cunoştinţă şi faptul că plănuiesc unele răzbunări şi asasinate politice. Chiar pe 27 noiembrie, Eugen Cristescu preia frâiele Serviciului Secret de Informaţii, deşi decretul de numire fusese semnat din 15 ­noiembrie.

Acesta a fost şi momentul în care Eugen Cristescu începe să îl informeze tot mai aprofundat pe Ion Antonescu despre intenţiile şi acţiunile Mişcării Legionare. Graţie lui şi a loialităţii armatei, generalul Antonescu a reuşit să înăbuşe rebeliunea legionară din ianuarie.

Parastasele organizate de legionari după accederea la putere aveau menirea să răscolească amintirile membrilor şi simpatizanţilor Legiunii şi de a se răzbuna pe cei care se făcuseră vinovaţi de crimele împotriva lor. Urmare a asasinatelor din noaptea de 27 spre 28 noiembrie, Ion Antonescu a dispus desfiinţarea poliţiei legionare. Practic, acesta este momentul în care survine o distanțare vizibilă între el şi Mişcarea Legionară.

Ordinul in "Sfanta Alianta"-spionaj la Vatican !

Ordinul in "Sfanta Alianta"-spionaj la Vatican !

In cartea lui Eric Frattini, „Sfanta Alianta-500 de ani de spionaj la Vatican”, aparuta la editura „Sens Tritonic” in anul 2008, se vorbeste despre existenta unui „Serviciu de Informatii si Contrainformatii” apartinand Vaticanului, si care poarta numele de „Sfanta Alianta”.

„Sfanta Alianta” ca si Serviciu de Informatii, a fost fondat in anul 1566 din ordinul lui Papa Pius V.

Serviciul de Contrainformatii numit „Sodalitium Pianum” (SP) a fost fondat in anul 1910 din ordinul lui Papa Pius X.

Autorul precizeaza faptul ca „Sfanta Alianta” ca si serviciu de spionaj si contraspionaj, numara (avea) in randurile sale foarte multi iezuitiinca de la constituire.

Cu toate astea, acest serviciu secret al Vaticanului nu trebuie confundat cu activitatea de spionaj a Iezuitilor, care aveau propriul lor serviciu secret.In anul 1773, atunci cand Ordinul Iezuit era desfiintat general, prin bula (decretul) lui Papa Clement al XIV-lea (Dominus ac Redemptor), acest serviciu secret al Vaticanului „Sfanta Alianta”, a fost pagubit de cei mai „talentati” spioni.

Papa Clement al XIV-lea il revoca pe cardinalul Torrigiani (prieten al iezuitilor) de la Secretariatul de Stat si-l inlocuieste cu cardinalul Pallavicini, in timp ce ordona epurarea totala a serviciilor de spionaj (Sfanta Alianta) din Sfantul Scaun (Vatican) de infiltrarea iezuitilor.

Nu este lipsit de importanta ca acest Papa (Clement al XIV-lea) care promulga decretul (bula) moare otravit, un an mai tarziu, la fel ca si predecesorul sau (Papa Clement al XIII-lea) care initiase decretul.(Vezi materialul „Ordinul in Istorie si Prezent”) Ordinul Iezuit este repus in drepturi in anul 1814 prin decretul lui Papa Pius al VII-lea.

Chiar daca in perioada suprimarii generale Iezuitii fusesera deosebit de activi (vezi materialul de mai sus mentionat) sub protectia unor mari lideri politici ai timpului cum ar fi Marele Frederick al Prusiei (cel mai puternic mason al vremii), Tarul Alexandru al Rusiei, regele George al III-lea al Marii Britanii, etc. Iezuitii hotarasc sa intre intr-o si mai mare clandestinitate in ceea ce priveste „Serviciul de Informatii-Contrainformatii Iezuit”.

Iata ce spune John Le Carre, in cartea sa, „Spionul Perfect”:

„Pentru fiecare operatiune de spionaj, exista o misiune oficiala si alta secreta, ascunsa cu mare maiestrie. Misiunea oficiala trebuie sa se puna de acord cu regulile societatii si sa le respecte. Dar ceea ce se afla ascuns (secret), motivul real al misiunii, trebuie sa-si gaseasca maniera potrivita in care aceasta sa fie dusa la indeplinire.”

Asta s-a intamplat si cu Ordinul Iezuit incepand cu acel an, 1814.Chiar daca exista un „Serviciu de Spionaj” al Vaticanului care poarta numele de „Sfanta Alianta” pe Informatii si „Sodalitium Pianum” pe Contrainformatii, chiar daca aceste servicii sunt mai mult sau mai putin oficiale (recunoscute), chiar daca Iezuitii se afiseaza (oficial) prin „bunatatea”, „intelegerea” si „realizarile” lor, noi toti trebuie sa fim extrem de constienti de un singur lucru:

Serviciul de Informatii si Contrainformatii al Ordinului Iezuit de astazi (sec.XX-XXI) este cu mult mai experimentat si periculos decat era in secolele trecute.El nu exista dar este prezent pretutindeni !!!

Alte spicuiri din carte:

500 de ani de spionaj la Vatican.

De-a lungul istoriei, papalitatea a avut intotdeauna doua fete.

Pe de-o parte, a reprezentat simbolul Bisericii Catolice din lumea intreaga, iar pe de alta parte, a fost una dintre cele mai mari puteri politice de pe planeta.

Papii binecuvântau oamenii simpli si primeau vizitele unor ambasadori si sefi de stat ai altor tari sau isi trimiteau reprezentantii diplomatici si delegatii in misiuni speciale.

Istoria Sfintei Aliante, serviciul de spionaj al Vaticanului, nu poate fi adusa la lumina independent de istoria fiecarui papa in parte.Cei 40 de papi care au guvernat sau mai exact "au domnit" de cand aceasta a fost creata, incepand cu Pius V pana la Ioan Paul al II-lea, s-au confruntat cu decrestinizarea si schismele, revolutiile si dictaturile, colonizarile si expulzarile, persecutiile si atentatele, razboaiele civile si mondiale, asasinatele si sechestrarile.

Politica papilor era un obiectiv, iar Sfanta Alianta - un puternic instrument pentru a-l sustine cat mai bine. Este absolut sigur insa ca, fara puterea reala pe care papii au avut-o, Sfanta Alianta n-ar fi existat si cu atat mai putin gruparea Solidatium Pianum.

Cartea, "Sfanta Alianta - 500 de ani de spionaj la Vatican", aparuta in România, la editura "Tritonic", este o relatare a celor cinci secole de operatiuni secrete ale Vaticanului.«Prin cruce si spada»

In numele lui Dumnezeu au fost asasinati regi, au fost incarcerati diplomati, au fost sustinute factiuni in conflict, s-au inchis ochii asupra catastrofelor, au fost finantate grupari teroriste si dictaturi sud-americane, au fost protejati criminali de razboi si au fost spalati bani ai mafiei, au fost manipulate piete financiare si s-au provocat falimente bancare sau condamnate conflicte in timp ce se vindeau arme beligerantilor.

Spionii papei au fost simbolul perfect al devizei: "Prin cruce si spada". Vaticanul ascunde foarte multe secrete. Suntem in anul 2008, iar Vaticanul ascunde cel putin 2008 secrete. Un prieten foarte bun de-al meu, spune autorul cartii, Eric Frattini, care este avocat expert in drept canonic, mi-a spus „Aminteste-ti, Eric, ca pentru Vatican tot ce nu e sfant e secret".

Spionii de la Vatican: David Rizzio, Lamberto Macchi, Roberto Eidolfi, James Fitzmaurice, William Parry, Marco Antonio Massia, Giulio Alberoni, Alessandro de Medici, Giulio Guarnieri, Tebaldo Fieschi, Charles Tournon, John Bell sau Giovanni DaNicola au fost cativa dintre agentii Sfintei Aliante ale caror operatiuni au schimbat cursul istoriei incepand cu mijlocul secolului XVI pana in zilele noastre.

Ludovico Ludovisi, Lorenzo Magaloti, Olimpia Maidalchini, Sforza Pallavicino, Paluzzo Palluzzi, Bartolomeo Pacca, Giovanni Battista Caprara, Annibale Albani, Pietro Fumasoni-Biondi sau Luigi Poggi au fost cativa dintre cei mai puternici patroni ai spionajului pontifical care au decis si au ordonat, intotdeauna in numele credintei, operatiuni secrete, asasinate politice si de stat sau simple "lichidari" de personaje secundare, care interferau cu politica papei sau cu cea a lui Dumnezeu pe pamant.

Bagheta si orchestra PapeiDe-a lungul celor cinci secole de existenta, imensa umbra a Sfintei Aliante a planat deasupra numeroaselor evenimente si aspecte ale istoriei; luptele impotriva Elisabetei I a Angliei; masacrul din noaptea Sfantului Bartolomeu; aventura Invincibilei Armade; asasinatele lui Wilhelm de Orania si Henric al IV-lea; razboiul de succesiune la tronul Spaniei sau criza cardinalilor Richelieu si Mazarin in Franta; atentatul impotriva regelui Jose I al Portugaliei; Revolutia franceza, apoi Austerlitz; ascensiunea si caderea lui Napoleon; Razboiul de Secesiune din America si razboiul de independenta din Cuba; relatiile secrete cu imparatul Wilhelm II din timpul Primului Razboi Mondial sau cele cu Adolf Hitler din cel de-al Doilea Razboi Mondial; "Aurul Croatiei" si organizatia "Odessa"; lupta impotriva gruparii teroriste "Septembrie Negru", a lui Carlos Sacalul sau impotriva comunismului; finantele obscure ale IOR si relatiile sale si mai obscure cu francmasoneria, mafia si traficul de arme; si, in sfarsit, crearea de companii in paradisurile fiscale sau finantarea dictatorilor de dreapta, precum Anastasio Somoza sau Jorge Videla.

La ordinul Mossadului si CIA.

In tot acest timp, societatile secrete care au depins de Sfanta Alianta, cum ar fi Cercul Octogonus, etc, au realizat operatiuni secrete pentru serviciile de spionaj al altor tari, cum ar fi Mossad sau CIA.

In timp ce acestea luptau cu un dusman definit, terorismul arab sau comunismul "malefic", Sfanta Alianta a stiut sa se adapteze epocilor si situatiilor marcate de suveranii pontifi.

Intrucat, cum a zis intr-o zi preaputernicul cardinal Paluzzo Paluzzi, capul Sfintei Aliante pe la mijlocul secolului XVII: "Daca un papa ordona ca cineva sa fie lichidat in numele credintei, acest lucru se va face fara discutie. Este vrerea lui Dumnezeu, iar noi (Sfanta Alianta), bratul sau executiv".

Frattini - reporter de terenPrin acest volum, Eric Frattini doreste sa scoata la lumina misterele care au invaluit timp de 500 de ani actiunile papalitatii, mai exact istoria Sfintei Aliante - serviciul de spionaj al Vaticanului.

Frattini a luat parte la mai multe conflicte internationale precum: sfarsitul razboiului din Liban, razboiul iraniano-irakian, conflictul din Fasia Gaza, razboiul din Golf, razboiul din Kurdistan si cel din Cecenia, in calitate de reporter de teren.

In acest interval a avut ocazia sa cunoasca si sa intervieveze pe Yasser Arafat, Nelson Mandela, Margaret Teatcher, Tony Blair. A publicat peste 20 de carti, majoritatea vizand tema serviciilor de investigatie secreta si spionaj precum si numeroasele actiuni ilegale si criminale ale organelor de conducere.

www.gardianul.ro