duminică, 29 iunie 2014

Cine este cu adevărat Pavel Abraham VIDEO
CARACATIŢA MAFIOTĂ - legăturile transpartinice, reţeaua securiştilor, şantajul mafiei şi rotirea cadrelor pe scena politică

Fost şef al Poliţiei, transformat în avocat al interlopilor. Este, pe scurt, povestea lui Pavel Abraham, avocatul clanului Bercea şi personaj care pare a avea legătură, direct sau indirect, cu multe dintre dosarele mari din ultimii 25 de ani.
Video:
http://www.realitatea.net/cine-este-cu-adevarat-pavel-abraham-avocatul-clanului-bercea-mondial_1471446.html?utm_source=Cub-Homepage&utm_medium=Clicks&utm_campaign=trkweb

"Nu ştiu dacă e bine, domnu’ chestor!”

1- Chestorii Constantin Manoloiu si Pavel Abraham, suspectati ca ar fi luat mita de la Fathi Taher
2- Anghel Andreescu resuscitează Mafia de la Interne
3- Basescu il ameninta pe Seful de la Evidenta Populatiei VIDEO
Chestorul Manoloiu a fost ameninţat direct de Traian Băsescu, iar la câteva zile distanţă a fost ridicat de procurori pentru audieri. “Decizia de ieri a CCR a fost declanşată de un chestor care i-a scris Ministrului de Interne după ce acelaşi chestor dăduse cifrele, dar ieri dimineaţă a scris că cifrele nu sunt bune. Nu ştiu dacă e bine domnu’ chestor. Aţi minţit ori înainte de organizarea referendumului, ori ieri. Eu v-am făcut chestor. Nu ştiu dacă e bine, domnu’ chestor!”, a atacat Băsescu.
http://youtu.be/Vn-ugnRdFBo

Ministerul Administrației și Internelor este paralizat, la ora actuală, de activitatea grupurilor de interese transpartinice care au fost resuscitate odată cu revenirea chestorului șef Anghel Andreescu, la șefia Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică • Împreună cu Anghel Andreescu, a aterizat la Interne și controversatul comisar de poliție Remus Șpan, finul chestorului Pavel Abraham și, totodată, protejatul patronului firmelor „Romstrade" și „Blue Air", Nelu Iordache, dar şi favoritul Noricăi Nicolai • Aflat în relații foarte apropiate cu Gabriel Oprea, Virgil Ardelean și Ioan Rus, Anghel Andreescu mai este cunoscut ca fiind împlicat în contrabanda cu țigări din nordul țării.
Doi chestori din aparatul central al Ministerului de Interne sunt suspectati ca ar fi primit, in perioada 1998-1999, mita 500.000 de dolari de la omul de afaceri iordanian Fathi Taher, in schimbul prelungirii vizei de sedere in România. Dosarul, aflat in lucru la DGA, ii vizeaza, spun surse judiciare, pe seful Corpului de Control al MAI, chestor Constantin Manoloiu, fost sef al Directiei pentru Straini, si pe secretarul de stat Pavel Abraham, actualmente presedinte al Agentiei Nationale Antidrog

Pâna in prezent, presupusa spaga a fost tinuta la „sertar“, desi fapta s-ar fi petrecut cu aproape zece ani in urma. MAI nu a luat nici o masura pentru lamurirea situatiei, iar DGA, unde se afla in lucru acest dosar, nu a reusit sa finalizeze ancheta sau sa ceara conducerii MAI masuri impotriva celor doi chestori. Mai mult, acest scandal izbucneste la o saptamâna dupa ce procurorul Marian Sintion a demisionat, motivele sale fiind prezentate intr-un raport inaintat ministrului Vasile Blaga, document clasificat cu „secret de stat“

Seful Corpului de Control, Constantin Manoloiu, sustine ca nu il cunoaste pe Fathi Taher, ca nu a intervenit niciodata pentru a-i rezolva iordanianului problemele legate de viza de sedere si ca altcineva s-a folosit de numele sau in aceasta problema, iar „acea persoana va raspunde in fata legii“. Manoloiu precizeaza insa ca Fathi Taher avea toate documentele in regula la momentul in care Directia pentru Straini i-a prelungit, in repetate rânduri, perioada de sedere in România.

Doi chestori din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor sunt cercetati de DGA, fiind suspectati ca ar fi primit mita o jumatate de milion de dolari de la un controversat om de afaceri iordanian. Este vorba despre chestorul Constantin Manoloiu, actual sef al Corpului de Control al ministrului administratiei si internelor, fost sef al Directiei pentru Straini si Probleme de Migratie, si de chestorul Pavel Abraham, secretar de stat la MAI si presedinte al Agentiei Nationale Antidrog. Surse judiciare au precizat faptul ca persoana care ar fi dat respectiva mita este iordanianul Fathi Taher, pentru a-si prelungi, in doua rânduri, viza de sedere in România, prima data pentru 12 luni in 1997, iar a doua oara pe 24 de luni, in 1999.

Surse judiciare au declarat pentru ziarul “Gardianul” ca doi chestori din MAI ar fi cercetati, fiind suspectati ca ar fi primit mita aproximativ o jumatate de milion de dolari de la un om de afaceri iordanian. Anchetatorii mai sustin si faptul ca la dosar exista un document din care reiese ca unul dintre cei doi chestori a dat indicatii lucratorilor Directiei pentru Straini si Probleme de Migrari pentru rezolvarea situatiei.

Cerere rezolvata in aceeasi zi
Prima cerere facuta de iordanianul Fathi Taher inregistrata la Directia pentru Straini este datata 17 noiembrie 1997, afaceristul solicitând prelungirea vizei de sedere in România pe o perioada de 12 luni. Taher intrase in România, prin Aeroportul Otopeni, cu zece zile inainte. Scopul declarat de iordanian pentru prelungirea vizei erau afacerile derulate prin firma Royal Team SA. Pe cererea inregistrata la Directia pentru Straini apar doua adnotari, prima specificând faptul ca firma Royal Team are o cifra de afaceri de 2,3 miliarde de lei, motiv pentru care seful serviciului s-a simtit indreptatit sa solicite “rog aprobati 1 an”. Sub aceasta indicatie apare aprobarea sub forma unui “Da” si semnatura unui locotenent-colonel “R.N.”. Interesant este rapiditatea cu care ofiterii Directiei pentru Straini au actionat pentru a-i rezolova problema iordanianului Taher. Astfel, cererea depusa pe 17 noiembrie 1997 a fost solutionata favorabil chiar in aceeasi zi, numarul vizei acordate fiind 327885/ 17.11.117.

«De a finaliza, ca a fost trimisa de catre dl Col. Manoloiu»
A doua cerere facuta de Fathi Taher catre aceeasi institutie, aflata in subordinea Ministerului de Interne, este datata 27 octombrie 1999 si are, in mod surprinzator, un parcurs aproape identic cu cea din 1997. Astfel, Taher solicita prelungirea vizei de sedere in România pe o perioada de doi ani, pentru aceleasi motive – afacerile societatii Royal Team SA. Pe aceasta cerere, ale carei copii se afla in posesia noastra, apare o adnotare, in atentia “Mr. Constantin Doina, DSPM”, cu o indicatie extrem de precisa: “de a finaliza ca a fost trimisa de catre dl. col. Manoloiu”. Mentiunea este scrisa de aceeasi persoana ca si in cazul adnotarii pe cererea din 1997, iar solicitarea lui Taher a fost avizata favorabil in regim de urgenta, adica la 24 de ore de la inregistrarea cererii. Potrivit unui alt document aflat la dosar, Fathi Taher a primit viza nr. 778135/ 28.10.1999, pe o perioada de 6 luni. Ulterior, Taher a dobândit cetatenia româna. Surse din rândul anchetatorilor care instrumenteaza posibila mituire de catre Taher a lui Constantin Manoloiu au precizat ca, la momentul acordarii acestei ultime vize pe o perioada de 6 luni, iordanianul nu indeplinea conditiile legale pentru obtinerea acestei vize.

Procurorul Sintion nu comenteaza
Surse MAI, preluate de mass-media centrala, sustin ca, alaturi de actualul sef al Corpului de Control al ministrului Vasile Blaga, chestorul Constantin Manoloiu, in dosarul privind presupusa mita de o jumatate de milion de dolari, mai este cercetat si secretarul de stat Pavel Abraham, presedintele Agentiei Nationale Antidrog, organizatie care, de altfel, spun sursele, ar fi fost sponsorizata prin diferite firme de catre iordanianul Fathi Taher. Deocamdata, aceste afirmatii nu au fost comentate de niciunul dintre cei doi chestori suspectati si nici de conducerea MAI. Contactat telefonic, fostul director al DGA, procurorul Marian Sintion, nu a dorit sa comenteze in vreun fel informatiile cu privire la acest dosar instrumentat de directia la conducerea careia s-a aflat pâna saptamâna trecuta. Este posibil ca aceasta speta sa-i fi fost adusa la cunostinta ministrului Vasile Blaga, in raportul de motivare a demisiei lui Sintion, document care este clasificat ca “secret de stat”.

Seful Corpului de Control neaga acuzatiile
Faptele de care sunt suspectati cei doi chestori pot fi un motiv suficient de puternic pentru declansarea controlului la DGA, operatiune care a si dus la demisia sefului acestei unitati. De altfel, DGA mai are in lucru dosare privind modul in care mai multi angajati ai MAI si-au achizitionat locuintele de serviciu, pe sume derizorii, cu toate ca aveau in proprietate si alte imobile. Unul dintre acestia este comisarul-sef Constantin Rotaru, adjunct al lui Manoloiu. Seful Corpului de Control ne-a transmis, prin intermediul Directiei Generale de Informare si Relatii Publice, punctul sau de vedere in care neaga toate acuzatiile. El sustine: “Nu am avut relatii de natura personala sau profesionala cu Fathi Taher, nu-l cunosc si nici nu am sprijinit vreun interes al acestei persoane. Daca cineva s-a folosit de numele meu pentru rezolvarea vreunei probleme, acela va raspunde conform legii”. De asemenea, Constantin Manoloiu sustine ca cel care a a facut respectiva indicatie ca fiind din partea sa este seful Serviciului 1, iar ca mr. Constantin Doina este deja la pensie.

(Ion Alexandru , Eduard Pascu)

Abraham si Manoloiu, doua cariere «gemene»

Dezvaluirea care a izbucnit astazi in presa readuce in actualitate doi oameni care isi leaga destinele inca din 1995. Sigur ca acum, cand se discuta de tot felul de anchete, poate ca unele dintre cazurile care urmeaza sa le amintim par arhive sau povesti. In 1995, pe atunci colonelul Pavel Abraham preia conducerea Directiei Cercetari Penale din Inspectoratul General al Politiei. Imediat se face remarcat prin arestarea lui Zaher Iskandarani, poreclit pe atunci “Printul Banatului”, dar nepatat la acea vreme de nici o ancheta penala. In aceeasi perioada, sef de serviciu la aceeasi directie, in domeniul economic si transporturi era Constantin Manoloiu. Si acesta era cunoscut prin doua anchete care astazi nu mai inseamna nimic, “Shogunul”, prima ancheta majora in domeniul “Flotei” si “Incineratorul”, un caz de contrabanda cu tigari confiscate.

In 1997, dupa ce Conventia Democrata din Romania a preluat puterea, Abraham a fost numit inspector general al IGP. El a avut aici o viata scurta, fiind demis prin fax de o figura de trista amintire a guvernarii taraniste, ministrul de interne Gavril Dejeu, poreclit “Prodigy”. Abraham totusi a apucat sa-l promoveze pe Constantin Manoloiu la conducerea Directiei Cercetari Penale. Generalul a fost demis in noiembrie 1997 si trecut la “Cimitirul elefantilor”, scoala de perfectionare de pe Oltenitei. Manoloiu a mai supravietuit doi ani la conducerea directiei pentru ca se integrase perfect in campania anticoruptie declansata de Emil Constantinescu sub egida defunctului si neregretatului de nimeni Consiliu National de Actiune Impotriva Coruptiei si Crimei Organizate. Manoloiu a participat alaturi de Gheorghe Mocuta si Dan Ioan Cristescu (pe atunci “varfuri de lance” ale luptei anticoruptie) pe Razvan Temesan, fostul presedinte al Bancorex. In 1999, cand de lupta impotriva mafiei se alesese praful, Manoloiu a fost mutat la Directia Straini si Probleme de Migrari. Exact anul in care Fathi Taher a depus cererea de prelungire a vizei de sedere in Romania. La acea data, Abraham trecuse pe o linie si mai moarta, Centrul de Analize din cadrul Ministerului de Interne.

In 2001, schimbarea de putere il scoate pe Abraham de pe lista dinozaurilor si il transforma din nou in pur-sange arab, este propulsat secretar de stat pentru relatia cu Parlamentul. Bineinteles, el il ia alaturi pe Constantin Manoloiu, pe functia de consilier personal. In martie 2003, Abraham pleaca spre Agentia Nationala Antidrog, urmat tot de Manoloiu, de data aceasta pe functia de director. Drumurile lor s-au despartit la 1 octombrie 2005, cand Manoloiu devine seful Corpului de Control al MAI.

(Ioana Theodoru)

AID România ii cere demisia lui Constantin Manoloiu

“In calitate de Membru al Comitetului Strategic pentru monitorizarea Directiei Generale Anticoruptie (organism infiintat la cererea Uniunii Europene), AID România a convocat Comitetul Strategic al DGA in vederea audierii procurorului Marian Sintion si a sefului Comisiei de Control Vasile Nita, in vederea lamuririi situatiei de criza de la nivelul DGA. Facem precizarea ca am invitat sa participe la aceasta intâlnire si reprezentanti ai Comisiei Europene si ai ambasadelor care au activitati in derulare cu DGA. Comitetul va avea loc miercuri. De asemenea, AID a luat act de declaratiile ministrului de interne Vasile Blaga referitoare la situatia a trei membri ai Comisiei de Ancheta care efectueaza controlul asupra DGA. Ca urmare, datorita aparentului conflict de interese al acestora, AID ii cere demisia celui care a format aceasta comisie si care a transmis lista de investigatori la DGA: Chestorul Constantin Manoloiu (foto) – seful Corpului de Control al Ministrului de Interne, pentru asumarea raspunderii cu privire la situatia subordonatilor acestuia. De asemenea, având in vedere informatiile recente cu privire la dl chestor Manoloiu referitoare la o posibila «mita» primita de acesta, consideram ca este fireasca si normala suspendarea dlui Manoloiu din functie pâna la finalizarea anchetei de catre DGA”, se arata intr-un comunicat al AID, România, remis ieri redactiei de catre presedintele organizatiei, Alexandru Cumpanasu.
Sursa: Gardianul Marti, 13 martie 2007
2- Anghel Andreescu resuscitează Mafia de la Interne
Ministerul Administrației și Internelor este paralizat, la ora actuală, de activitatea grupurilor de interese transpartinice care au fost resuscitate odată cu revenirea chestorului șef Anghel Andreescu, la șefia Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică • Împreună cu Anghel Andreescu, a aterizat la Interne și controversatul comisar de poliție Remus Șpan, finul chestorului Pavel Abraham și, totodată, protejatul patronului firmelor „Romstrade" și „Blue Air", Nelu Iordache, dar şi favoritul Noricăi Nicolai • Aflat în relații foarte apropiate cu Gabriel Oprea, Virgil Ardelean și Ioan Rus, Anghel Andreescu mai este cunoscut ca fiind împlicat în contrabanda cu țigări din nordul țării.
Revenirea chestorului şef Anghel Andreescu în fotoliul de secretar de stat al MAI, ca şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, de săptămâna trecută, reprezintă o regrupare a cercurilor de interese care controlează de foarte mulţi ani acest minister. Debarcarea chestorului Vasile Căbulea, care era susţinut şi recomandat de către liderul PNL Alba, Teodor Atanasiu, şi înscăunarea chestorului pensionar Anghel Andreescu, înclină balanța intereselor către zone liberale mai greu accesibile grupării Antonescu.

Omul garantat de PNL și agreat de PDL

Chestorul Anghel Andreescu este perceput că fiind omul „garantat" de liberali, dar şi agreat de PDL. Apropierea acestuia de PDL se datorează relației foarte bune pe care a avut-o şi încă o are cu Vasile Blaga. De fapt, și acum, oamenii devotați lui Blaga, cum ar fi șeful Departamentului pentru Relația cu Parlamentul, Irina Alexe, și cei doi consilieri ai ministrului Mircea Dușa - Matei Stănciuc și Niculae Cheșnoiu, sunt în continuare la butoanele ministerului. Cel care a râvnit la fotoliul lui Andreescu este actualul șef al Departamanetului Schengen, Afaceri Europene şi Relaţii Internaționale, chestorul șef de poliție Marian Tutilescu, însă acesta nu a fost agreat de liberali, pentru că are „afinități băsiste și comportament duplicitar".

Traseul carierei: de la Ologu, la Andreescu

Cariera chestorului Anghel Andreescu (foto, jos), care înainte s-a numit Anghel Ologu, a atins apogeul în timpul guvernului Tăriceanu, când, pe 20 ianuarie 2005, a fost numit secretar de stat, şeful Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, în cadrul Ministerului de Interne, înlocuindu-l pe Toma Zaharia, zis și Generalul „Heroină". A ocupat acest post până în 2009, când, în urma unor conflicte cu fostul ministru Dan Nica, a trebuit să se pensioneze. Până în 1990, Ologu a fost ofiţer specialist III şi şef de catedră, dar şi şef de stat major la Centrul de Formare și Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor de Poliţie „Nicolae Golescu" din Slatina (1984-1990). După Revoluție, a fost şef de stat major la Centrul de Studii Postuniversitare al MAI (1990-1997), comandant al Brigăzii Mobile de Jandarmi Bucureşţi (1997-1998), director al SPP (1998-1999), comandant al Jandarmeriei Române (1999-2001), iar apoi, director la Centrul de Studii Postuniversitare (2001-2005).

Debarcat de SPP, reabilitat de Jandarmerie

Anghel Andreescu a fost schimbat din funcţia de şef al SPP, după scandalul „Ţigareta II". În perioada în care a fost şeful Jandarmeriei Române, i-a avut printre subordonaţi pe Constantin Lecu şi pe Costică Silion, ambii intrați ulterior în atenţia şefului Direcţiei Generale Anticorupţie, Marian Sântion. Înainte de alegerile din 2000, Anghel Andreescu a fost „sprijinit" de Tudor Cerapin (prim-adjunctul său) şi de alţi „binevoitori", să se transfere la Centrul de Studii Postuniversitare din Șoseaua Olteniţei. După numirea lui Valentin Fătuloiu în funcţia de şef al IGPR, în 2005, Gelu Drăjneanu, prim-adjunctul, şi-a dat demisia şi a stat o scurtă perioadă la DGCCOA. La scurtă vreme, a fost invitat de Marian Sântion, directorul DGA, să preia funcţia de prim-adjunct al acestei Direcţii. Conform unor informaţii din interiorul MAI, Gelu Drăjneanu a fost determinat să iasă la pensie în urma presiunilor exercitate de Anghel Andreescu şi Dan Valentin Fătuloiu. În locul lui Drăjneanu, la Direcţia Generală Anticorupţie, ca prim-adjunct al lui Marian Sântion, a venit Remus Şpan, care, culmea, fusese acuzat de grave fapte de corupţie. El nu a reuşit să rămână decât câteva luni în acest post şi a fost trecut apoi ca şef de cabinet al lui Anghel Andreescu. Practic, tandemul Andreescu - Fătuloiu a tăiat şi spânzurat în Ministerul de Interne, între 2005 şi 2008, iar toţi cei care nu le-au cântat în strună au fost pensionaţi sau puși pe linie moartă.

Tandemul Andreescu - Fătuloiu, deranjat de Sântion

Singurul care a tulburat apele tandemului Andreescu - Fătuloiu a fost şeful Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), Marian Sântion. Atunci când acesta a început să deranjeze grupurile de interese din minister, a intrat în scenă ministrul de atunci, Vasile Blaga. Astfel, prins în menghina Blaga - Andreescu - Fătuloiu, Marian Sântion a fost nevoit să plece din fruntea DGA, prin demisie, dar în urma unui scandal de pomină. Un alt motiv pentru care Anghel Andreescu nu vedea cu ochi buni acţiunile DGA, coordonate la acea vreme de Marian Sântion, ţine mai degrabă de sentimente de „paternitate", decât de profesionalism. Este vorba despre condiţiile în care a fost îndepărtat Remus Şpan, şeful său de cabinet, din fruntea DGA. Punctul culminant al conflictului Sântion - Blaga a fost însă declaraţia lui Sântion, care l-a acuzat deschis pe ministrul Vasile Blaga de imixtiune în anchetele instituţiei. Într-o convorbire telefonică, Blaga i-ar fi spus lui Sântion, în legătură cu ancheta asupra şefului Jandarmeriei, Costică Silion: „Lasă-l în pace! Să te duci dracului, că n-a început lumea asta cu tine!". După această afirmaţie, MAI a emis un comunicat în care a precizat că „Vasile Blaga îl somează pe fostul şef al Direcţiei Generale Anticorupţie, Marian Sântion, să probeze acuzaţia adusă astăzi, privind o aşa-zisă intervenţie într-o cercetare derulată de DGA". În plus, Blaga a anunţat că îl va da în judecată pe Sântion, dacă acesta nu va aduce dovezile solicitate. Trebuie precizat că anchetele DGA coordonate de către Sântion i-au vizat la acea vreme pe secretarul de stat Anghel Andreescu (şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică al MAI), chestorul principal Nicolae Berechet (secretar general al MAI), chestorul principal Pavel Abraham (şeful Agenţiei Naţionale Antidrog), chestorul Constantin Manoloiu (şeful Corpului de Control al MAI), generalul Costică Silion (şeful Jandarmeriei Române), precum şi pe chestorul Petrică Vizitiu (directorul Direcţiei Resurse Umane a MAI).

Lista lui Sântion

Înainte de a pleca de la şefia DGA, Marian Sântion a făcut publică o listă a celor care alcătuiesc grupul de interese care gravitează în jurul Ministerului de Interne de la acea vreme:
• Abraham Pavel - chestor-şef, preşedinte al Agenţiei Naţionale Antidrog
• Alexandru Corneliu - chestor principal, director general al DGAERI, din cadrul MIRA
• Andreescu Anghel (fost Ologu) - chestor general, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică
• Antonescu Olimpiodor - general de brigadă, prim-adjunct al Jandarmeriei Române şi şef de stat major
• Baci Cristian Constantin - chestor, director general al Direcţiei Juridice din cadrul MIRA
• Băcanu Mircea Ion - chestor, director general adjunct al DGAERI din cadrul MIRA
• Berechet Nicolae - chestor general, secretar general în cadrul MIRA
• Bontic Neculai - general de brigadă, Jandarmeria Română
• Crînguş Ion - general de brigadă, Jandarmeria Română, UM 0281 Bucureşţi
• Dan Mihai Marius - chestor principal, director general al Direcţiei Generale Medicale din cadrul MIRA
• Drăgoi Vasile - chestor, director general al Oficiului Român pentru Imigrări din cadrul MIRA
• Dumitrescu Doru - chestor, director general adjunct al Corpului de Control al Ministrului de Interne
• Dîrnă Constantin - chestor principal, prim-adjunct al directorului general al DGIPI
• Dincă Valeriu - comisar-şef, director al Diviziunii Protecţie din cadrul DGIPI
• Dinculescu Nicolae - chestor, secretar general adjunct în cadrul MIRA
• Fătuloiu Dan Valentin - fost şef al IGPR
• Făinişi Cristian - comisar-şef, director general adjunct al Direcţiei Generale Management Resurse Umane
• Fuică Lucian - chestor, director general al Agenţiei Naţionale Antidrog
• Georgescu Ionel - comisar-şef, director general adjunct al Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul MIRA
• Grigoroiu Marian Valentin - comisar-şef, director al Centrului de Psihologie MIRA
• Manoloiu Constantin - chestor, director general al Corpului de Control al Ministrului de Interne
• Mircea Alexandru - chestor, secretar general adjunct în cadrul MIRA
• Motoc Vasile - chestor, IGPFR
• Niţă Gabriel - chestor principal, adjunct al şefului Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică
• Pătraşcu Iliuţă - comisar-şef, director general adjunct al Corpului de Control al Ministrului
• Păun Irinel - director general al Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul MIRA
• Pop Nelu - chestor principal, IGPFR, inspector general
• Popescu Marcel - chestor, preşedintele Clubului Sportiv Dinamo Bucureşţi
• Tudor Dănuţ - chestor, director general al Secretariatului General al MIRA
• Silion Costică - inspector general, şef al Jandarmeriei Române, UM 0351
• Vizitiu Petrică Constantin - chestor, director general Direcţia Generală Management Resurse Umane
• Voicu Costică - rectorul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza"

Finul lui Abraham, pionul lui Andreescu

Unul dintre pionii importanţi ai grupului de interese coordonat de către Anghel Andreescu, în perioada 2005-2009, mai ales în primul mandat al lui Vasile Blaga, a fost comisarul Remus Șpan. Acum, odată cu revenirea lui Andreescu la Interne, Șpan a fost reevaluat și deja a ajuns la ușa secretarului de stat, sub titulatura de consilier personal al acestuia. Cariera comisarului Remus Șpan a fost de la bun început fulminantă. A deţinut, pe rând, funcţiile de şef al Poliției Rutiere Baia Mare, şef al Poliției Baia Sprie, şef al Serviciului de Informaţii Maramureș al MAI şi şef al Serviciului de Informaţii Satu Mare al MAI. În 2003, Șpan a fost numit şef al Poliției Judiciare a PNA. În martie 2005, protectorii săi l-au ajutat să ajungă prim-adjunct al Direcţiei Anticorupţie din MAI. Promovarea sa în aceste funcţii s-a datorat şi faptului că este finul chestorului-şef Pavel Abraham, fost şef al IGP, precum şi relaţiei apropiate cu chestorul-şef Virgil Ardelean, şeful Direcţiei Generale de Informaţii a MAI (fostă UM 0215, actualmente 0962). Mai trebuie precizat că Remus Șpan a fost destituit din funcţia de director adjunct al DGA, de ministrul Vasile Blaga, „ca urmare a implicării acestuia în activităţi incompatibile cu funcţia deţinută şi cu specificul unităţii în care îşi desfăşoară activitatea. Blaga a fost informat la vremea respectivă, de structurile specializate ale statului, cu privire la existenţa unor date care probează faptul că directorul adjunct al DGA a intervenit pe lângă mai mulţi procurori, în favoarea unor poliţişti cercetaţi pentru comiterea unor infracţiuni.

Relațiile de succes cu finul lui Vasile Blaga

O altă relaţie „de succes" este Dumitru Pop - Remus Șpan. Cei doi sunt parteneri de afaceri, Șpan fiind reprezentantul intereselor lui Pop în București. Astfel, Remus Șpan coordonează activitatea unei firme de consultanță în construcţii a lui Dumitru Pop. Până de curând, Șpan a condus firma de securitate a societății ȚiriacAir, de pe Aeroportul Otopeni. Dumitru Pop, zis „Ofsaid", este finul senatorului Vasile Blaga, actualul preşedinte al PDL. Potrivit presei centrale, cei doi au deţinut în proprietate un hotel din centrul Vienei - Reither, care a fost vândut acum doi ani. Pop este un apropiat al fostei directoare a Vămii Halmeu, Nicoleta Dobrescu, arestată de DNA în primăvara acestui an, pentru complicitate la trafic cu ţigări şi luare de mită, în valoare de 430.000 de euro. În dosarul procurorilor, se precizează că banii pentru mită ajungeau la persoane politice foarte influente, aflate la putere. Doamna Dobrescu a fost pusă în funcţie în 2005, pe vremea când Vasile Blaga era ministru de Interne, şi a ocupat acest post până la sfârşitul anului 2009. De asemenea, potrivit presei, în 2005, Dumitru Pop, având conexiuni bune la București, a ajuns în biroul viceprimarului PDL de atunci, Răzvan Murgeanu, perfectând o relaţie durabilă cu Primăria Capitalei. Astfel, firma sa, SC Bella Consulting Construcții SRL, a semnat numeroase contracte cu bani publici, de milioane de euro. Tot în 2005, în urma inundaţiilor catastrofale din acel an, o altă firmă a acestuia, fără salariaţi şi fără utilaje, a primit din partea Ministerului Mediului un contract de 10 milioane de euro, pentru repararea digurilor distruse de ape, din Moldova şi Banat. De asemenea, „Ofsaid" a câştigat numeroase contracte de salubrizare în municipiul Satu Mare, prin firma Florisal SRL, controlată de către ginerele lui Ioan Rus, Vasile Puşcaş. Potrivit unui studiu întocmit de Institutul pentru Politici Publice, această societate oferă cele mai scumpe servicii de salubrizare din ţară, costurile acestora fiind de zece ori mai mari decât în Braşov şi, în medie, duble faţă de restul ţării. De la primăria Satu Mare, Dumitru Pop a încasat peste trei milioane de euro.

Tentaculele lui Șpan se întind în nordul țării

La începutul anului 2005, odată cu guvernarea PD-PNL, ia amploare traficul pe zonele Satu Mare și Maramureș. Rapoartele DGIPI, dar în special unul al SRI, trimis către CSAT, atestă faptul că începând cu primăvara lui 2009, reţeaua se extinde şi sporeşte numărul de treceri frauduloase. De multe ori, „există autoturisme de teren ale Poliției de Frontieră care asigură transportul de ţigări de contrabandă pe teritoriul României, ca şi depozitele de tranzit din judeţul Satu Mare". Începuturile reţelei pe zona Satu Mare - Maramureș datează din anul 2000, de pe vremea PSD, şi au la bază structurile Inspectoratului de Poliție Maramureș. Şef era atunci Vasile Mureșan, ca adjunct îl regăsim pe Nelu Pop (fost şef al Poliției de Frontieră), iar şef la DGIPI Maramureș, Remus Șpan. Şeful Poliției Baia Mare este Ioan Pop, zis „Rapidu'". Tot pe atunci, Ioan Pop devine nașul de cununie al lui Remus Șpan, alături de Pavel Abraham, pe atunci adjunct al IGP, fost adjunct al ministrului de Interne, apoi şef al Departamantului Antidrog al MIRA, pensionat forţat la finele anului 2008. În anumite cercuri informaţionale, din mai multe surse independente, se vorbeşte că Pavel Abraham ar fi tatăl natural al lui Remus Șpan.

Campanie împotriva incomozilor

În 2000, Ioan Pop, Nelu Pop şi Remus Șpan încep o campanie controlată, deopotrivă în presa locală și în cea naţională, prin documente furnizate de DGIPI şi folosind agenţii acestei instituţii pentru strângerea de dovezi compromiţătoare, împotriva lui Vasile Mureșan, un pion devenit incomod pentru grupare. Campania informatică are succes doar în ceea ce priveşte ţinta ei, Mureșan este mutat la Ministerul de Interne, iar Remus Șpan - care fusese la rându-i atacat în presă de către Mureșan - este numit şef la DGIPI Satu Mare. Adică în „inima" traficului de frontieră. Nelu Pop este trimis locţiitor la IJP Cluj, iar Ioan Pop „Rapidu'" este mutat la Poliţia T.F. (Transporturi Feroviare). Se poate spune că toţi au fost victime ale războiului mediatic, provocat de ei înşişi. Nu după mult timp, pe filiera PSD, Nelu Pop devine şef al IJP Cluj, iar mai apoi, este adus de Grupul de la Cluj, ca adjunct al IGP. În 2005, devine şef al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, funcţie pe care o deţine şi astăzi. Remus Șpan este numit, pe filiera Abraham, şef al Poliției Judiciare a DNA, iar în 2004, în urma unui scandal de casă, devine adjunct al Direcţiei Generale Anticorupţie.

Tandemul promovărilor cu dedicaţie

Se vede cum toţi, pe diverse filiere, au fost promovaţi în funcţii-cheie ale aparatului MIRA. Șpan este demis de Vasile Blaga, în decembrie 2005, în urma unui raport al şefului DGA, Marian Sântion, dar este numit, anul următor, adjunct al lui Nelu Pop, la Poliţia de Frontieră. Toţi au avut relaţii cu Grupul de la Cluj, cu „pepiniera" de la Universitatea Babeș-Bolyai (de unde provenea procurorul general Ilie Botoş, partener de karate - ambii centura neagră - cu Remus Șpan). În acest timp, Botoş aduce la DNA tandemul de procuroare Cristescu - Bica, din Satu Mare, foarte apropiate lui Remus Șpan, de pe vremea când era şef al DGIPI Satu Mare (Șpan şi Cristescu au reușit o captură controlată - „la pont" - de droguri). Astfel că protecţia reţelei ucrainene a început să se întărească în toate structurile statului, informative, de control, dar şi de anchetă. Iată un motiv pentru care diversele rapoarte despre traficul şi contrabanda cu ţigări ajungeau în dosare „blocate". La jumătatea lui 2006, tandemul Nelu Pop - Șpan îl numeşte şef al Poliției de Frontieră Satu Mare pe mai vechiul prieten Ioan Pop „Rapidu'", moment când, conform şi statisticilor, ia amploare contrabanda cu ţigări dinspre Ucraina. Tot în 2006, un mai vechi prieten şi protejat al lui Remus Șpan, Adiel Babici, este numit şef al Poliției de Frontieră la Vama Petea (cu Ungaria). La Vama Halmeu, a fost numit şef al Poliției de Frontieră Vasile Drăguş (adus de la Baia Mare), fost subaltern al lui „Rapidu'". Astfel că şi intrarea în ţară dinspre Ucraina, dar şi ieşirea spre Ungaria, au fost asigurate. În urma unor scandaluri locale, generate de Ioan Pop, Șpan şi Nelu Pop decid să-l sacrifice pe acesta, să-l scoată din zona de atenţie şi să-l mute şef la Direcţia Poliției de Frontieră Siret-Rădăuți (adică în celălalt punct al ţării de trafic cu ţigări din Ucraina). În locul lui „Rapidu'", este numit comisarul-şef Vasile Maxim, un fost subordonat, la DGIPI Satu Mare, al lui Șpan. Adjunctul lui Maxim este instalat Ioan Bud Tămășan, văr primar al lui Nelu Pop. Din 2008, Șpan este numit adjunct al DGIPI Central.

Protectorii

Protectorii grupului Șpan - Nelu Pop, în acea vreme, pe lângă Ilie Botoş, Pavel Abraham şi Ioan Rus, precum şi alte figuri marcante ale PSD-PNL-PD, au fost Norica Nicolai, dar mai ales Virgil Ardelean, care la acea vreme a informat Preşedinţia, despre legăturile PNL şi PSD, cu mafia ţigărilor. În mod paradoxal, Traian Băsescu n-a intervenit şi nici n-a folosit informaţia împotriva PNL şi PSD, poate şi pentru că afacerea se făcea în afara grupului Tăriceanu. Dimpotrivă, Băsescu s-a arătat de mai multe ori interesat de creşterea accizelor la ţigări şi de impunerea taxei de viciu, ştiut fiind că ambele măsuri încurajau şi mai mult contrabanda.

Doctorandul lui Oprea și favoritul Noricăi Nicolai

Mai departe, Șpan şi-a luat doctoratul în Siguranţă Naţională, sub coordonarea lui Gabriel Oprea. Culmea, Remus Șpan este autorul lucrării „Rolul informaţiei în combaterea corupţiei". În septembrie 2008, Norica Nicolai a încercat să-l impună pe Remus Șpan ca şef al DGIPI Central, după ce au fost „lucraţi", în presă, şeful de atunci al DGIPI - Petre Albu (maramureșean, la origine) şi Vasile Mureșan, ajuns şeful Serviciului Antifilaj. Tentativa eşuează, iar după alegeri, Remus Șpan dispare pentru un timp din prim-planul grupurilor de interese care gravitează în jurul Ministerului de Interne.

„Salvatorul” de la Romstrade

Cel care l-a angajat pe Remus Șpan după ce acesta a fost debarcat de la e Ministerul de Interne de către Cristian David, a fost Nelu Iordache, patron al Blue Air și Romstrade. În mandatul penelistului Ludovic Orban la Ministerul Transporturilor (2007-2008), Romstrade a ajuns în primele firme de construcții de drumuri din țară, mulțumită contractelor primite de la Orban. La vremea respectivă, Nelu Iordache a declarat că l-a angajat pe Remus Șpan „printr-o firmă de head-hunting" şi că pentru el nu are nicio importanță trecutul fostului comisar, afirmînd că „nu exiști dacă n-ai trecut niciodată pe la DNA". Până de curând, Remus Șpan a condus firma de securitate a firmei ȚiriacAir, de pe aeroportul Otopeni.
Niki Florescu
http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/anghel-andreescu-resusciteaza-mafia-de-la-interne-85955

3- Chestorul Manoloiu a fost ameninţat direct de Traian Băsescu, iar la câteva zile distanţă a fost ridicat de procurori pentru audieri. “Decizia de ieri a CCR a fost declanşată de un chestor care i-a scris Ministrului de Interne după ce acelaşi chestor dăduse cifrele, dar ieri dimineaţă a scris că cifrele nu sunt bune. Nu ştiu dacă e bine domnu’ chestor. Aţi minţit ori înainte de organizarea referendumului, ori ieri. Eu v-am făcut chestor. Nu ştiu dacă e bine, domnu’ chestor!”, a atacat Băsescu.
See more at: http://www.dcnews.ro/motivul-personal-pentru-care-chestorul-a-semnat-adresa-anti-basescu_224674.html#sthash.UKRBD8wT.dpuf

Cine este cu adevărat Pavel Abraham VIDEO
CARACATIŢA MAFIOTĂ - legăturile transpartinice, reţeaua securiştilor, şantajul mafiei şi rotirea cadrelor pe scena politică

Fost şef al Poliţiei, transformat în avocat al interlopilor. Este, pe scurt, povestea lui Pavel Abraham, avocatul clanului Bercea şi personaj care pare a avea legătură, direct sau indirect, cu multe dintre dosarele mari din ultimii 25 de ani.
Video:
http://www.realitatea.net/cine-este-cu-adevarat-pavel-abraham-avocatul-clanului-bercea-mondial_1471446.html?utm_source=Cub-Homepage&utm_medium=Clicks&utm_campaign=trkweb

"Nu ştiu dacă e bine, domnu’ chestor!”

1- Chestorii Constantin Manoloiu si Pavel Abraham, suspectati ca ar fi luat mita de la Fathi Taher
2- Anghel Andreescu resuscitează Mafia de la Interne
3- Basescu il ameninta pe Seful de la Evidenta Populatiei VIDEO
Chestorul Manoloiu a fost ameninţat direct de Traian Băsescu, iar la câteva zile distanţă a fost ridicat de procurori pentru audieri. “Decizia de ieri a CCR a fost declanşată de un chestor care i-a scris Ministrului de Interne după ce acelaşi chestor dăduse cifrele, dar ieri dimineaţă a scris că cifrele nu sunt bune. Nu ştiu dacă e bine domnu’ chestor. Aţi minţit ori înainte de organizarea referendumului, ori ieri. Eu v-am făcut chestor. Nu ştiu dacă e bine, domnu’ chestor!”, a atacat Băsescu.
http://youtu.be/Vn-ugnRdFBo

Ministerul Administrației și Internelor este paralizat, la ora actuală, de activitatea grupurilor de interese transpartinice care au fost resuscitate odată cu revenirea chestorului șef Anghel Andreescu, la șefia Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică • Împreună cu Anghel Andreescu, a aterizat la Interne și controversatul comisar de poliție Remus Șpan, finul chestorului Pavel Abraham și, totodată, protejatul patronului firmelor „Romstrade" și „Blue Air", Nelu Iordache, dar şi favoritul Noricăi Nicolai • Aflat în relații foarte apropiate cu Gabriel Oprea, Virgil Ardelean și Ioan Rus, Anghel Andreescu mai este cunoscut ca fiind împlicat în contrabanda cu țigări din nordul țării.
Doi chestori din aparatul central al Ministerului de Interne sunt suspectati ca ar fi primit, in perioada 1998-1999, mita 500.000 de dolari de la omul de afaceri iordanian Fathi Taher, in schimbul prelungirii vizei de sedere in România. Dosarul, aflat in lucru la DGA, ii vizeaza, spun surse judiciare, pe seful Corpului de Control al MAI, chestor Constantin Manoloiu, fost sef al Directiei pentru Straini, si pe secretarul de stat Pavel Abraham, actualmente presedinte al Agentiei Nationale Antidrog

Pâna in prezent, presupusa spaga a fost tinuta la „sertar“, desi fapta s-ar fi petrecut cu aproape zece ani in urma. MAI nu a luat nici o masura pentru lamurirea situatiei, iar DGA, unde se afla in lucru acest dosar, nu a reusit sa finalizeze ancheta sau sa ceara conducerii MAI masuri impotriva celor doi chestori. Mai mult, acest scandal izbucneste la o saptamâna dupa ce procurorul Marian Sintion a demisionat, motivele sale fiind prezentate intr-un raport inaintat ministrului Vasile Blaga, document clasificat cu „secret de stat“

Seful Corpului de Control, Constantin Manoloiu, sustine ca nu il cunoaste pe Fathi Taher, ca nu a intervenit niciodata pentru a-i rezolva iordanianului problemele legate de viza de sedere si ca altcineva s-a folosit de numele sau in aceasta problema, iar „acea persoana va raspunde in fata legii“. Manoloiu precizeaza insa ca Fathi Taher avea toate documentele in regula la momentul in care Directia pentru Straini i-a prelungit, in repetate rânduri, perioada de sedere in România.

Doi chestori din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor sunt cercetati de DGA, fiind suspectati ca ar fi primit mita o jumatate de milion de dolari de la un controversat om de afaceri iordanian. Este vorba despre chestorul Constantin Manoloiu, actual sef al Corpului de Control al ministrului administratiei si internelor, fost sef al Directiei pentru Straini si Probleme de Migratie, si de chestorul Pavel Abraham, secretar de stat la MAI si presedinte al Agentiei Nationale Antidrog. Surse judiciare au precizat faptul ca persoana care ar fi dat respectiva mita este iordanianul Fathi Taher, pentru a-si prelungi, in doua rânduri, viza de sedere in România, prima data pentru 12 luni in 1997, iar a doua oara pe 24 de luni, in 1999.

Surse judiciare au declarat pentru ziarul “Gardianul” ca doi chestori din MAI ar fi cercetati, fiind suspectati ca ar fi primit mita aproximativ o jumatate de milion de dolari de la un om de afaceri iordanian. Anchetatorii mai sustin si faptul ca la dosar exista un document din care reiese ca unul dintre cei doi chestori a dat indicatii lucratorilor Directiei pentru Straini si Probleme de Migrari pentru rezolvarea situatiei.

Cerere rezolvata in aceeasi zi
Prima cerere facuta de iordanianul Fathi Taher inregistrata la Directia pentru Straini este datata 17 noiembrie 1997, afaceristul solicitând prelungirea vizei de sedere in România pe o perioada de 12 luni. Taher intrase in România, prin Aeroportul Otopeni, cu zece zile inainte. Scopul declarat de iordanian pentru prelungirea vizei erau afacerile derulate prin firma Royal Team SA. Pe cererea inregistrata la Directia pentru Straini apar doua adnotari, prima specificând faptul ca firma Royal Team are o cifra de afaceri de 2,3 miliarde de lei, motiv pentru care seful serviciului s-a simtit indreptatit sa solicite “rog aprobati 1 an”. Sub aceasta indicatie apare aprobarea sub forma unui “Da” si semnatura unui locotenent-colonel “R.N.”. Interesant este rapiditatea cu care ofiterii Directiei pentru Straini au actionat pentru a-i rezolova problema iordanianului Taher. Astfel, cererea depusa pe 17 noiembrie 1997 a fost solutionata favorabil chiar in aceeasi zi, numarul vizei acordate fiind 327885/ 17.11.117.

«De a finaliza, ca a fost trimisa de catre dl Col. Manoloiu»
A doua cerere facuta de Fathi Taher catre aceeasi institutie, aflata in subordinea Ministerului de Interne, este datata 27 octombrie 1999 si are, in mod surprinzator, un parcurs aproape identic cu cea din 1997. Astfel, Taher solicita prelungirea vizei de sedere in România pe o perioada de doi ani, pentru aceleasi motive – afacerile societatii Royal Team SA. Pe aceasta cerere, ale carei copii se afla in posesia noastra, apare o adnotare, in atentia “Mr. Constantin Doina, DSPM”, cu o indicatie extrem de precisa: “de a finaliza ca a fost trimisa de catre dl. col. Manoloiu”. Mentiunea este scrisa de aceeasi persoana ca si in cazul adnotarii pe cererea din 1997, iar solicitarea lui Taher a fost avizata favorabil in regim de urgenta, adica la 24 de ore de la inregistrarea cererii. Potrivit unui alt document aflat la dosar, Fathi Taher a primit viza nr. 778135/ 28.10.1999, pe o perioada de 6 luni. Ulterior, Taher a dobândit cetatenia româna. Surse din rândul anchetatorilor care instrumenteaza posibila mituire de catre Taher a lui Constantin Manoloiu au precizat ca, la momentul acordarii acestei ultime vize pe o perioada de 6 luni, iordanianul nu indeplinea conditiile legale pentru obtinerea acestei vize.

Procurorul Sintion nu comenteaza
Surse MAI, preluate de mass-media centrala, sustin ca, alaturi de actualul sef al Corpului de Control al ministrului Vasile Blaga, chestorul Constantin Manoloiu, in dosarul privind presupusa mita de o jumatate de milion de dolari, mai este cercetat si secretarul de stat Pavel Abraham, presedintele Agentiei Nationale Antidrog, organizatie care, de altfel, spun sursele, ar fi fost sponsorizata prin diferite firme de catre iordanianul Fathi Taher. Deocamdata, aceste afirmatii nu au fost comentate de niciunul dintre cei doi chestori suspectati si nici de conducerea MAI. Contactat telefonic, fostul director al DGA, procurorul Marian Sintion, nu a dorit sa comenteze in vreun fel informatiile cu privire la acest dosar instrumentat de directia la conducerea careia s-a aflat pâna saptamâna trecuta. Este posibil ca aceasta speta sa-i fi fost adusa la cunostinta ministrului Vasile Blaga, in raportul de motivare a demisiei lui Sintion, document care este clasificat ca “secret de stat”.

Seful Corpului de Control neaga acuzatiile
Faptele de care sunt suspectati cei doi chestori pot fi un motiv suficient de puternic pentru declansarea controlului la DGA, operatiune care a si dus la demisia sefului acestei unitati. De altfel, DGA mai are in lucru dosare privind modul in care mai multi angajati ai MAI si-au achizitionat locuintele de serviciu, pe sume derizorii, cu toate ca aveau in proprietate si alte imobile. Unul dintre acestia este comisarul-sef Constantin Rotaru, adjunct al lui Manoloiu. Seful Corpului de Control ne-a transmis, prin intermediul Directiei Generale de Informare si Relatii Publice, punctul sau de vedere in care neaga toate acuzatiile. El sustine: “Nu am avut relatii de natura personala sau profesionala cu Fathi Taher, nu-l cunosc si nici nu am sprijinit vreun interes al acestei persoane. Daca cineva s-a folosit de numele meu pentru rezolvarea vreunei probleme, acela va raspunde conform legii”. De asemenea, Constantin Manoloiu sustine ca cel care a a facut respectiva indicatie ca fiind din partea sa este seful Serviciului 1, iar ca mr. Constantin Doina este deja la pensie.

(Ion Alexandru , Eduard Pascu)

Abraham si Manoloiu, doua cariere «gemene»

Dezvaluirea care a izbucnit astazi in presa readuce in actualitate doi oameni care isi leaga destinele inca din 1995. Sigur ca acum, cand se discuta de tot felul de anchete, poate ca unele dintre cazurile care urmeaza sa le amintim par arhive sau povesti. In 1995, pe atunci colonelul Pavel Abraham preia conducerea Directiei Cercetari Penale din Inspectoratul General al Politiei. Imediat se face remarcat prin arestarea lui Zaher Iskandarani, poreclit pe atunci “Printul Banatului”, dar nepatat la acea vreme de nici o ancheta penala. In aceeasi perioada, sef de serviciu la aceeasi directie, in domeniul economic si transporturi era Constantin Manoloiu. Si acesta era cunoscut prin doua anchete care astazi nu mai inseamna nimic, “Shogunul”, prima ancheta majora in domeniul “Flotei” si “Incineratorul”, un caz de contrabanda cu tigari confiscate.

In 1997, dupa ce Conventia Democrata din Romania a preluat puterea, Abraham a fost numit inspector general al IGP. El a avut aici o viata scurta, fiind demis prin fax de o figura de trista amintire a guvernarii taraniste, ministrul de interne Gavril Dejeu, poreclit “Prodigy”. Abraham totusi a apucat sa-l promoveze pe Constantin Manoloiu la conducerea Directiei Cercetari Penale. Generalul a fost demis in noiembrie 1997 si trecut la “Cimitirul elefantilor”, scoala de perfectionare de pe Oltenitei. Manoloiu a mai supravietuit doi ani la conducerea directiei pentru ca se integrase perfect in campania anticoruptie declansata de Emil Constantinescu sub egida defunctului si neregretatului de nimeni Consiliu National de Actiune Impotriva Coruptiei si Crimei Organizate. Manoloiu a participat alaturi de Gheorghe Mocuta si Dan Ioan Cristescu (pe atunci “varfuri de lance” ale luptei anticoruptie) pe Razvan Temesan, fostul presedinte al Bancorex. In 1999, cand de lupta impotriva mafiei se alesese praful, Manoloiu a fost mutat la Directia Straini si Probleme de Migrari. Exact anul in care Fathi Taher a depus cererea de prelungire a vizei de sedere in Romania. La acea data, Abraham trecuse pe o linie si mai moarta, Centrul de Analize din cadrul Ministerului de Interne.

In 2001, schimbarea de putere il scoate pe Abraham de pe lista dinozaurilor si il transforma din nou in pur-sange arab, este propulsat secretar de stat pentru relatia cu Parlamentul. Bineinteles, el il ia alaturi pe Constantin Manoloiu, pe functia de consilier personal. In martie 2003, Abraham pleaca spre Agentia Nationala Antidrog, urmat tot de Manoloiu, de data aceasta pe functia de director. Drumurile lor s-au despartit la 1 octombrie 2005, cand Manoloiu devine seful Corpului de Control al MAI.

(Ioana Theodoru)

AID România ii cere demisia lui Constantin Manoloiu

“In calitate de Membru al Comitetului Strategic pentru monitorizarea Directiei Generale Anticoruptie (organism infiintat la cererea Uniunii Europene), AID România a convocat Comitetul Strategic al DGA in vederea audierii procurorului Marian Sintion si a sefului Comisiei de Control Vasile Nita, in vederea lamuririi situatiei de criza de la nivelul DGA. Facem precizarea ca am invitat sa participe la aceasta intâlnire si reprezentanti ai Comisiei Europene si ai ambasadelor care au activitati in derulare cu DGA. Comitetul va avea loc miercuri. De asemenea, AID a luat act de declaratiile ministrului de interne Vasile Blaga referitoare la situatia a trei membri ai Comisiei de Ancheta care efectueaza controlul asupra DGA. Ca urmare, datorita aparentului conflict de interese al acestora, AID ii cere demisia celui care a format aceasta comisie si care a transmis lista de investigatori la DGA: Chestorul Constantin Manoloiu (foto) – seful Corpului de Control al Ministrului de Interne, pentru asumarea raspunderii cu privire la situatia subordonatilor acestuia. De asemenea, având in vedere informatiile recente cu privire la dl chestor Manoloiu referitoare la o posibila «mita» primita de acesta, consideram ca este fireasca si normala suspendarea dlui Manoloiu din functie pâna la finalizarea anchetei de catre DGA”, se arata intr-un comunicat al AID, România, remis ieri redactiei de catre presedintele organizatiei, Alexandru Cumpanasu.
Sursa: Gardianul Marti, 13 martie 2007
2- Anghel Andreescu resuscitează Mafia de la Interne
Ministerul Administrației și Internelor este paralizat, la ora actuală, de activitatea grupurilor de interese transpartinice care au fost resuscitate odată cu revenirea chestorului șef Anghel Andreescu, la șefia Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică • Împreună cu Anghel Andreescu, a aterizat la Interne și controversatul comisar de poliție Remus Șpan, finul chestorului Pavel Abraham și, totodată, protejatul patronului firmelor „Romstrade" și „Blue Air", Nelu Iordache, dar şi favoritul Noricăi Nicolai • Aflat în relații foarte apropiate cu Gabriel Oprea, Virgil Ardelean și Ioan Rus, Anghel Andreescu mai este cunoscut ca fiind împlicat în contrabanda cu țigări din nordul țării.
Revenirea chestorului şef Anghel Andreescu în fotoliul de secretar de stat al MAI, ca şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, de săptămâna trecută, reprezintă o regrupare a cercurilor de interese care controlează de foarte mulţi ani acest minister. Debarcarea chestorului Vasile Căbulea, care era susţinut şi recomandat de către liderul PNL Alba, Teodor Atanasiu, şi înscăunarea chestorului pensionar Anghel Andreescu, înclină balanța intereselor către zone liberale mai greu accesibile grupării Antonescu.

Omul garantat de PNL și agreat de PDL

Chestorul Anghel Andreescu este perceput că fiind omul „garantat" de liberali, dar şi agreat de PDL. Apropierea acestuia de PDL se datorează relației foarte bune pe care a avut-o şi încă o are cu Vasile Blaga. De fapt, și acum, oamenii devotați lui Blaga, cum ar fi șeful Departamentului pentru Relația cu Parlamentul, Irina Alexe, și cei doi consilieri ai ministrului Mircea Dușa - Matei Stănciuc și Niculae Cheșnoiu, sunt în continuare la butoanele ministerului. Cel care a râvnit la fotoliul lui Andreescu este actualul șef al Departamanetului Schengen, Afaceri Europene şi Relaţii Internaționale, chestorul șef de poliție Marian Tutilescu, însă acesta nu a fost agreat de liberali, pentru că are „afinități băsiste și comportament duplicitar".

Traseul carierei: de la Ologu, la Andreescu

Cariera chestorului Anghel Andreescu (foto, jos), care înainte s-a numit Anghel Ologu, a atins apogeul în timpul guvernului Tăriceanu, când, pe 20 ianuarie 2005, a fost numit secretar de stat, şeful Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, în cadrul Ministerului de Interne, înlocuindu-l pe Toma Zaharia, zis și Generalul „Heroină". A ocupat acest post până în 2009, când, în urma unor conflicte cu fostul ministru Dan Nica, a trebuit să se pensioneze. Până în 1990, Ologu a fost ofiţer specialist III şi şef de catedră, dar şi şef de stat major la Centrul de Formare și Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor de Poliţie „Nicolae Golescu" din Slatina (1984-1990). După Revoluție, a fost şef de stat major la Centrul de Studii Postuniversitare al MAI (1990-1997), comandant al Brigăzii Mobile de Jandarmi Bucureşţi (1997-1998), director al SPP (1998-1999), comandant al Jandarmeriei Române (1999-2001), iar apoi, director la Centrul de Studii Postuniversitare (2001-2005).

Debarcat de SPP, reabilitat de Jandarmerie

Anghel Andreescu a fost schimbat din funcţia de şef al SPP, după scandalul „Ţigareta II". În perioada în care a fost şeful Jandarmeriei Române, i-a avut printre subordonaţi pe Constantin Lecu şi pe Costică Silion, ambii intrați ulterior în atenţia şefului Direcţiei Generale Anticorupţie, Marian Sântion. Înainte de alegerile din 2000, Anghel Andreescu a fost „sprijinit" de Tudor Cerapin (prim-adjunctul său) şi de alţi „binevoitori", să se transfere la Centrul de Studii Postuniversitare din Șoseaua Olteniţei. După numirea lui Valentin Fătuloiu în funcţia de şef al IGPR, în 2005, Gelu Drăjneanu, prim-adjunctul, şi-a dat demisia şi a stat o scurtă perioadă la DGCCOA. La scurtă vreme, a fost invitat de Marian Sântion, directorul DGA, să preia funcţia de prim-adjunct al acestei Direcţii. Conform unor informaţii din interiorul MAI, Gelu Drăjneanu a fost determinat să iasă la pensie în urma presiunilor exercitate de Anghel Andreescu şi Dan Valentin Fătuloiu. În locul lui Drăjneanu, la Direcţia Generală Anticorupţie, ca prim-adjunct al lui Marian Sântion, a venit Remus Şpan, care, culmea, fusese acuzat de grave fapte de corupţie. El nu a reuşit să rămână decât câteva luni în acest post şi a fost trecut apoi ca şef de cabinet al lui Anghel Andreescu. Practic, tandemul Andreescu - Fătuloiu a tăiat şi spânzurat în Ministerul de Interne, între 2005 şi 2008, iar toţi cei care nu le-au cântat în strună au fost pensionaţi sau puși pe linie moartă.

Tandemul Andreescu - Fătuloiu, deranjat de Sântion

Singurul care a tulburat apele tandemului Andreescu - Fătuloiu a fost şeful Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), Marian Sântion. Atunci când acesta a început să deranjeze grupurile de interese din minister, a intrat în scenă ministrul de atunci, Vasile Blaga. Astfel, prins în menghina Blaga - Andreescu - Fătuloiu, Marian Sântion a fost nevoit să plece din fruntea DGA, prin demisie, dar în urma unui scandal de pomină. Un alt motiv pentru care Anghel Andreescu nu vedea cu ochi buni acţiunile DGA, coordonate la acea vreme de Marian Sântion, ţine mai degrabă de sentimente de „paternitate", decât de profesionalism. Este vorba despre condiţiile în care a fost îndepărtat Remus Şpan, şeful său de cabinet, din fruntea DGA. Punctul culminant al conflictului Sântion - Blaga a fost însă declaraţia lui Sântion, care l-a acuzat deschis pe ministrul Vasile Blaga de imixtiune în anchetele instituţiei. Într-o convorbire telefonică, Blaga i-ar fi spus lui Sântion, în legătură cu ancheta asupra şefului Jandarmeriei, Costică Silion: „Lasă-l în pace! Să te duci dracului, că n-a început lumea asta cu tine!". După această afirmaţie, MAI a emis un comunicat în care a precizat că „Vasile Blaga îl somează pe fostul şef al Direcţiei Generale Anticorupţie, Marian Sântion, să probeze acuzaţia adusă astăzi, privind o aşa-zisă intervenţie într-o cercetare derulată de DGA". În plus, Blaga a anunţat că îl va da în judecată pe Sântion, dacă acesta nu va aduce dovezile solicitate. Trebuie precizat că anchetele DGA coordonate de către Sântion i-au vizat la acea vreme pe secretarul de stat Anghel Andreescu (şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică al MAI), chestorul principal Nicolae Berechet (secretar general al MAI), chestorul principal Pavel Abraham (şeful Agenţiei Naţionale Antidrog), chestorul Constantin Manoloiu (şeful Corpului de Control al MAI), generalul Costică Silion (şeful Jandarmeriei Române), precum şi pe chestorul Petrică Vizitiu (directorul Direcţiei Resurse Umane a MAI).

Lista lui Sântion

Înainte de a pleca de la şefia DGA, Marian Sântion a făcut publică o listă a celor care alcătuiesc grupul de interese care gravitează în jurul Ministerului de Interne de la acea vreme:
• Abraham Pavel - chestor-şef, preşedinte al Agenţiei Naţionale Antidrog
• Alexandru Corneliu - chestor principal, director general al DGAERI, din cadrul MIRA
• Andreescu Anghel (fost Ologu) - chestor general, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică
• Antonescu Olimpiodor - general de brigadă, prim-adjunct al Jandarmeriei Române şi şef de stat major
• Baci Cristian Constantin - chestor, director general al Direcţiei Juridice din cadrul MIRA
• Băcanu Mircea Ion - chestor, director general adjunct al DGAERI din cadrul MIRA
• Berechet Nicolae - chestor general, secretar general în cadrul MIRA
• Bontic Neculai - general de brigadă, Jandarmeria Română
• Crînguş Ion - general de brigadă, Jandarmeria Română, UM 0281 Bucureşţi
• Dan Mihai Marius - chestor principal, director general al Direcţiei Generale Medicale din cadrul MIRA
• Drăgoi Vasile - chestor, director general al Oficiului Român pentru Imigrări din cadrul MIRA
• Dumitrescu Doru - chestor, director general adjunct al Corpului de Control al Ministrului de Interne
• Dîrnă Constantin - chestor principal, prim-adjunct al directorului general al DGIPI
• Dincă Valeriu - comisar-şef, director al Diviziunii Protecţie din cadrul DGIPI
• Dinculescu Nicolae - chestor, secretar general adjunct în cadrul MIRA
• Fătuloiu Dan Valentin - fost şef al IGPR
• Făinişi Cristian - comisar-şef, director general adjunct al Direcţiei Generale Management Resurse Umane
• Fuică Lucian - chestor, director general al Agenţiei Naţionale Antidrog
• Georgescu Ionel - comisar-şef, director general adjunct al Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul MIRA
• Grigoroiu Marian Valentin - comisar-şef, director al Centrului de Psihologie MIRA
• Manoloiu Constantin - chestor, director general al Corpului de Control al Ministrului de Interne
• Mircea Alexandru - chestor, secretar general adjunct în cadrul MIRA
• Motoc Vasile - chestor, IGPFR
• Niţă Gabriel - chestor principal, adjunct al şefului Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică
• Pătraşcu Iliuţă - comisar-şef, director general adjunct al Corpului de Control al Ministrului
• Păun Irinel - director general al Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul MIRA
• Pop Nelu - chestor principal, IGPFR, inspector general
• Popescu Marcel - chestor, preşedintele Clubului Sportiv Dinamo Bucureşţi
• Tudor Dănuţ - chestor, director general al Secretariatului General al MIRA
• Silion Costică - inspector general, şef al Jandarmeriei Române, UM 0351
• Vizitiu Petrică Constantin - chestor, director general Direcţia Generală Management Resurse Umane
• Voicu Costică - rectorul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza"

Finul lui Abraham, pionul lui Andreescu

Unul dintre pionii importanţi ai grupului de interese coordonat de către Anghel Andreescu, în perioada 2005-2009, mai ales în primul mandat al lui Vasile Blaga, a fost comisarul Remus Șpan. Acum, odată cu revenirea lui Andreescu la Interne, Șpan a fost reevaluat și deja a ajuns la ușa secretarului de stat, sub titulatura de consilier personal al acestuia. Cariera comisarului Remus Șpan a fost de la bun început fulminantă. A deţinut, pe rând, funcţiile de şef al Poliției Rutiere Baia Mare, şef al Poliției Baia Sprie, şef al Serviciului de Informaţii Maramureș al MAI şi şef al Serviciului de Informaţii Satu Mare al MAI. În 2003, Șpan a fost numit şef al Poliției Judiciare a PNA. În martie 2005, protectorii săi l-au ajutat să ajungă prim-adjunct al Direcţiei Anticorupţie din MAI. Promovarea sa în aceste funcţii s-a datorat şi faptului că este finul chestorului-şef Pavel Abraham, fost şef al IGP, precum şi relaţiei apropiate cu chestorul-şef Virgil Ardelean, şeful Direcţiei Generale de Informaţii a MAI (fostă UM 0215, actualmente 0962). Mai trebuie precizat că Remus Șpan a fost destituit din funcţia de director adjunct al DGA, de ministrul Vasile Blaga, „ca urmare a implicării acestuia în activităţi incompatibile cu funcţia deţinută şi cu specificul unităţii în care îşi desfăşoară activitatea. Blaga a fost informat la vremea respectivă, de structurile specializate ale statului, cu privire la existenţa unor date care probează faptul că directorul adjunct al DGA a intervenit pe lângă mai mulţi procurori, în favoarea unor poliţişti cercetaţi pentru comiterea unor infracţiuni.

Relațiile de succes cu finul lui Vasile Blaga

O altă relaţie „de succes" este Dumitru Pop - Remus Șpan. Cei doi sunt parteneri de afaceri, Șpan fiind reprezentantul intereselor lui Pop în București. Astfel, Remus Șpan coordonează activitatea unei firme de consultanță în construcţii a lui Dumitru Pop. Până de curând, Șpan a condus firma de securitate a societății ȚiriacAir, de pe Aeroportul Otopeni. Dumitru Pop, zis „Ofsaid", este finul senatorului Vasile Blaga, actualul preşedinte al PDL. Potrivit presei centrale, cei doi au deţinut în proprietate un hotel din centrul Vienei - Reither, care a fost vândut acum doi ani. Pop este un apropiat al fostei directoare a Vămii Halmeu, Nicoleta Dobrescu, arestată de DNA în primăvara acestui an, pentru complicitate la trafic cu ţigări şi luare de mită, în valoare de 430.000 de euro. În dosarul procurorilor, se precizează că banii pentru mită ajungeau la persoane politice foarte influente, aflate la putere. Doamna Dobrescu a fost pusă în funcţie în 2005, pe vremea când Vasile Blaga era ministru de Interne, şi a ocupat acest post până la sfârşitul anului 2009. De asemenea, potrivit presei, în 2005, Dumitru Pop, având conexiuni bune la București, a ajuns în biroul viceprimarului PDL de atunci, Răzvan Murgeanu, perfectând o relaţie durabilă cu Primăria Capitalei. Astfel, firma sa, SC Bella Consulting Construcții SRL, a semnat numeroase contracte cu bani publici, de milioane de euro. Tot în 2005, în urma inundaţiilor catastrofale din acel an, o altă firmă a acestuia, fără salariaţi şi fără utilaje, a primit din partea Ministerului Mediului un contract de 10 milioane de euro, pentru repararea digurilor distruse de ape, din Moldova şi Banat. De asemenea, „Ofsaid" a câştigat numeroase contracte de salubrizare în municipiul Satu Mare, prin firma Florisal SRL, controlată de către ginerele lui Ioan Rus, Vasile Puşcaş. Potrivit unui studiu întocmit de Institutul pentru Politici Publice, această societate oferă cele mai scumpe servicii de salubrizare din ţară, costurile acestora fiind de zece ori mai mari decât în Braşov şi, în medie, duble faţă de restul ţării. De la primăria Satu Mare, Dumitru Pop a încasat peste trei milioane de euro.

Tentaculele lui Șpan se întind în nordul țării

La începutul anului 2005, odată cu guvernarea PD-PNL, ia amploare traficul pe zonele Satu Mare și Maramureș. Rapoartele DGIPI, dar în special unul al SRI, trimis către CSAT, atestă faptul că începând cu primăvara lui 2009, reţeaua se extinde şi sporeşte numărul de treceri frauduloase. De multe ori, „există autoturisme de teren ale Poliției de Frontieră care asigură transportul de ţigări de contrabandă pe teritoriul României, ca şi depozitele de tranzit din judeţul Satu Mare". Începuturile reţelei pe zona Satu Mare - Maramureș datează din anul 2000, de pe vremea PSD, şi au la bază structurile Inspectoratului de Poliție Maramureș. Şef era atunci Vasile Mureșan, ca adjunct îl regăsim pe Nelu Pop (fost şef al Poliției de Frontieră), iar şef la DGIPI Maramureș, Remus Șpan. Şeful Poliției Baia Mare este Ioan Pop, zis „Rapidu'". Tot pe atunci, Ioan Pop devine nașul de cununie al lui Remus Șpan, alături de Pavel Abraham, pe atunci adjunct al IGP, fost adjunct al ministrului de Interne, apoi şef al Departamantului Antidrog al MIRA, pensionat forţat la finele anului 2008. În anumite cercuri informaţionale, din mai multe surse independente, se vorbeşte că Pavel Abraham ar fi tatăl natural al lui Remus Șpan.

Campanie împotriva incomozilor

În 2000, Ioan Pop, Nelu Pop şi Remus Șpan încep o campanie controlată, deopotrivă în presa locală și în cea naţională, prin documente furnizate de DGIPI şi folosind agenţii acestei instituţii pentru strângerea de dovezi compromiţătoare, împotriva lui Vasile Mureșan, un pion devenit incomod pentru grupare. Campania informatică are succes doar în ceea ce priveşte ţinta ei, Mureșan este mutat la Ministerul de Interne, iar Remus Șpan - care fusese la rându-i atacat în presă de către Mureșan - este numit şef la DGIPI Satu Mare. Adică în „inima" traficului de frontieră. Nelu Pop este trimis locţiitor la IJP Cluj, iar Ioan Pop „Rapidu'" este mutat la Poliţia T.F. (Transporturi Feroviare). Se poate spune că toţi au fost victime ale războiului mediatic, provocat de ei înşişi. Nu după mult timp, pe filiera PSD, Nelu Pop devine şef al IJP Cluj, iar mai apoi, este adus de Grupul de la Cluj, ca adjunct al IGP. În 2005, devine şef al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, funcţie pe care o deţine şi astăzi. Remus Șpan este numit, pe filiera Abraham, şef al Poliției Judiciare a DNA, iar în 2004, în urma unui scandal de casă, devine adjunct al Direcţiei Generale Anticorupţie.

Tandemul promovărilor cu dedicaţie

Se vede cum toţi, pe diverse filiere, au fost promovaţi în funcţii-cheie ale aparatului MIRA. Șpan este demis de Vasile Blaga, în decembrie 2005, în urma unui raport al şefului DGA, Marian Sântion, dar este numit, anul următor, adjunct al lui Nelu Pop, la Poliţia de Frontieră. Toţi au avut relaţii cu Grupul de la Cluj, cu „pepiniera" de la Universitatea Babeș-Bolyai (de unde provenea procurorul general Ilie Botoş, partener de karate - ambii centura neagră - cu Remus Șpan). În acest timp, Botoş aduce la DNA tandemul de procuroare Cristescu - Bica, din Satu Mare, foarte apropiate lui Remus Șpan, de pe vremea când era şef al DGIPI Satu Mare (Șpan şi Cristescu au reușit o captură controlată - „la pont" - de droguri). Astfel că protecţia reţelei ucrainene a început să se întărească în toate structurile statului, informative, de control, dar şi de anchetă. Iată un motiv pentru care diversele rapoarte despre traficul şi contrabanda cu ţigări ajungeau în dosare „blocate". La jumătatea lui 2006, tandemul Nelu Pop - Șpan îl numeşte şef al Poliției de Frontieră Satu Mare pe mai vechiul prieten Ioan Pop „Rapidu'", moment când, conform şi statisticilor, ia amploare contrabanda cu ţigări dinspre Ucraina. Tot în 2006, un mai vechi prieten şi protejat al lui Remus Șpan, Adiel Babici, este numit şef al Poliției de Frontieră la Vama Petea (cu Ungaria). La Vama Halmeu, a fost numit şef al Poliției de Frontieră Vasile Drăguş (adus de la Baia Mare), fost subaltern al lui „Rapidu'". Astfel că şi intrarea în ţară dinspre Ucraina, dar şi ieşirea spre Ungaria, au fost asigurate. În urma unor scandaluri locale, generate de Ioan Pop, Șpan şi Nelu Pop decid să-l sacrifice pe acesta, să-l scoată din zona de atenţie şi să-l mute şef la Direcţia Poliției de Frontieră Siret-Rădăuți (adică în celălalt punct al ţării de trafic cu ţigări din Ucraina). În locul lui „Rapidu'", este numit comisarul-şef Vasile Maxim, un fost subordonat, la DGIPI Satu Mare, al lui Șpan. Adjunctul lui Maxim este instalat Ioan Bud Tămășan, văr primar al lui Nelu Pop. Din 2008, Șpan este numit adjunct al DGIPI Central.

Protectorii

Protectorii grupului Șpan - Nelu Pop, în acea vreme, pe lângă Ilie Botoş, Pavel Abraham şi Ioan Rus, precum şi alte figuri marcante ale PSD-PNL-PD, au fost Norica Nicolai, dar mai ales Virgil Ardelean, care la acea vreme a informat Preşedinţia, despre legăturile PNL şi PSD, cu mafia ţigărilor. În mod paradoxal, Traian Băsescu n-a intervenit şi nici n-a folosit informaţia împotriva PNL şi PSD, poate şi pentru că afacerea se făcea în afara grupului Tăriceanu. Dimpotrivă, Băsescu s-a arătat de mai multe ori interesat de creşterea accizelor la ţigări şi de impunerea taxei de viciu, ştiut fiind că ambele măsuri încurajau şi mai mult contrabanda.

Doctorandul lui Oprea și favoritul Noricăi Nicolai

Mai departe, Șpan şi-a luat doctoratul în Siguranţă Naţională, sub coordonarea lui Gabriel Oprea. Culmea, Remus Șpan este autorul lucrării „Rolul informaţiei în combaterea corupţiei". În septembrie 2008, Norica Nicolai a încercat să-l impună pe Remus Șpan ca şef al DGIPI Central, după ce au fost „lucraţi", în presă, şeful de atunci al DGIPI - Petre Albu (maramureșean, la origine) şi Vasile Mureșan, ajuns şeful Serviciului Antifilaj. Tentativa eşuează, iar după alegeri, Remus Șpan dispare pentru un timp din prim-planul grupurilor de interese care gravitează în jurul Ministerului de Interne.

„Salvatorul” de la Romstrade

Cel care l-a angajat pe Remus Șpan după ce acesta a fost debarcat de la e Ministerul de Interne de către Cristian David, a fost Nelu Iordache, patron al Blue Air și Romstrade. În mandatul penelistului Ludovic Orban la Ministerul Transporturilor (2007-2008), Romstrade a ajuns în primele firme de construcții de drumuri din țară, mulțumită contractelor primite de la Orban. La vremea respectivă, Nelu Iordache a declarat că l-a angajat pe Remus Șpan „printr-o firmă de head-hunting" şi că pentru el nu are nicio importanță trecutul fostului comisar, afirmînd că „nu exiști dacă n-ai trecut niciodată pe la DNA". Până de curând, Remus Șpan a condus firma de securitate a firmei ȚiriacAir, de pe aeroportul Otopeni.
Niki Florescu
http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/anghel-andreescu-resusciteaza-mafia-de-la-interne-85955

3- Chestorul Manoloiu a fost ameninţat direct de Traian Băsescu, iar la câteva zile distanţă a fost ridicat de procurori pentru audieri. “Decizia de ieri a CCR a fost declanşată de un chestor care i-a scris Ministrului de Interne după ce acelaşi chestor dăduse cifrele, dar ieri dimineaţă a scris că cifrele nu sunt bune. Nu ştiu dacă e bine domnu’ chestor. Aţi minţit ori înainte de organizarea referendumului, ori ieri. Eu v-am făcut chestor. Nu ştiu dacă e bine, domnu’ chestor!”, a atacat Băsescu.
See more at: http://www.dcnews.ro/motivul-personal-pentru-care-chestorul-a-semnat-adresa-anti-basescu_224674.html#sthash.UKRBD8wT.dpuf

Unirea Moldovei cu România anunță alipirea Transilvaniei la Ungaria.

TEMĂ DE GÂNDIRE. Unirea Moldovei cu România anunță alipirea Transilvaniei la Ungaria. China, "pisica" salvatoare

de către Miron Manega

Dec 1, 2013

Am citit recent, pe site-ul Comunitarism.ro, un articol care mi-a dat fiori. Articolul, publicat pe 6 noiembrie, era intitulat „Ce i-a spus Merkel lui Ponta” și se referea la întâlnirea din vara trecută a cancelarului german cu premierul României, la Berlin.

Întâlnirea s-a desfășurat în două runde: una care a durat 7 minute, în biroul cancelarului (întâlnire cu ușile închise) și a doua pe terasa cancelariei (în timpul dineului oferit de Angela Merkel) și care a durat aproximativ 30 de minute.

Dacă nu ar fi avut loc ieșirile la rampă ale lui Traian Băsescu, pe tema unirii Moldovei cu România, poate că aș fi ignorat acest articol, încadrându-l la categoria „Teoria conspirației”. Aceste ieșiri, suspecte prin insistența lor, și parcă făcute la comandă, m-au determinat să-mi regândesc poziția și să recitesc textul în altă cheie. Căci, mi se pare mie, ițele geopolitice încep să se țeasă după un model de care începuserăm să uităm. Așa că voi republica textul amintit pe CERTITUDINEA, fie și numai pentru a propune cititorilor un moment de reflecție o temă de gândire cât se poate de gravă.

Dar, înainte de asta, aș vrea să readuc în memoria publică un text mai vechi, „Harta Noii Ordini Europene”, publicat prin 2010, pe site-ul Agenția.org. Nu i-am acordat prea multă importanță la momentul acela, ba chiar l-am cam respins, întrucât site-ul avea, mi se părea mie (și mi se pare și acum), accente „excesive”. L-am reținut, însă, și l-am pus deoparte. Noile evenimente (geo)politice îl readuc în actualitate mai puțin ca o teorie a conspirației, cât, mai ales, ca o conspirație de-a dreptul. Fără a-l mai comenta, redau un fragment din acel material publicistic.

Harta Noii Ordini Europene

Oltenia se va transforma în țara țiganilor * Ardealul va ajunge la Ungaria * O parte din Basarabia se va uni cu ce va rămâne din România * Majoritatea evenimentelor descrise în ciudatul document s-au produs sau sunt pe cale să se producă * Spionul care a furnizat harta a murit în accidentul aviatic de la Balotești

La inceputul lunii decembrie 1989, presedintele Romaniei socialiste, Nicolae Ceausescu, a primit din partea lui Iulian Vlad un raport despre discutiile din Malta dintre celor doua mari super-puteri de la acea vreme, Statele Unite si URSS. Raportul vorbeste despre ”un nou echilibru pe continentul european”, respectiv ”redefinirea sferelor de influenta”. Documentul a fost facut public si nu insistam asupra lui. Ceea ce nu se stie, este faptul ca alaturi de informatiile mai sus amintite, spionii romani care s-au ocupat de operatiunea ”Malta” au mai adus si o harta. Acest document a produs pe plan intern, in timp, demisia unui sef de Mare Stat Major al Armatei Romane (Generalul Mircea Chelaru) si o catastrofa aeronautica: cea de la Balotesti, din 1995. Pe plan extern, tot ceea ce continea la acel moment harta s-a produs sau este pe cale sa se produca.

Pe 31 octombrie 2000, generalul de corp de armata Mircea Chelaru, la vremea respectiva sef al Marelui Stat Major al Armatei, a anuntat o conferinta de presa ad-hoc, seara tarziu. El a declarat, spre uluirea asistentei, ca structuri de tip mafiot incearca sa destabilizeze Romania si sa enclavizeze sudul Olteniei. Adica sa constituie o veritabila ”Republica a Olteniei”. Generalul nu a dat alte amanunte. La cateva ore, in replica, a venit raspunsul Ministerului de Interne, prin generalul Mircea Muresan, care a spus ca ”se poate vorbi de elemente de crima organizata, generate de nivelul scazut de trai, de saracie. Este vorba despre recuperatori, traficanti de droguri si cei implicati in fenomenul prostitutiei. Daca nu tinem sub control fenomenul, in timp, e posibil sa devina un pericol”. A doua zi, pe 1 noiembrie 2000, Mircea Chelaru si-a dat demisia din functia de sef al Marelui Stat Major al Armatei.

Despre ce era vorba? In 1992, William B. Wood, geograf sef al Departamentului de Stat american (fost ambasador SUA in Afganistan), dadea publicitatii o harta cu noile granite ale statelor Europei, granite care ar fi trebuit modificate in virtutea intereselor strategice de dupa caderea blocului comunist. Adica intelegerea de la Malta.

Pe scurt, se preconiza ca: Scotia devine independenta; o parte a Irlandei de Nord se uneste cu Republica Irlanda; Bretania se desprinde de Franta; Tara Bascilor si Catalunia se desprind de Spania; Italia se divide in zona de nord si zona de sud; Belgia se divide in Flandra si Wallonia; Cehoslovacia se rupe in doua; Kaliningrad va fi o zona autonoma in cadrul Rusiei; Kosovo se alipeste Albaniei; Transilvania devine parte a Ungariei; actualele judete Dolj, Caras-Severin si Timis se desprind de Romania si devin o tara a tiganilor; partea vestica a Basarabiei revine Romaniei; partea estica a Basarabiei, inclusiv Transnistria, devin zona autonoma ”Dniester” in cadrul Ucrainei.

Publicatia franceza ”L′evenement de Jeudi” arata harta mai sus mentionata, in octombrie 1992. Peste Romania de sud-vest scrie ”Tigani”. Un asemenea document primise Ceausescu si despre el vorbea si generalul Chelaru.

Ce spune harta si ce s-a intamplat

Iata paralele dintre datele hartii mai sus amintite si evenimentele de pe batranul continent, din 1990 pana astazi:

- In 1993 Cehoslovacia a disparut de pe harta lumii si au aparut Cehia si Slovacia. Pasnic.

- Divizarea Iugoslaviei, asa cum vorbea documentul, a fost efectul unui sir de conflicte armate incepand cu 1990, cand Germania recunoaste prima independenta Sloveniei si Croatiei. In 1991 incepe razboiul dintre sarbi si croati, iar in 1992 cel dintre sarbi si bosniaci.

- In 1996 mafia albaneza preia controlul traficului de droguri din Balcani.

- In 1999 au loc bombardamentele NATO din Serbia.

- In februarie 2008 Kosovo isi declara independenta fata de Serbia, cu recunoasterea UE si SUA. Este foarte posibil sa se uneasca cu Albania in urmatoarea perioada.

- In noiembrie 2007, premierul regional scotian Alex Salmond, seful Partidului National Scotian (SNP), a vorbit pentru prima oara despre un calendar de separare de Marea Britanie si a prezis ca Scotia va fi independenta peste 10 ani, respectiv in 2017. Salmond a promis organizarea unui referendum asupra independentei Scotiei inainte de alegerile regionale din 2011.

- In noiembrie 2007 flamanzii din Belgia au aprins scanteia scindarii – deputatii flamanzi au votat o lege care vizeaza reducerea drepturilor de vot ale francofonilor. Acest lucru s-a intamplat pentru prima oara de la independenta Belgiei, in 1830.

- In vara anului 2009, guvernul Berlusconi a fost zguduit de un scandal care a readus in actualitate ideea secesiunii dintre sudul si nordul Italiei.

- "Eliberarea" bretonilor, considerati urmasi ai celtilor veniti din insulele britanice, de sub "opresiunea franceza" este sustinuta de Armata Revolutionara Bretona, care si-a inceput activitatea inca de la inceputul anilor 1970. Nascuta ca o copie fidela a Armatei Republicane Irlandeze (IRA), organizatia bretona apartine aripii extremiste a miscarii nationaliste Emgann, miscare al carei obiectiv este independenta Bretaniei fata de Franta.

- In anul 2009 locuitorii din mai multe zone ale Cataloniei au participat la un referendum ”simbolic” privind independenta acestei regiuni fata de guvernul de la Madrid.

- ”Situatia din Craiova a scapat de sub control si cred ca nu mai poate fi stapanita. Nu mai ai curaj sa iesi seara pe strada”. Afirmatia apartinea presedintelui Consiliului Judetean Dolj, Ion Preoteasa, si era legata de escaladarea luptelor de strada intre clanurile mafiote din Banie in ultimele luni ale anului 2007. Au urmat anii 2008 si 2009, cand razboaiele dintre clanurile de tigani din Craiova s-au derulat chiar in centrul orasului, langa Tribunalul Judetean, in plina zi.

Chelaru: ” Oltenia urma sa se desprinda de Romania in decembrie 2000”

Generalul Mircea Chelaru (foto): ”La vremea respectiva (octombrie 2000) aveam informatii precise despre enclavizarea sudului Olteniei, si nu numai, de comunitati compacte de rromi, cu implicarea unor structuri de tip mafiot. Pe vreme de pace, rolul armatei e acela de a produce starea de descurajare a unor potentiali agresori. Tocmai in acest sens am convocat acea conferinta de presa, pentru a descuraja, pentru a atrage atentia acelor structuri ca se stie despre ele si ca exista modalitati de anihilare a lor. Demisia mea a fost legata de acea declaratie. Regret ca am avut dreptate. Fenomenul enclavizarii e real. Oltenia urma sa se desprinda oficial de Romania in decembrie 2000, iar Strehaia urma sa devina capitala enclavei. Din cate stiu, nu s-a renuntat inca la acest plan. In Romania s-au facut si se fac greseli politice ce intra in categoria erorilor istorice care, tare ma tem, nu se vor putea spala decat cu sange”.

De ce a disparut dosarul Balotesti?

La 31 martie 1995, in jurul orei 9.00, in apropierea Aeroportului International Bucuresti Otopeni, o aeronava cu destinatia Bruxelles s-a prabusit, dupa aproximativ doua minute de la decolare. In accident si-au pierdut viata toti membrii echipajului, cei 49 de pasageri, majoritatea belgieni, inclusiv consulul Ambasadei Belgiei la Bucuresti, dar si functionari ai Comisiei Europene. Aeronava, fabricata in 1987, apartinea Companiei TAROM si efectua zboruri regulate Bucuresti - Bruxelles.

Din informatiile pe care le detinem, spionul roman care i-a adus lui Iulian Vlad si prin acesta, lui Ceusescu, acele date de la Malta, in 1989, a decedat in catastrofa aeronautica de la Balotesti. Citam declaratia unei persoane care cunoaste detalii din interiorul sistemului:„Omul care a adus informatiile de la Malta in 1989 se afla in Airbusul care s-a prabusit la Balotesti in 1995. Nu a fost un accident aviatic, a fost un act terorist, o executie, era vizata chiar persoana care era implicata in actiunea romaneasca de spionaj de la Malta”. (Mihaela G.)

Acesta a fost un fragment din articolul apărut în 2010 pe Agenția.org. Materialul recent, publicat pe Comunitarism.ro și intitulat „Ce i-a spus Merkel lui Ponta” pare a marca startul proiectului de reîmpărțire a Europei și a României. Iată-l:

Ce i-a spus Merkel lui Ponta

De ce s-a dus Ponta la Berlin? Ce a avut să-i comunice Angela Merkel politicianului român? Surse din zona serviciilor secrete ne sugerează lucruri care ne fac pielea de găină. E foarte adevărat că majoritatea premierilor români din ultimii ani au fost chemaţi la Berlin, însă atunci pentru diverse afaceri "mărunte". Atât Boc, cât şi Tăriceanu de două ori, au fost chemaţi de către Merkel pentru a primi diverse instrucţiuni.

De astă dată, Ponta a stat la o întâlnire formală, în biroul cancelarului German în spatele uşilor închise doar 7 minute. 7 minute în care i s-a comunicat ceva. Conform relatărilor oficiale, discuţia lui Ponta cu Merkel a durat doar 4 minute, însă martorii oculari spun că 7 minute. Mai trebuie amintit că Ponta a fost primit neobişnuit de protocolar, cu gardă de onoare şi tot dichisul specific vizitelor la nivel înalt.

După întâlnirea formală, a urmat un dineu oferit de A ngela Merkel în contextul vizitei premierului român. Dineul a început aşa cum era programat la orele 19:30, urmând ca acesta să dureze până la 20:45, însă s-a prelungit cu aproape o oră. Premierul român şi cel german au discutat tête-à-tête pe terasă, între 4 ochi aproximativ 30 min. A poi, cei doi s-au întors în sala dineului şi au luat loc alături de consilieri.

Mai trebuie spus că dineul a fost de fapt un work diner, întrucât la el au participat şi consilierii ambelor părţi, iar în urma discuţiei de pe terasă, s-au semnat anumite acte.
"După discuţia de pe terasă (la care nu a avut nimeni acces), Ponta a fost terminat", spun martorii oculari. Din ceea ce a răzbătut din sala dineului, se pare că pe terasă Merkel ar fi spus ceva despre Roşia Montană. Discuţia pe această temă a continuat şi înăuntru, însă foarte voalat, cu referiri dese la Transilvania. De asemenea s-au făcut dese referi la autonomie.

Acum începe partea extrem de interesantă a poveştii. Şi îi spun poveste pe bună dreptate. Dacă până acum m-am menţinut în a relata fapte care pot fi verificate, de aici intrăm pe un teren pur speculativ, în care se încurcă informaţii contradictorii.
Vă rog aşadar - ca îndemn general - să nu credeţi nimic din ceea ce auziţi şi doar jumătate din ceea ce vedeţi cu proprii ochi.

Sursele noastre pretind că adevărata miză a întâlnirii din iunie de la Berlin ar fi Roşia Montană, cu implicaţii geopolitice ameţitoare.
Pe scurt, Merkel l-a anunţat pe tânărul politician român că personaje supra-statale şi supra-politice sunt interesate de resursele de la Roşia Montană şi că ele vor fi luate oricum. Dacă devine necesar - deşi cancelarul ar fi specificat că momentan nu se pune problema - Transilvania capătă în întregime calitatea de stat suveran, cu un guvern propriu instalat la Cluj. O altă variantă doar de pedepsire, ar fi declararea unei Regiuni A utonome Maghiare (RAM) cu un guvern propriu la Tg. Mureş, recunoscut rapid de ţările NATO şi în special de Statele Unite, dacă oficialii României nu găsesc căile potrivite pentru exploatarea zăcămintelor.

Partea bună e că nu interesează pe nimeni cine anume operează acele resurse, important e ca ele să ajungă acolo unde trebuie indiferent de costuri. A stfel s-a dat undă verde României să opereze zăcământul aurifer, dar mai ales pe cel de metale rare, inclusiv wolfram.

Ponta şi-ar fi exprimat îngrijorarea pentru cariera sa politică, dat fiind faptul că, în rândul cetăţenilor români, Roşia Montană a devenit un subiect extrem de delicat. Fără menajamente i s-a spus că dacă nu face ceea ce trebuie, chiar pe timpul mandatului său, România se va destrăma, iar cei interesaţi vor discuta problema direct cu noile oficialităţi ale Transilvaniei.

De asemenea s-a discutat problema politică a împingerii graniţei NATO (UE) pe Nistru, iar Ponta a primit asigurări că acest lucru e aprobat deja de către Kremlin. În mod firesc există o opoziţie puternică din partea Ucrainei, însă această opoziţie e neglijabilă din punctul de vedere al Berlinului şi Washingtonului.

S-a abordat în acest context şi noul proiect Nabuco - Nabuco West. A cesta ar urma să fie semnificativ mai mic şi să traverseze doar Bulgaria, România şi Ungaria, ajungând în Austria, Turcia şi Georgia fiind lăsate pe dinafară. În acest context Turcia s-a îndreptat spre alt proiect - TANAP (Conducta Trans-Anatoliană), care în viziunea Turciei ar putea fuziona mai târziu cu Nabuco Vest.

Germania are astfel un interes absolut pentru Nabuco, în orice context, astfel că l-a îndemnat pe premierul român să facă lobby pentru trecerea la realizarea proiectului.
Mai multe detalii despre acest proiect aici

În acest context Ponta a luat act de realităţile politice la nivel înalt şi de lupta fără scrupule pentru resurse. A promis că va susţine toate proiectele Germaniei în regiune şi a lăsat să se înţeleagă că Merkel poate transmite superiorilor domniei sale acordul său pentru ORICE PROIECT ÎN ORICE FORMULĂ, câtă vreme România e lăsată în graniţele sale.

Drept recompensă, Merkel l-a mângâiat uşor pe cap cu posibilitatea ca Dimler Benz să construiască o fabrică în România, unde să se producă cutii de viteze pentru Mercedes. Deja constructorul german are o filială la Cugir, unde a promis să investească 300 mil. euro. Ponta a discutat şi cu Deutsche Bank care doreşte să deschidă un serviciu financiar la Bucureşti, oferind astfel 700 de locuri de muncă.

Întrebat fiind la întoarcere, unde a afişat o mină macabră dacă o poate considera prietenă pe Angela Merkel, Ponta a spus "Sunt premieri în Europa pe care nu m-aş feri deloc să-i numesc prieteni: e prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, cancelarul A ustriei sau premierul Slovaciei, a răspuns Ponta. Nu pot să spun acelaşi lucru despre A ngela Merkel, însă ea este un om foarte pragmatic şi foarte raţional în ceea ce face şi nu ştiu dacă are prieteni sau neprieteni în România, dar în mod sigur vede relaţiile româno-germane într-un mod extrem de raţional. Faptul că am discutat în viitor, care va fi poziţia României sau care e poziţia Germaniei, înseamnă că m-a considerat un partener de discuţie" (sursă: DeCe News)

Rezumat: Ponta a fost anunţat că harta Europei de Est se poate modifica în orice moment, dacă România nu face ceea ce trebuie. Alipirea Moldovei la România, dar şi pierderea Transilvaniei întregi sau crearea unei enclave maghiare în interiorul Statului Român sunt raţiuni care depăşesc o Românie în metastază. O Românie fără armată, fără economie în general, fără agricultură sau elite intelectuale.

Se pare că, din raţiuni care nu au nici o legătură cu România sau Moldova, această unire formală se va face, întrucât UE şi SUA sunt interesate de împingerea spre Est a graniţei NATO. Ceea ce l-a "terminat" însă pe premier a fost exact posibilitatea ca odată cu unirea Moldovei cu România, să aibă loc desprinderea Transilvaniei.

În contextul în care cererile UE pentru crearea unui stat ţigănesc în Sudul României devin tot mai vocale, misiunea lui Ponta e extrem de complicată. El are de ţinut în frâu o Românie gata să se destrame prin ea însăşi.

Indiferenţa poporului român la valorile reale ale vieţii şi îmbuibarea sa cu cârnaţi, timp de peste două decenii, ne-au adus aici. Ca România să nu mai însemne absolut nimic în relaţiile internaţionale. Ea poate face acum doar politică şi răspunde cu "Da, să trăiţi, aşa vom face" celor interesaţi de resursele sale excepţionale.

NOTA ISPRAVNICULUI. Îmi place să cred că vizita premierului chinez în România are legătură cu întâlnirea lui Ponta cu Angela Merkel. Nu-l suspectez pe premierul României de atâta inteligență și curaj politic, dar îmi permit să sper la o mișcare geopolitică salvatoare, indiferent de unde și de cine e inspirată. Căci, la presiunile uriașe ale UE (recte Angela Merkel), FMI sau NATO asupra României, singura ieșire din clenci era reînnodarea relațiilor cu China, putere mondială de care se tem și Rusia, și NATO. Pe de altă parte, e plauzibil ca relațiile încordate dintre Washington și Moscova să-l fi determinat pe Vladimir Putin să schimbe paradigma istorică, acceptând (poate chiar încurajând) interpunerea Chinei între România și propriii ei aliați (UE și NATO). Scutul antirachetă de la Deveselu își pierde astfel din eficiență pentru că, chiar dacă americanii îi au pe ruși sub control, în spatele lor se află chinezii care, la rândul lor, îi controlează. Nu de dragul rușilor, evident, ci de dragul propriului interes. În acest caz, se schimbă toate scenariile economice UE-FMI-SUA care vizează resursele României, căci prezența Chinei aici impune alte abordări ale situației.

Dacă în guvernul României ar exista măcar un singur om cu un IQ peste medie, ar înțelege că această carte ar putea fi jucată inteligent, folosindu-se de chinezi atât împotriva exceselor UE-NATO, cât și împotriva politicii rusești. Pentru că și rușii îi au, în acest moment, pe chinezi, și în față, și în spate...

P.S. N-aș vrea să se creadă - Doamne ferește! - că sunt un dușman al revenirii Basarabiei în matca firească. Nu, nicidecum! Iubesc această țară și o vreau întreagă. Am vrut doar să atrag atenția asupra unor posibile planuri de reîmpărțire a lumii și de reconsiderare a granițelor teritoriale. Așadar, vreau Basarabia în granițele României, ceea ce este oportun pentru strategiile geopolitice, dar trebuie să avem inteligența de a nu pierde Transilvania, pierdere pentru care s-a creat deja cadrul necesar. Căci, dacă Transilvania n-a fost niciodată pașalâc turcesc - nici atunci când Ungaria a fost (adică din 1526, când Suleiman Magnificul i-a nimicit pe unguri în bătălia de la Mohacs, și până în 2 septembrie 1686, când coaliția antiotomană a recucerit Buda) - de ce am accepta să devină pașalâc maghiar? Acest lucru nu se poate realiza decât cu complicitatea structurilor puterii și cu consimțământul unei populații obosite. Asupra acestui context am vrut să atrag atenția...

Sursă: certitudinea.ro

STOP manipulării

duminică, 29 iunie 2014

Cine este cu adevărat Pavel Abraham

Virgil Iordache

Unirea Moldovei cu România anunță alipirea Transilvaniei la Ungaria.

TEMĂ DE GÂNDIRE. Unirea Moldovei cu România anunță alipirea Transilvaniei la Ungaria. China, "pisica" salvatoare

Harta Noii Ordini Europene