Ticalosi fara glorie

Conducatorii de astazi ai Romaniei nu au nici o legitimitate pentru ca in 1989 a fost de fapt o lovitura de stat. Cei care conduc astazi Romania sunt copiii si nepotii tortionarilor comunisti, ai sovieticilor sau alogenilor veniti calare pe tancurile sovietice. Priviti parintii degenerati, fondatorii FSN-ului, numai tradatori de tara, unul mai mare decat celalalt. Nu va puteti explica dezastrul in care se gaseste astazi Romania? Priviti atent la imaginea de mai sus si veti gasi raspunsuri la cateva dintre cauzele care au dus la distrugerea sistematica si institutionalizata a Romaniei! Partidele care isi au originea in FSN (un avatar al fostului PCR), PSD-ul si PDL-ul, nu sunt de condamnat doar pentru ca sunt continuatorii comunismului ci si ca isi au originile intr-o entitate conceputa de catre niste tradatori de tara! Indiferent cat de mult l-ai fi urat pe mafiotul de Traian Basescu, fiind justificata de altfel aceasta ura, cum poti insa sa-l suporti pe un tradator de tara ca Ion Marcel Ilici liescu Ivanovici, pe un Petre Roman Neulander sau un Saul Bruckner alias Silviu Brucan? Oare nu este timpul sa spunem ca trebuie indepartati din viata politica si nu numai, toti tradatorii neamului romanesc? 1) Nicolae Militaru – a fost trecut in rezerva de catre Ceausescu, suspectat fiind de a fi membru GRU. Pana si lui Nicolae Ceausescu i-a fost frica sa faca ceva mai mult impotriva lui Nicolae Militaru decat trecerea acestuia in rezerva si supravegherea stricta de catre serviciile de securitate. Nicolae Militaru se face vinovat de diversiunile in care au murit destui de multi oameni la asa zisa revolutie din decembrie 1989, diversiuni care seamana suspect de mult cu ceea ce s-a intamplat de curand in Ucraina. 2) Dumitru Mazilu – un nume care a devenit cunoscut romanilor mai cu seama in zilele loviturii de stat din 1989. El este printre cei care au fost prezenti la asa numita „Declaratie de la Budapesta” si este suspectat ca fiind colaborator al serviciilor secrete maghiare (AVO). De altfel, in primavara anului 1990, Dumitru Mazilu este prezent la inmormantarea unor agenti maghiari din trupele speciale, ucisi in timpul evenimentelor din 1989 de la Timisoara. 3) Ion Marcel Ilici Iliescu (fost IVANOVICI) – tradatorul principal si autorul moral al loviturii de stat din decembrie 1989, agentul rusilor, vanzator si tradator de tara din a carui cauza Romania a cunoscut o distrugere si un jaf atat de mari incat nu cunoscuse nici macar in timpul invaziilor cele mai aprige ale popoarelor migratoare, ale turcilor, rusilor, ungurilor,etc Ion Iliescu, impreuna cu George Soros, sunt artizanii impunerii folosirii fortate a termenului de rrom in loc de tigan, cu scopul clar de a se face confuzia pana la identitate dintre termenii rrom si roman. 4) Petre Roman ( fost Neulander) – a recunoscut ca a fost spion pentru KGB, livrand pentru sovietici planurile unui baraj construit de francezi in Franta cu ajutorul americanilor 5) Silviu Brucan ( fost Saul Bruckner) – asa zisa eminenta cenusie din spatele tuturor actelor de tradare si de deznationalizare a poporului roman. Silviu Brucan a actionat mai mult pe partea ideologica, pe partea de manipulare, indobitocire si deznationalizare a poporului roman. Silviu Brucan este unul dintre cei care au planuit impreuna cu George Soros diferite scenarii de deznationalizare, indobitocire si stirbire a identitatii nationale romanesti, prin finantarea masiva a unor trusturi de presa controlate, pentru a difuza si promova incutlura, non-valorile, decadenta si pentru a subrezi identitatea nationala si adevaratele valoril culturale si spirituale romanesti. Treziti-va romani! Nu mai votati Basesti, nu mai votati Pontaci, nu mai votati PSD, nu mai votati PDL(PMP), nu mai votati tradatori si antiromani!

Citeste mai mult pe: http://glasul.info/2014/07/27/ticalosi-fara-glorie-tradatori-fara-principii-parintii-degenerati-ai-psd-ului/

27 Noiembrie 1989

 

27 Noiembrie 1989 - Ceausescu ii cere lui Gorbaciov, inainte de intalnirea SUA-URSS de la Malta, sa nu negocieze pe ascuns cu SUA soarta tarilor comuniste din Europa Centrala si de Est

La 27 noiembrie 1989, membrii Comitetului Politic Executiv al CC al PCR s-au întrunit pentru 30 de mi­nute, cu scopul de a aproba tri­miterea de către Nicolae Ceauşescu a unei scri­sori adresate lui Mihail Gorbaciov. Acesta îl informase la 23 no­iem­brie 1989 pe liderul român, tot printr-o scrisoare, despre des­fă­şu­ra­rea la Mal­ta a unei reuniuni sovieto-americane la care urmau să participe Mihail Gorbaciov şi George Bush.

Prin documentul trimis lui Mihail Gorbaciov (pe care îl edităm în conti­nuare), Nicolae Ceauşescu a încercat să modifice agenda discuţiilor de la Malta dintre liderul sovietic şi preşedintele SUA, George Bush, cerand URSS-ului sa nu negocieze cu SUA schimbări politice din Europa Centrală şi de Est si sa aplice principiul - neamestecului in treburile interne ale altor tari.

Patriotismul lui Nicolae Ceauşescu nu poate fi pus la îndoială, însă discursul său politic, de "ridicare a ţării în faţa ameninţării străine", nu a fost bine primit de Mihail Gorbaciov care avea o agenda opusa.

În acelaşi timp, constatăm că tonul din scrisoarea trimisă la 27 noiembrie 1989 lui Mihail Gorbaciov a fost ultimativ - fapt ce dezvăluie ca Nicolae Ceauşescu isi pierduse increderea in Gorbaciov si-l vedea pe acesta ca pe un cal troian implantat de Statele Unite la conducerea URSS prin intermediul unor organizatii oculte.

Din postura unui "mediator al zonei care mediase intre China si URSS , intre SUA si Vietnam , intre Israel si Palestina etc...", Ceausescu a incercat să-i dea lecţii de relaţii inter­na­­­ţio­na­le lui Mihail Gorbaciov si sa-i reaminteasca principiile de drept international care rebuie sa stea la baza oricarei negocieri. El stia ca pozitiile lui Gorbaciov nu respecta principiile elementare de drept international si ca intalnirea de la Malta unde s-a si discutat inlaturarea regimurilor comuniste existente din Europa Centrala si de Est, semana cu cea de la Ialta, de acum 70 de ani. Ceausescu a avut curajul sa-l infrunte pe liderul unei super­pu­teri care negocia pe sub masa soarta unor tari mai mici. Astfel, Mi­hail Gorbaciov a primit de la Bu­cu­reşti un document pe care l-a considerat deosebit de jignitor.

Este foarte probabil ca acest lucru sa fi grabit decizia lui Gorbaciov de a-l inlatura de la putere pe Ceausescu

O luna mai tarziu, pe 25 decembrie 1989, in ziua de Craciun, Ceausescu cadea mort la Targoviste, impuscat de oamenii Moscovei.

"Stimate tovarăşe Mihail Gorbaciov, Am primit mesajul Dumneavoastră în legătură cu întâlnirea pe care urmează să o aveţi, la începutul lunii decembrie, cu preşedintele SUA, G. Bush. După cum rezultă din mesaj, la întâlnire, una din temele centrale ale discuţiei va privi procesele care au loc în Europa răsăriteană şi aspectele in­ter­naţionale ale acestora.

1. Considerăm că la întâlnirea dintre conducătorii URSS şi SUA nu se poa­te discuta, sub nici o formă, si­tuaţia din ţările socialiste. Despre pro­blemele care au apărut în unele ţări socialiste se poate discuta numai în cadrul unei întâlniri între conduce­rile ţărilor socialiste. De altfel, Partidul Comunist Român a insistat de mai multe ori să se organizeze o ase­menea întâlnire a ţărilor socialiste, însă până în prezent ea nu a avut loc. Dacă în ca­drul întâlnirii bilaterale sovieto-ame­ri­cane va avea loc o ase­menea dis­cu­ţie, aceasta va fi conside­rată de toate popoarele ca un amestec în treburile interne ale ţărilor socialiste.

2. Ţinând seama de problemele gra­ve ale vieţii internaţionale ca urmare a continuării cursei înarmărilor, în conformitate cu cele discutate la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia care a avut loc la Bucureşti, apreciem că în cadrul întâlnirii sovieto-americane la nivel înalt vor trebui să se pună cu toată tăria problemele securităţii euro­pe­ne, ale dezarmării şi, în primul rând, ale dezarmării nucleare. Trebuie să se exprime clar necesitatea renunţării definitive la orice programe şi acţiuni de perfecţionare şi modernizare a armelor nucleare, încetării tuturor experienţelor nucleare, abandonării pentru totdeauna a politicii de aşa-zisă descurajare nucleară, indiferent sub orice formă s-ar manifesta. În ce priveşte reducerea armamentelor con­venţionale, a efectivelor şi cheltu­ie­­lilor militare din Europa, ele trebuie soluţionate în cadrul negocierilor de la Viena.

3. Referitor la formularea din me­sajul Dumneavoastră privind "noul rol" al NATO şi Tratatul de la Varşovia, noi considerăm că problema care se pune nu este aceea de a se stabili o colaborare între cele două blocuri militare, care ar însemna permanentizarea lor, ci aplicarea celor stabilite în comun de ţările socialiste eu­ro­pe­ne privind desfiinţarea concomitentă - într-un timp cât mai scurt - a celor două blocuri militare.

4. Desigur, dezvoltarea relaţiilor din­tre URSS şi SUA constituie o pro­blemă a celor două ţări. În ce priveşte, însă, relaţiile şi problemele inter­na­ţio­nale care se referă la Tratatul de la Varşovia şi ţările socialiste, ele trebuie so­­lu­ţionate în conformitate cu ho­tă­râ­­rile adoptate în cadrul şedinţei Co­mi­tetului Politic Consultativ de la Bu­cu­reşti şi la întâlnirea dintre mi­niş­trii afacerilor externe, de la Var­şovia, în documentele cărora ţările so­cia­lis­te au "reafirmat năzuinţa co­mună de a acţiona în interesul socia­lis­mului, perfecţionării colaborării dintre sta­tele aliate, asigurării securi­tăţii lor trainice", a "dezvoltării raporturilor dintre ele pe baza egalităţii, independenţei şi a dreptului fiecăruia de a-şi elabora linia politică proprie, strategia şi tactica, fără amestec din afară".

5. Având în vedere politica anticomunistă de destabilizare a situaţiei din ţările socialiste, în care Statele Unite ale Americii au un rol activ, considerăm că trebuie să se ceară cu toată fermitatea ca SUA să înceteze şi să renunţe definitiv la orice politică de amestec în treburile interne ale altor state.

6. În ce priveşte problema germană - la care vă referiţi în mesaj - şi noi considerăm că este necesar să se asi­gure dezvoltarea socialistă a R.D. Germane, că existenţa celor două state ger­mane constituie o realitate a Eu­ropei de azi şi de mâine, care trebuie menţinută şi respectată, în interesul stabilităţii şi păcii pe continent.

7. Considerăm că ar fi greşit şi de neînţeles să se pună problema de­zi­deo­logizării relaţiilor interstatale. Partidul nostru apreciază că, atât timp cât există imperialism, există luptă de clasă şi nu se poate renunţa la concepţiile ideologice în viaţa inter­na­ţio­nală. De altfel, imperialiştii nici nu ascund acest lucru. Ei declară deschis că vor să consolideze şi să întărească forţa capitalismului, a imperialismului, în abordarea problemelor internaţionale trebuie să se pornească de la respectarea şi aplicarea principiilor coexistenţei paşnice între state cu orânduiri social-politice diferite.

Trebuie avut în vedere că primul şi cel de-al doilea război mondial au fost războaie imperialiste, având ca scop reîmpărţirea lumii în sfere de influenţă. Acest pericol va exista atâta timp cât va exista imperialismul.

8. În ce priveşte propunerea privind întâlnirea din 4 decembrie pentru a informa despre rezultatele convorbi­ri­lor sovieto-americane, noi consi­derăm că nu este necesară o întâlnire la nivel înalt în acest scop. Această informare se poate face pe cale diplomati­că sau, cel mult, în cadrul unei în­tâlniri la nivelul miniştrilor afacerilor externe.

O delegaţie a Partidului Comunist Român, la nivel înalt, ar putea veni la Moscova în scopul unei întâlniri cu o delegaţie la nivel înalt a PCUS, în ziua de 5 decembrie, pentru a discuta pro­bleme bilaterale şi o serie de alte pro­bleme ale vieţii politice inter­na­ţio­nale.

Cu acest prilej, delegaţia noastră ar putea lua parte şi la întâlnirea din 4 decembrie, dacă aceasta va avea loc. Dacă nu va fi posibilă organizarea unei întâlniri bilaterale la nivel înalt, vom trimite la întâlnirea pentru in­for­mare un reprezentant al partidului nostru. Avem în vedere să parti­cipe, eventual, ministrul afacerilor ex­terne.

27 noiembrie 1989"


http://fluierul.ro/jsp/article/indexDisplayArticle.jsp?artid=318922&title=27-noiembrie-1989-ceausescu-ii-cere-lui-gorbaciov-inainte-de-intalnirea-sua-urss-de-la-malta-sa-nu-negocieze-pe-ascuns-cu-sua-soarta-tarilor-comuniste-din-europa-centrala-si-de-est

Cine sunt artizanii Mafiei romanesti

Romania a fost capusata si capturata pas cu pas de esaloanele secunde din PCR si de catre elita securistilor, cu totii grupati in jurul axului central al noii puteri, Ion Iliescu, imediat dupa debarcarea si ulterior asasinarea ceausestilor.

Trecerea de la sistemul economiei centralizate la principiile economiei libere a fost atent supravegheata de cei care aveau sa devina oligarhii noului regim. Profitand de tehnicile si metodologiile de manipulare si dezinformare invatate de la sovietici, gruparile din FSN vor prelua pe rand Presedentia, Guvernul, Parlamentul, toata administratia, serviciile secrete, politia, justitia, monopolizand Puterea.

Primele surse de finantare de care au profitat designerii democratiei originale, au fost urmatoarele:
2 miliarde de dolari reprezentatnd exporturile industriale si alimentare, din 1989, bani gestionati de fosta securitate.
2 miliarde de dolari proveniti din exporturile de arme in tarile arabe si Africa, suma aflata tot in conturile operative ale DIE

Cheia care ne permite sa intelegem cum au proliferat activistii si securistii, este decizia lui Ion Iliescu de a nu desfiinta Directia 1 Politica a Departamentului Securitatii Statului si nici retelele informative ale PCR. Fara nici un control juridic real, patrimoniile PCR, UTC, UGSGR etc, au fost transferate in conturi private.

Ceausescu construise o retea de ordonatori unici de cont, care avea misiunea de a produce valuta din mediile economice externe, destinate in principal, achitarii accelerate a datoriilor externe. Dupa lovitura de stat din decembrie 1989, acesti operatori de cont, ofiteri ai Departamentului de Informatii Externe, nu au mai varsat la bugetul de stat aproximativ 7 miliarde de dolari. Au fost 354 de ordonatori unici de cont, cei mai cunoscuti dintre ei fiind Dan Voiculescu ( 137 milioane dolari) si Victor Atanasie Stanculescu (125 de milioane dolari).

Banii sustrasi au finantat structura noilor firmatiuni politice care au ruinat Romania timp de 25 de ani: FSN-FDSN-PDSR-PSD-PD-PSM-PRM-PUR. Restul sumelor, in valuta care au fost ratacite in conturile securitatii, au finantat aparita primelor banci private.

Gruparea mafiota, de fapt un club inchis al elitei nomenclaturii comuniste a fost formata din ofiterii DIE, UM 0107/AVS acoperiti in BRCE, ICE Romtehnica, Terra, Dunarea, Delta, Crescent, carpati, Trawe, Agroexport

http://m.codulluioreste.ro/cine-sunt-artizanii-mafiei-romanesti/

MOSTENIREA nestiuta a lui Ceausescu

MOSTENIREA nestiuta a lui Ceausescu! America e SOCATA de ce a descoperit in Romania

1982 - Romania este supra-indatorata la FMI cu 11 miliarde de dolari. FMI santajeaza Romania sa-si vanda resursele

La sfârşitul anului 1982, România atingea vârful datoriei externe de 11 miliarde USD, fiind dependentă de Fondul Monetar Internaţional.

Ceausescu a folosit acesti bani ca sa industrializeze intreaga Romanie

Presată de FMI, țara noastră ar fi urmat să intre în blocaj financiar şi încetare de plăţi urmând a fi nevoită să-și vândă resursele naturale cum s-a întâmplat 25 de ani mai târziu.

1982 - Ceausescu rupe acordul cu FMI, si hotaraste plata integrala a datoriei externe a Romaniei

Numai că Nicolae Ceauşescu a luat FMI-ul prin surprindere, hotărând după 1985 să facă plata tuturor datoriilor externe înainte de termen, România nemaintrând în capcana tranzacţiilor bursiere întinsă de FMI și a vânzărilor pe bursele internaționale ale unor active ale Statului Român.

Din cauza FMI-ului, mare parte din producţia agricolă şi industrială a ţării a trebuit să ia calea exportului, creând deja cunoscutele cozi la produsele alimentare. Agentul termic a fost raţionalizat şi benzina a fost distribuită pe cartelă.

1982 - 1989 FMI si Bancile Internationale creaza un blocaj financiar extern la adresa Romaniei

Propaganda și planul Est-Vest (Rusia-Occident) pentru debarcarea lui Ceauşescu se puseseră deja în mișcare.

Aşa se face că, începând din 1987, într-o țară aflată sub un blocaj financiar extern, s-a dezlănţuit o campanie intensă de diabolizare a lui Ceauşescu prin intermediul presei occidentale. Posturile de radio Europa Liberă şi Vocea Americii au lansat în premieră zvonul că Gorbaciov stabilise un înlocuitor al lui Ceauşescu, care ar fi fost nimeni altul, decât Ion Iliescu.

Martie 1989 - Ceauşescu rupe incercuirea FMI si reuşeşte să ramburseze integral datoriile cu sacrificii mari din partea populației

În martie 1989, însă, Ceauşescu reuşise să ramburseze integral datoriile cu sacrificii mari din partea populației. În plus, România mai avea în băncile sale un plus de 3,7 miliarde USD şi creanţe de 7-8 miliarde USD.

Decembrie 1989 - Ceausescu este impuscat de Craciun de oamenii Moscovei

Oamenii Moscovei (Iliescu, Brucan, Kostyal, Militaru, Roman) il indeparteaza pe Ceausescu de la Putere si il executa in chip barbar de Craciun, pe 25 Decembrie 1989.

1990 - 2015 Banii Aurul si Industria Romaniei "se evapora" dupa Revolutiei. Milioane de romani ajung someri. Alte Milioane de romani sunt nevoiti sa emigreze

La această sumă s-ar fi adăugat şi exporturile României din 1989 care au fost de 6 miliarde USD. Arhivele oficiale, coafate în cei 24 de ani scurşi de la revoluţie, nu mai pot justifica azi decât existenţa a 2 miliarde USD. De ce s-au „volatilizat” aceşti bani?

Cine a făcut-o? Dacă România avea şi după 1989 în serviciile de informaţii şi în Parchete vreun român patriot, am fi aflat până acum. Există indicii că în noaptea de 14/15 decembrie 1989, de la flotila prezidenţială de la Otopeni ar fi decolat un avion Il-18, care a executat un transport special, cu destinaţia Teheran.

Şi că avionul ar fi avut la bord lingouri de aur cântărind 24 t. Într-adevăr, avionul figurează în fişele de evidenţă aeriană că s-a întors gol din Iran, pe 4 ianuarie 1990. Dacă lucrurile sunt reale şi explicaţia poate fi una extrem de simplă.

1987 - 1989 - Ca sa evite dependenta de FMI - Ceausescu a vrut sa faca din Banca Română de Comerț Exterior o a doua Banca Mondiala impreuna cu chinezii, arabii si iranienii, bnaca care sa concureze FMI-ul si Banca Mondiala

Ceauşescu descoperise încă din 1987 că România avea în propria ogradă toate „comorile” care-i permiteau să nu mai depindă vreodată de FMI şi mai mult decât atât i-ar fi făcut concurenţă acestui organism. Un prim pas fiind acela de a se asocia cu China, Iranul şi Libia, într-o bancă care să acorde împrumuturi cu dobânzi mici, destinate ţărilor în curs de dezvoltare.

Banca în cauză se numea BRCE (Banca Română de Comerț Exterior) prin intermediul căreia, întreprinderile de comerț exterior ale României derulaseră operaţiunile de aport valutar special, de pe urma cărora a fost rambursată datoria externă a ţării noastre.

FMI îşi permitea să acorde de câteva decenii împrumuturi, condiţionate de ingerinţele brutale în economia ţărilor creditate, datorită rezervei de 2.996 tone de aur, de care dispunea.

1990-2010 - Hartile de Resurse Minerale ale Romaniei facute pe vremea lui Ceausescu, ajung in mainile strainilor

Hărţile cu zăcămintele minerale începuseră să fie introduse pe calculator în România, la sediul Întreprinderii de Prospecţiuni şi Foraje „Geofizica” din anul 1971 şi erau permanent actualizate, aşa că Ceauşescu a aflat că din munţii României se extrăseseră până în 1987 circa 2.070 de tone de aur şi că România mai avea 6.000 tone aur, adică de trei ori cât se exploatase până atunci şi care în 2013 a ajuns să valoreze 250 miliarde euro.

Numai că pe lângă aur, Ceauşescu ştia că în aceleaşi zăcăminte se află argint şi metalele rare, extrem de valoroase precum arseniu, galiu, germaniu, molibden, titan, vanadium, wolfram etc. Şi conta mult pe acestea întrucât ele sunt evaluate azi la 6.000 !!!!! de miliarde de euro.

1975 - 1989 Ceausescu utiliza aurul si metalele rare in industriile romanesti de inalta tehnologie

În acei ani, aplicaţiile de larg consum ale tehnologiei utilizate de americani şi sovietici la programele lor cosmice Apollo şi Soiuz abia începeau să apară pe piaţă. Video playerele/recorderele, camerele de filmare video, calculatoarele şi telefonia mobilă, au la bază microprocesoarele la fabricaţia cărora materia primă sunt metalele rare aflate din abundenţă, alături de aur în zăcămintele din Munţii Apuseni (minele Roşia Montană, Almaş, Baia de Arieş, Bucium, Brad şi Săcărâmb).

După 1990 au apărut o mulţime de producători europeni de telefonie mobilă precum Nokia care au fost nevoiţi să importe aceste metale rare din Africa Centrală şi Australia, deşi România era mai aproape. Boom-ul producţiei la nivel mondial de calculatoare şi telefoane mobile s-a produs după 1990, când în România avusese deja loc scurt-circuitul din decembrie 1989.

Chiar şi aşa, Ceauşescu prevăzuse această dezvoltare şi construise împreună cu concernul american Texas Instruments, o întreagă platformă industrială dedicată electronicii, numită IPRS Băneasa, lăsând-o moştenire românilor. Care cu o minimă investiție , ar fi permis României să producă şi să deţină calculatore, telefoane mobile, reţele proprii de internet şi de telefonie. Numai că imediat după 1990, IPRS a fost dezmembrată cu bună ştiinţă pentru a fi transformată în investiţie imobiliară.

1990 - 2005 "Geologii", "Hidrologii" si "Economistii" dezastrului Romaniei de dupa 1990, Iliescu, Predoiu, Stolojan si Constantinescu si-au batut joc de avutia tarii - mii de fabrici au dat faliment

Să nu fi ştiut aceste lucruri cel care conduce „de facto” SIE, generalul Silviu Predoiu, absolvent al facultăţii de Geologie care a lucrat ca inginer geolog la ICE Geomin (1984-1985) și la Întreprinderea de Metale Rare din București –IMRB (1985-1990), îndeplinind din 1987 funcţia de CI-st al IMRB?

Să nu fi ştiut aceste lucruri preşedintele-geolog Emil Constantinescu, cel care a avut revelaţia nerentabilităţii mineritului în România, închizând jumătate din exploatările miniere?

Să nu-i fi spus măcar şeful cancelariei sale prezidenţiale, Dorin Marian şi el geolog de meserie?

Să nu fi ştiut nici măcar premierii Teodor Stolojan şi Nicolae Văcăroiu, proveniţi din Consiliul Planificării economice de dinainte de 1989? Şi nici Ion Iliescu fost membru CPEx al PCR? Pe baza estimărilor specialiştilor săi, Ceauşescu şi-a făcut un plan de extracţie masivă până în anul 2040, astfel încât banca pentru investiţii în ţările în curs de dezvoltare, să beneficieze de un flux neîntrerupt de finanţare, acoperit în aur.

1989 - Aurul si metalele rare extrase de Ceausescu si valorificate in industria romaneasca produceau 8 miliarde de euro pe an

Aşadar, Ceauşescu intenţiona ca în decurs de o jumătate de secol să extragă la greu aur şi metale rare româneşti, care să-i asigure un fond anual de cel puţin 8 miliarde USD pe care România să-l ruleze prin intermediul BRCE (care avea ea însăşi un capital de peste 10 miliarde USD), investindu-l în construcţia de obiective economice şi de infrastructură în afara graniţelor, cu proiecte concepute de arhitecţii români, cu mână de lucru constituită din muncitori şi ingineri români şi cu utilaje şi maşini proiectate şi produse în România.

Unde? În primul rând în China şi în statele prietene acesteia din Asia de Sud-Est, în Iran şi în statele musulmane aliate acestuia din Africa şi Orientul Apropiat şi pe cont propriu în America de Sud. Adică exact ceea ce face China acum cu Victor Ponta şi Traian Băsescu care stau cu mâna întinsă la cerşit pentru posibile investiţii de 8 miliarde de euro.

Trebuie să recunoaștem că acest plan, conceput de mintea nu prea şcolită a lui Ceauşescu, un om neobişnuit de patriot pentru poporul lipsit de recunoştinţă, din mijlocul căruia s-a ridicat, era genial. Şi poate fi numit Testamentul lui Ceauşescu. Interesant ar fi să urmărim ce s-a întâmplat cu „comoara” respectivă, după asasinarea lui Ceauşescu.

1990 - 2005 Sistemul bancar romanesc destructurat jefuit si vandut strainilor. Jaful de la Bancorex facut sub privirea ingaduitoare a lui Isarescu

BRCE, care după revoluţie şi-a schimbat numele devenind Bancorex, a ajuns în faliment în 1999, după ce prin ea, Ion Iliescu a miluit cu credite nerambursate sau ilegale zeci de mii de membri ai nomenclaturi postdecembriste, provenită din falşi dizidenţi şi chiar suspecţi de terorismul practicat după Lovitura de Palat din 22 decembrie 1989.

2006 - Privatizarea BCR facuta tot pentru straini

Sub privirea guvernatorului BNR. Bancorex a fuzionat prin absorbţie în Banca Comerciala Romana (BCR) şi la privatizarea din 2006 a BCR, guvernatorul BNR împreună cu premierul Tăriceanu a obligat poporul român să plătească suma de 3,75 miliarde euro către Erstebank, din Austria, pentru găurile negre avute de Bancorex.

Cum din privatizarea BCR românii au încasat de la austrieci numai 2,25 miliarde euro, ei mai au de plătit acestora încă 1,5 miliarde euro. Dacă prin absurd la conducerea României ar fi nimerit din greşeală vreun om cât de cât patriot ca Ceauşescu şi i-ar fi trăsnit prin cap să aplice Testamentul lui Ceauşescu, i-ar fi fost imposibil, căci îi lipsea una din rotiţele mecanismului conceput de el, banca românească.

1991 - 2015 Isarescu cel care a distrus sistemul bancar romanesc, cel care a oprit productia interna de aur si cel care a instrainat aurul tarii in anii 1999 - 2000

Din septembrie 1990 şi până azi, numele celui care a ocupat postul de guvernator al Băncii Naționale a României a fost Mugur Isărescu. Cel care a fost până în decembrie 1989 cercetător la Institutul de Economie Mondială, obținând titlul de doctor în economie, ca urmare a participării la cursuri organizate în SUA.

În perioada ianuarie–septembrie 1990, Isărescu a funcţionat ca reprezentant comercial al ambasadei României la Washington. În anul 2002, bursa din Londra, cea mai mare bursă a aurului din lume, a decretat că producţia combinatului Phoenix din Baia Mare (recunoscut pe plan mondial din 1970 ca producător garantat) nu se mai încadrează în standardele internaţionale.

Prin aceasta, România pierdea dreptul la utilizarea poansonului internaţional al BNR, aplicat pe lingourile de aur. Poansonul imprima numărul de ordine, greutatea, concentraţia, denumirea producătorului şi sigla Băncii Naţionale. România a fost astfel interzisă pe lista producătorilor şi exportatorilor de aur, iar BNR avea cel mai potrivit pretext pentru a nu mai face niciodată depozite de lingouri din aurul românesc.

2002 - 2013 Isarescu a mutat rezerva de aur a Romaniei in afara tarii

Doar o întâmplare a făcut ca într-o conferinţă de presă a PRM să fie prezentat un document secret, datat 25 martie 2002, care demonstra că printr-o stranie coincidenţă, din ordinul guvernatorului BNR, prin aeroportul Otopeni, s-au scos din ţară 20 de tone de lingouri de aur, cu destinaţia Germania.

În perioada 2002-2013, din dispoziţia aceluiaşi Mugur Isărescu, două treimi din rezerva de aur lăsată de Ceauşescu României, adică 61,2 tone, au ajuns să fie depozitate în bănci din afara graniţelor, lipsind astfel România de a doua rotiţă a mecanismului conceput de Ceauşescu.

1999 - Berceanu a dat licenta de exploatare a aurului la straini prin Franck Timis

Pentru a desăvârşi opera de blocare a accesului românilor la propriul aur şi metale rare, la propunerea ministrului Industriilor, Radu Berceanu licenţa de exploatare a aurului şi metalelor rare nr. 47/1999, este acordată prin HG 458/1999 (ale cărei prevederi sunt şi azi secrete) companiei private străine Roşia Montană Gold Corporation, avându-l ca paravan pe Vasile Frank Timiş.

1999 - 2015 - Statul roman de azi nu a mai scos nici un gram de aur, ci a dat tot aurul la straini

De atunci, statul român nu a mai scos nici un gram de aur din propriile mine, în timp ce Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat la încă opt 8 firme străine licenţe de explorare şi exploatare pentru aurul şi metalele rare româneşti din Apuseni. Fix pe zăcămintele din hărţile geologice realizate pe vremea lui Ceauşescu.

Legea minelor, a fost modificată astfel, încât România să primească din partea companiilor străine care exploatează resursele sale subterane, o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage, în timp ce în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%. Aşadar şi ultima rotiţă a mecanismului conceput de Ceauşescu pentru supravieţuirea României a fost deja vândută.

(sursa : http://inforor.com/)

(FLUIERUL)

Mareşalul Antonescu, despre starea naţiunii

Mareşalul Antonescu, despre starea naţiunii în 1942: Guvernele anterioare făceau bani din cârciumi. Ne-am obişnuit a ne ascunde, sub pretextul legalităţii, după un noian de formule juridice şi tipicuri ipocrite, care nu au alt rost decât acel al unui formalism de laşitate. DOCUMENT

Autorul: Mihai Șomănescu în Merită să citești 5 mai, 2015 10:23 0

Mareşalul Ion Antonescu a efectuat mai multe vizite în Basarabia, după ce această provincie românească a fost, vremelnic eliberată, de către trupele româno-germane în 1941.

Cu ocazia unei astfel de vizite, efectuată între 7-11 aprilie 1942, Mareşalul Antonescu a făcut o serie de observaţii şi a dat mai multe dispoziţii.

De remarcat este faptul că deşi suntem în 1942, în timpul războiului, Mareşalul Antonescu observă aceleaşi probleme pe care le putem vedea, cu ochiul liber, şi astăzi în plin avânt democratic.

DOCUMENTUL INTEGRAL ÎL PUTEŢI CITI AICI

Despre birocraţie şi administraţie:

Ne-am obişnuit a ne ascunde, sub pretextul legalităţii şi al răspunderii, după un noian de formule juridice, expuneri de motive şi tipicuri ipocrite, care nu au alt rost decât acel al unui formalism de laşitate.

Trebuie ca prin selecţionarea funcţionarilor, prin organizarea dreptului de iniţiativă şi severa sancţionare a celor ce vor abuza necesitând funcţiunea şi răspunderile, să îndepărtăm formalismul hârtiilor şi dosarelor inutile, care nu fac decât să zădărnicească pe oamenii de bună credinţă în acţiunea lor.
Abuzul şi incorectitudinea nu numai că aduc compromiterea funcţiunei şi autorităţii, dar constituie un rău exemplu pentru administraţi.

Funcţionarii nu sunt suficient de disciplinaţi. În genere, nu ştiu să se prezinte şi să vorbească.

Despre şcoala românească şi educaţie

Copiii să fie obligaţi a veni la şcoală, iar atunci când lipsesc, învăţătorii să facă control pentru a vedea motivul.

Să nu se întrebuinţeze în contra copiilor bătaia, sau alte mijloace neumane. Atunci când se va constata că nu vin la şcoală fără motiv serios, să se ridice din avantagiile date părinţilor.

Înfiinţarea şcolilor secundare teoretice, nu trebuie să ne preocupe deocamdată, deoarece avem încă un procent mare de intelectuali care nu pot fi plasaţi, iar acolo unde necesităţile sunt mult mai mari, la învăţământul practic, se resimte lipsa elementelor pregătite în această direcţie.

Copii trebuiesc vizitaţi şi acasă, pentru ca profesorii să cunoască mediul şi condiţiunile în care trăiesc.

Copiilor săraci să li se dea la cantina, în fiecare zi, mâncare caldă, suficientă şi substanţială.

Despre Biserică
Pentru susţinerea şi promovarea credinţei, preoţii trebuie să se întoarcă cu totul la altar.

Ei trebuie să devină adevăraţi misionari, iar din biserică să facă forţa vie şi temeiul moral al unei educaţiuni de înălţare şi propagandă naţională.

A propovădui poporului mila, în timp ce eşti dominat de cea mai mare zgârcenie şi a-ţi îndrepta gândul şi rugăciunea către cer, îndeplinid un serviciu de salariat, înseamnă a contrazice cele mai elementare principii de educaţiune umană şi socială.

Despre Justiţie

Paralel cu această înăsprire a pedepselor, trebuie să obţinem prin educaţie şi prin înlăturarea cauzelor determinante ale criminalităţii, o cât mai complectă redresare morală a naţiunei.

Despre sănătate

Pentru avort, care prin sporirea considerabilă a practicei sale şi prin pătrunderea în lumea satelor, ameninţa în mod direct şi grav natalitatea şi vitalitatea naţiunii, s-a introdus severa sancţiune a pedepsei cu moartea.

Să se facă cât mai multe spitale şi dispensare, utlizându-se munca de folos obştesc.

Medicii trebuie să afle pe suferinzi şi să-i cheme la tratament.

Tratamentele şi medicamentele sunt gratuite.

Bolnavilor din spitale, să li se dea o hrană cât mai abundentă şi substanţială. Economia la hrană, este o economie rău înţeleasă.

Medicii, să depună toată grija şi să ia toate măsurile pentru a contribui la stavilirea cazurilor de avort.

Curăţenia trebuie să înceapă din interior, nu de la faţadă.

Organele sanitare, să meargă din casă în casă şi să stea de vorbă cu ţăranii, pentru a-i îndruma.

Despre Agricultură

Se vor înfiinţa bănci ţărăneşti, care vor acorda credite pe termen lung ţăranilor.

Aceştia să fie sfătuiţi şi îndrumaţi pentru folosirea cu rezultate bune a creditelor ce li se acordă.

Despre viaţa socială

Guvernele trecute scoteau venituri din cârciume.

Noi trebuie să închidem încetul cu încetul, toate cârciumile şi să scoatem bani din munca ţăranilor.

Să se construiască şcoli, biserici şi primării model pe plăşi.

Despre mediu

Să se facă perdele de salcâmi, atât de necesare ca zonă de protecţie.

Organizarea pepenierilor să se facă cu sămânţă strânsă în regiune, nu cumpărată din altă parte.

Să se facă împăduriri cât mai masive pe terenurile degradate.

Adevaratul nationalism

Istorici decervelaţi şi ambasadori răsplătiţi regeşte, fiecare, după complicitate

Maria Diana Popescu
Duminică, 03 Mai 2015 21:37


Două puncte nevralgice de importanţă vitală provoacă agitaţie şi consternare: unul ţine de Istoria României, altul, de cvasidebusolata clasă politică şi instituţiile statului luate în stăpînire. Fără supravegherea în regim permanent a unui psihiatru, diletanţii şi sfertodocţii, aflaţi în copaci şi copacii în aer cu privire la istoria românilor, au adoptat recent în Plenul Camerei Deputaţilor propunerea legislativă privind falsificarea istoriei noastre prin proclamarea zilei de 10 Mai ca sărbătoare naţională. Dragi români, e o falsă victorie sprijinită pe falsuri grosolane!, ce va implica cheltuieli, favoruri şi onoruri nemeritate pentru trîntori, prinţi, prinţese, principi de sînge străin şi dude regale, cu ochii pe avuţia naţională, pe benchetuieli şi baluri plătite de popor. Scopul scuză mijloacele, nu-i aşa? Ştiţi prea bine ce rol aveau bufonii la curţile regale! Distrau curtenii, astfel încît abuzurile, trădările, crimele şi dezmăţurile regilor să treacă neobservate. Numai că la noi nu le va merge. România este Republică! De aici, evident, întrebarea: ce prinţ, ce principe, care prinţesă, care rege? De unde ni se trag nouă rănile? De la veninul injectat de unii istorici decervelaţi, care şi-au construit cariere pe fals şi uz de fals, istorici-mercenari de tipul lui Lucian Boia, programat anume - şi poate stipendiat - să manipuleze în transă şi să muşte la comandă. Cîtă vreme vom permite acestor periculoşi „rolleri” contemporani să ne demoleze Istoria, fără să-i trimitem la garaj sau la cules de căpşuni pe alte meleaguri, nu mai avem nevoie de duşmani din afară, îi avem între graniţe. Pînă nu vor primi o replică usturătoare din partea societăţii şi nu se vor trezi la poartă cu nota de plată pentru toate (de)serviciile prestate împotriva Neamului Românesc, aceşti trădători de neam nu se vor potoli. Deşi mă tem că am uitat cu toţii ce mai înseamnă solidaritatea şi unitatea împotriva netrebnicilor care continuă să muşte hulpav din fiinţa românească. Mă tem că ne-am resemnat în faţa celei mai corupte şi anarhice forme de capitalism sălbatic, care îşi face de cap în ţara noastră prin complicitatea (inconştientă?) aliderilor de la Bucureşti. Trăim într-o nepăsare condamnabilă, chiar dacă harapnicele necruţătoare ne lovesc de un sfert de veac, înjugaţi cum suntem la carele străinilor.

Cineva, poate în mod special, ca o măsură de securitate, a vrut să scape de el

Continuînd politica sa de dezamăgire a celor care l-au parafat pe Feisbuc, preşedintele umblător a mai făcut un pas schiop pentru popor, unul mare pentru jandarmii planetei. Analizîndu-i pe cei „Trei, Doamne, şi toţi” proaspeţi unşi cu benchi în frunte ambasadori ai României, nu se poate să dăm foaia fără a pătrunde în „afacerea” numirilor discreţionare. Vom regăsi aici registrul liric al criteriilor bazate pe interese, din păcate, nu de ordin naţional. Nedumeriţi, unii îşi făcuseră, inutil, griji pentru George Maior, ceea ce demonstrează că regia a funcţionat ireproşabil. A fost răsplătit regeşte! Nici nu merită să ne întrebăm dacă atunci cînd şi-a caligrafiat atît de prompt şi de indescifrabil demisia olografă a ştiut că va fi trimis în patria jandarmeriei planetare. După nouă ani petrecuţi alături de Traian Băsescu, cineva, poate în mod special, ca o măsură de securitate, a vrut să scape de el diplomatic şi l-a expediat la reeducare, ca figurant pe lîngă Administraţia americană, sfătuit preventiv să-şi pună informaţiile preţioase la conservare. Acolo se va afla pe un teren de vechi „colaborări”, se cunosc între ei, nu vor fi probleme cu yes-ul. Ceea ce ne dă asigurări că relaţia S.U.A. cu statul-colonie va funcţiona la parametri programaţi. Pînă şi Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a recunoscut mai ieri că la Bruxelles există „agenţi”, referindu-se la informaţiile privind acţiunile de spionaj desfăşurate împotriva executivului comunitar de serviciile secrete americane, cu sprijinul celor germane.

„Unul din cei care la Europa liberă ne îmbrobodea cu tot felul de minciuni despre viaţa Ceauşeştilor”

Şi Emil Hurezeanu a fost răsplătit cum nu se poate de bine cu Germania! Aici iţele sînt ţesute cu „ars poetica”, sau, mai pe româneşte, cu aţă albă, dacă luăm în calcul o ciorbă românească, reîncălzită în Germania. Cum a văzut de unde va curge din nou laptele şi mierea, s-a grăbit să aplice dictonul „Ubi bene, ibi Patria!”, Redescoperind miraculosul profit al cetăţeniei române a renunţat „de bună voie şi nesilit de nimeni” la cea germană! Ce spuneţi de această mişcare rapidă? Ambasador în Germania, un român cu cetăţenie germană, ataşat de Germania. Cum poate fi numit ambasador al statului român un individ care nu este cetăţean al României? Puteţi răspunde, domnule Preşedinte? După ce i-a ajuns propunerea la ureche şi-a depus dosarul pentru cetăţenia română şi din nou, miracol, deşi procedura este de durată, dosarul e aprobat la foc automat. De ce nu şi-a dorit cetăţenia română imediat după opera loviturii de stat din 1989, la care a contribuit şi el prin „informaţiile” toxice înşirate de la microfonul „Europei libere”? Interesul poartă fesul şi, vai!, ne vom mira cît de profesionist va susţine Vestul şi se va împotrivi Estului, şi-l va reprezenta pe bravul nostru preşedinte în Germania! Dragoş Baltă scrie : „Nu e el unul din cei care la Europa liberă ne îmbrobodea cu tot felul de minciuni despre viaţa Ceauşeştilor? Acum, când ţara e complet distrusă economic, când 4 milioane de români acoperă lipsa forţei de muncă din ţările vestice, când aceştia participă la fondul de pensii din acele ţări, când locurile de muncă în România sunt din ce în ce mai puţine, când pământurile au intrat pe mâna unor corporaţii internaţionale, când suntem datori la FMI, BE, BM, îl condamn pe Hurezeanu pentru minciunile sfruntate cu care ne-a îmbrobodit atunci, facându-ne să renegăm un sistem în care trăiam mai bine decât acum, şi să devenim ceea ce suntem acum, cerşetorii Europei.”

Gogoşeria „Europa liberă” finanţată de Congresul American şi prelucrată de serviciul de informaţii german B.N.D.

E clar că trebuie să ne aşteptăm la o altă mană din cer. Sîntem bucuroşi că totuşi ne va scuti de prezenţa sa spilcuită de pe ecrane! Mai multe ziare consemnează că Emil Hurezeanu a rămas în Germania, după ce în anul 1982 a plecat cu o Bursă Herder la Viena, cu „sprijinul” indirect al Securităţii clujene, iar în 1983 s-a stabilit definitiv acolo, obţinînd azil politic. Emil Hurezeanu s-a remarcat ca jurnalist la Radio Europa Libera, în redacţia de la Munchen, radio finanţat de Congresul American şi prelucrat de serviciul de informaţii german B.N.D., post care ani de-a rîndul a dezinformat şi intoxicat poporul român cu ştiri gonflate marca Gogoşeria „Europa Liberă” - unde a lucrat din 1983 pînă în 1994. Revenit în ţară, defilează prin mai multe platouri tv, ajungînd în final pe postul de propagandist pentru Klaus Iohannis. Iată, a venit vremea plăţii arginţilor, înmînaţi sub forma cheii unei ambasade cruciale în Europa. Cît de filosofic se întrepătrunde pas cu pas „România lucrului bine făcut!”

Crin Antonescu, cel care ameninţa organizaţiile naţionaliste din România cu prigoana şi puşcăria, rămas în afara schemei

Daţi-i şi lui Crin Antonescu, acolo, din mila măriei voastre, ceva de lucru!, domnule Iohannis! Undeva pe la o ambasadă sau la un consulat! Măcar uşier! Bietul Crin Antonescu, cel care ameninţa organizaţiile naţionaliste din România cu prigoana şi puşcăria, a rămas în afara schemei! Naţionalist nu înseamnă nici extremist, nici nazist, nici fascist, nici rasist sau inamic al străinilor, cum i se năzărise în mintea ameţită de politician liberal, fostului profesor de istorie Crin Antonescu. Naţionalist înseamnă dragoste de neam şi de ţară. Există patrie trebuie să existe şi patriotism. Şi dacă printr-o fişă a postului mi-ar fi revenit competenţele necesare aş fi instituit o catedră de patriotism în toate formele de învăţămînt din România şi, doi, aş fi înaintat un proiect de lege prin care toţi funcţionarii instituţiilor de stat, toţi politicienii şi celelalte categorii din structurile puterii de stat şi politice să fie pensionaţi obligatoriu la vîrsta de 65 de ani, nu înainte de a absolvi acest curs de patriotism. Revenind la Crin Antonescu, tocmai el care l-a adus pe Iohannis în PNL şi i-a cedat locul, a rămas cu mîna întinsă în aer . Şi el şi Traian Băsescu i-au deschis calea, cu condiţia să meargă drept pe potecă, să nu se împiedice şi să nu cadă în bălăriile de pe margine.

Excursionistul de la Cotroceni, un bun ministru al turismului în cele cîteva luni de mandat

Mulţumit de rotaţia cadrelor şi de împărţeala ambasadelor, de permutări, combinări şi rechemări, excursionistul nostru de la Cotroceni (dovedit a fi mai degrabă un bun ministru al turismului în cele cîteva luni de mandat), abia întors din Italia unde şi-a completat panoplia de gafe (românii din Italia ştiu cum a scrîntit-o) Klaus Iohannis va ateriza, desigur, neapărat, împreună cu soţia, la Vatican, pe 15 mai, la o întîlnire cu Papa Francisc. Risipa pe care România o face poartă consemnul „secret de stat”, deşi ar trebui să ştie tot românul cît costă preumblările fără rost ale preşedintelui şi ale aleşilor pe plaiuri străine, pentru că românul plăteşte factura lor. Frau Merchel se deplasează cu aeronave de linie, iar Klaus Iohannis a mers la reuniunea extraordinară a Consiliului European de la Bruxelles cu un avion de lux de mici dimensiuni, un Challenger 300, aparţinînd companiei „Toyo Aviation”, deţinută de miliardarul egiptean Tarek El Feki. Dacă purtătoarei de cuvînt a preşedintelui, Tatiana Niculescu Bran, i s-au dat papucii de la Cotroceni pentru gafa de a publica pe site-ul Preşedinţiei mesajul ne-bun pentru U.D.M.R., ar fi de dorit ca şi Dan Mihalache să primească o reţetă similară pentru închirierea unui avion de lux de la firma unui personaj controversat pentru deplasarea la Bruxelles a lui Klaus Iohannis. Dar Preşedintele României e băiat bun, uneori nu pune întrebările care nu i-au fost scrise pe hîrtie. Noi, însă, DA! Şi așteptăm şi răspunsurile cuvenite!

Despre tezaur

CEL MAI BINE PASTRAT SECRET AL SECOLULUI TRECUT! BRUXELLES-UL NU VREA CA ROMANII SA AFLE ACESTE LUCRURI DESPRE TEZAURUL ROMANIEI!

Insa, atat cat a spus cerneala in tratatele de pace din ragazul dintre razboaie, ar fi suficient pentru un cercetator atent ca sa reconstituie traseul aurului, cu totul neasteptat, pe care il veti regasi in cronologia din ancheta pe care am initiat-o.

Studiind problema datoriei istorice a Germaniei fata de Romania de 18 miliarde de euro, am gasit in arhive o conexiune cu totul neasteptata in alt dosar nerezolvat al istoriei: profesorul universitar si diplomatul german Ernst Jäckh(1875-1959) scrie in Memoriile sale „DergoldenePflug. Lebensernteeines Weltbürgers” (Stuttgart 1954, p. 382) ca Romania a cedat aurul sau Germaniei prin Tratatul de Pace de la Bucuresti din 7 mai 1918. Iata, raspunsul poate fi gasit, nu exclusiv la Moscova, ci chiar in inima Europei, la Bruxelles.

Daca ne-am afla intr-un roman de Agatha Christie, poate chiar in „Orient Express”,am exclude din start ipoteza ca cele 93.400 kg aur incarcate in vagoane intr-un decor de iarna, ar putea fi, in continuare, la Moscova. Voi demonstra, intr-o serie de articole, care completeaza si duc mai departe datele prezentate aici, povestea reala a traseului Tezaurului: Rusia – Germania –Franta. O istorie pe care Bruxelles-ul nu ar dori ca romanii sa o cunoasca.

Problema tezaurului a fost resapata periodic, asemeni unei povesti cu zane, adica fara vreo finalitate concreta, de politicienii Romaniei. Pentru ca suna bine. Pentru ca 90% dintre romani cred ca problema tezaurului este importanta. Pentru ca un secret nu este niciodata suficient de bine ascuns daca asupra subiectului se asterne o tacere absoluta.  Pentru inceput, iata traseul cronologic al istoriei Tezaurului.

23 noiembrie 1916: Capitularea Bucurestilor, Capitala Romaniei, in fata trupelor de ocupatie germana.In zilele urmatoare, Statul Major si Comandatura germana au ocupat Hotel Bulevard, Capsa si Athéné Palace.

12-14 decembrie 1916: Tezaurul este incarcat, la Iasi, in vagoane, cu directia Moscova. Transportul viza exclusiv aurul Romaniei (o cantitate de 93.400kg aur) detinut sub forma de lingouri, monede diverse si  bijuterii.Porneste catre Moscova al doilea transport cu valorile Bancii Nationale a Romaniei din care, aur efectiv in valoare de doar 574.000 lei aur (echivalentul a circa 170 de kg aur). In total: 93.570 kg aur au luat drumul Moscovei, in cele doua transporturi. Au disparut exact 93.540 kg de aur.Retineti cifra: este cantitatea de aur pe care o vom regasi, cu o precizie uluitoare, in paienjenisul armistitiilor si tratatelor de pace de dupa Primul Razboi Mondial: transportata de la Moscova la Berlin si apoi in somatia Antantei catre Germania de a restitui „aurul Romaniei sau al Rusiei”.

18 decembrie 1916 (1 ianuarie dupa calendarul Gregorian): Alexandru Marghiloman scrie, in Notele sale politice:„Mecanismul emisiunii lor (n.r. al trupelor germane de ocupatie) este urmatorul: ei emit indefinit, pentru a plati soldele si tot restul. Pe masura ce se emite, tezaurul acopera la Berlin in marci. — Eu: „Dar reglementarea cu Romania?”. El (n.r. generalul Petersen, seful delegatiei germane la Bucuresti): „Vom vedea la pace”. Cu alte cuvinte, administratia germana tiparea moneda in Romania pentru cheltuielile curente, pe care o garanta cu aurul Romaniei, pe care Guvernul roman refugiat la Iasi il evacuase din tara.

5 ianuarie 1917: Banca Nationala e pusa sub sigiliu de germani – „s-au dat 10 minute personalului pentru a se retrage”, noteaza politicianul roman. Dupa care adauga ca, Banca Nationala a fost redeschisa a doua zi, dar sub supravegherea unui delegat german.

5 martie 1917: O alta ordonanta a administratiei de ocupatie anunta ca Banca Nationala a fost pusa sub sechestru si inchisa pana la noi ordine. „Ordonanta vizeaza faptul ca Tezaurul si majoritatea Consiliului nu sunt la sediu”, scrie Marghiloman.

6 martie 1917: Liderul conservator afla continutul imputernicirilor semnate de Col. Hentsch, noul sef de Stat-Major de la „Militarverwaltung”: „Administratorii-sechestrii trebuie sa se puna  in posesia Bancii Nationale; sunt autorizati sa exercite toate actiunile pe care Banca le poate exercita si sa dispuie de tot avutul Bancii”(…) Spiess crede ca germanii vor sa se puna la adapostul emisiunilor abuzive care s-ar face la Iasi”.

Octombrie 1917: Marea Revolutie in Rusia. Comunistii, sub conducerea lui Lenin, preiau puterea cu sprijinul financiar, ajutorul si angajamentul Germaniei cu intentia sa incheie Frontul din Est.

13 ianuarie 1918: Sovietul Comisarilor Poporului de la Moscova ia hotararea de a rupe relatiile diplomatice cu Romania, articolul 3 al acestei hotarari stipuland ca: „Tezaurul Romaniei, aflat in pastrare la Moscova, se declara intangibil pentru oligarhia romana”.

3 martie 1918: Rusia si Germania semneaza Tratatul de la Brest-Litovsk, marcand astfel iesirea Rusiei din primul razboi mondial, ca sa inlature astfel de pe Frontul de Est.

7 mai 1918: Romania semneazaTratatul de Pace de la Bucuresti, un document umilitor,dintre Romania pe de o parte si Germania, Bulgaria, Austro-Ungaria, Turcia pe de alta parte. Dincolo de cedarile teritoriale impuse, Romania a cedat controlul activelor Bancii Nationale catre trupele de ocupatie germane. Din interpretarile asupra acestui tratat rezulta ca Romania ar fi renuntat la Tezaur, o data cu documentele referitoare la acesta aflate in custodia BNR. Profesorul universitar si diplomatul german Ernst Jäckh (1875-1959) scrie in Memoriile sale (Stuttgart, 1954, p. 382) ca Romania a cedat aurul sau Germaniei prin Tratatul de Pace de la Bucuresti. Se pare ca Romania ar fi renuntat atunci la dreptul de proprietar al tezaurului.

27 august 1918: Acordul financiar germano-rus, semnat in continuarea Tratatului de la Brest-Litovsk, prevede daune de razboi si compensari pentru prejudiciile aduse Germaniei prin confiscarea si sechestrarea averii germane in Rusia. Compensarile in aur facute de Rusia in contul Germaniei se efectueaza, conform tratatului, in doua transe: prima de 42.860 kg aur si a doua de 50.676 kg aur. In total: 93.540 kg aur.Sunt singurele transe prevazute concret in tratat din cantitatea de aur pe care Moscova ar fi urmat sa o trimita catre Berlin (circa 245.500 kg aur) si, totodata cantitatile de aur care au ajuns ulterior la Berlin.

10 septembrie 1918: se efectueaza primul transport de 42.860 kg aur de la Moscova la Berlin

30 septembrie 1918: al doilea transport de50.676 kg aur ajunge la Berlin

11 noiembrie 1918: Armistitiul de la Compiegne marcheaza infrangerea Germaniei si anuleaza Tratatul de la Brest-Litovsk, Acordul Financiar ruso-german si Tratatul de Pace de la Bucuresti. Conform armistitiului semnat intre Germania, Franta si Regatul Unit (art. XIX – Clauze financiare), aurul ar fi trebuit sa fie predat puterilor Antantei care au declarat ca-l vor tine in custodie pana la semnarea unui acord de pace. Formularea exacta din armistitiu este: „Restituirea aurului rusesc sau romanesc capturat sau in aflat custodia Germaniei”. Este clar ca textul din armistitiu se refera la cele  93.536kg aur transportate de la Moscova la Berlin in septembrie (cantitate echivalenta cu cea a Tezaurului Romaniei trimis, spre pastrare, la Moscova).

5 decembrie 1918: potrivit documentelor aferente armistitiului din 29 noiembrie, o cantitate formata din doua transe de 42.866 kg aur, respectiv 50.676 kg aur (un total de 93.536kg aur) pornesc, in doua vagoane,  pe linia ferata Mainz – Saarbrücken catre caile ferate controlate de Aliati, pe riscul Guvernului francez.

ianuarie 1919: In memoriul delegatiei romane de la Conferinta de Pace de la Paris, se arata ca, in ce priveste chestiunea Tezaurului, „Poate n-ar fi de dorit sa i se ceara Germaniei, ca o categorie de despagubiri, dar dl. Danielopol considera ca faptul de a face Germania garanta a acestei restituiri ar putea avea ca efect prezervarea acestor bunuri si asigurarea lor”.

23 iunie 1919: I.I.C.Bratianu se intereseaza intr-un memoriu trimis d-lor Clemenceau (prim ministru al Frantei), ministrului francez de Finante Klotz si maresalului Foch daca aliatii au primit de la germani vreo cantitate de aur in contul Romaniei. Raspunsul ministrului francez de finante este negativ.

28 iunie 1919: se semneaza Tratatul de la Versailles, iar Rusia, desi NU participa la semnare, are conform art. 116 a acestui tratat posibilitatea de a solicita direct pretentii de despagubire Germaniei. Cu toate acestea, Rusia nu a cerut niciodata inapoi cantitatea de 93.540 kg aur transportate de la Moscova la Berlin in septembrie, in baza tratatului financiar ruso-german, anulat prin armistitiul din noiembrie 1918.

16 aprilie 1922: prin semnarea Tratatului de la Rapallo, Germania recunoaste Rusia sovietica. Totodata Germania renunta conform art. 2 al tratatului la orice pretentie de despagubire impotriva Rusiei (Atentie: pretentii admise la Brest-Litowsk si anulate ulterior de Aliati) cu conditia ca nici Rusia sa nu despagubeasca tari terte pentru confiscarile si nationalizarile pe urma revolutiei din Rusia.Reamintim ca, initial, Romania a pierdut controlul asupra Tezaurului aflat initial la Moscova in urma sechestrarii acestuia de catre regimul instaurat de Lenin. Dupa ce tot Germania ar fi trebuit conform tratatelor in vigoare(Tratatul de la Versailles) sa despagubeasca Rusia cu aurul 93.540 kg aur primit dupa Brest-Litowsk, tot Germania indirect renunta conditionat la pretentii de despagubire din partea Rusiei pentru averile confiscate de catre Rusia tarista si bolsevica. Deoarece cele mai mari plasamente de capital din Rusia erau germane, firesc ca Rusia nu ar fi intentionat sa ne restituie tezaurul si sa se oblige din nou la plata fata de Germania cu sumele fabuloase stabilite la Brest-Litowsk . Mai multi delegati ai statelor participante, printre care si Bratianu, condamna acest tratat pentru ca favorizeaza Rusia. A platit cumva Lenin pentru prietenia ruso-germana cu aurul romanesc? Toamna lui 1941: Armata a 4-a a Maresalului Ion Antonescu, unul dintre cei mai inversunati adversari ai Sovietelor, ajunge dincolo de Nistru, pana la Odessa, insa nu scoate nici un cuvant despre restituirea Tezaurului de catre Moscova.

1956: Rusia a trimis catre autoritatile comuniste dinRomania aproximativ 33 kg aur, singura cantitate de aur returnata vreodata din Tezaurul care a luat drumul Moscovei in decembrie 1916. Si, cel mai probabil, singura care mai era depozitata, la acea, data, la Moscova. Daca scadem aceste 33 kg aur din totalul celor 93.570 kg aur care au ajuns initial la Moscova, in cele doua transporturi, obtinem exact cele 93.540 kgaurcare au fost trimise de la Moscova la Berlin, conform cantitatii stipulate in Acordul financiar germano-rus si cele 93.540 kg aur care au plecat din Germania catre Franta, conform documentelor aferente armistitiului de la Compiegne.

Sursa: corectnews.ro