Accidente, sinucideri, morti suspecte

Iliescu i-a omorat pe toti
Accidente, sinucideri, morti suspecte - asa au sfarsit toti cei care detineau informatii despre ce urma sa se intample in decembrie 1989 sau care au avut un rol in evenimente si au vazut prea multe din lucrurile intamplate atunci, sub dirijarea cuplului Iliescu - Militaru (KGB-GRU). 
Vasile Milea, ministrul Armatei pana in data de 22 decembrie 1989, a fost primul mort suspect - prezentat ca tradator de Ceausescu, cica s-ar fi s-a sinucis in biroul sau, cu propriul pistol. Un semnal pentru Armata sau o radiere a unui sef militar care daca ar fi trait nu ar fi permis urcarea lui Militaru la comanda MAPN? 
Au urmat in zilele revolutiei uciderea lui Trosca de catre Militaru, care l-a chemat in capcana in fata la MAPN pentru a-l lichida deoarece acesta ii facuse dosarul de agent sovietic. 
Au fost ucisi apoi, tot la comanda lui Militaru, generalul Constantin Nuta, adjunct al ministrului de interne si seful Inspectoratului General al Militei (IGM), si adjunctul IGM, general Velicu Mihalea. Au fost coborati din trenul care-i aducea la Bucuresti, dupa ce fusesera retinuti la Deva si urcati intr-un elicopter care a fost apoi doborat in aer. 
Nuta era un militar cu experienta si fusese seful contrainformatiilor militare, calitate in care cunostea toate dosarele Corbilor - cei peste 20 de generali- agenti GRU, in frunte cu Militaru, din mijlocul Armatei. 
Pe 28 decembrie, generalul Marin Ceausescu, sef al Reprezentantei Comerciale a Romaniei de la Viena, sediul spionajului romanesc in Europa occidentala, a fost gasit spanzurat la subsolul cladirii care gazduia Agentia Economica din Austria. Fratele lui Ceausescu avea acces la conturile in care se aflau banii furati apoi de Voiculescu si alti cativa generali acoperiti sau nu care lucrau pe sectorul economic sub supravegherea Securitatii. Cum Securitatea "a disparut" in 1989, banii le-au ramas lor, acestia consolidandu-si, sub obladuirea lui Iliescu, averi uriase, in "capitalismul" fesenist. 
O alta victima a lui Militaru si a retelei sovietice este generalul Dumitru Puiu, comandantul Aeroportului Otopeni, martor al carnagiului din zona aeroportului, macel pus la cale tot de Militaru. Dumitru Puiu a disparut dupa ce a anuntat in direct la televiziune, in seara zilei de 24 decembrie 1989, ca detine filmele cu ce s-a intamplat la Otopeni, in ziua macelului. 
Popa este internat la spitalul de nebuni din Timisoara, unde isi gaseste sfarsitul in conditii ramase neelucidate, la inceputul anului 1990. Colegii lui au declarat ulterior ca ultimele cuvinte ale generalului au fost: "Salvati-ma, astia vor sa ma omoare!". 
Urmatorul "sinucis" este presedintele completului de judecata al sotilor Ceausescu, generalul Gica Popa. Pe 1 martie 1990, Popa intra in biroul sau de la Ministerul de Justitie, se aude o impuscatura si Popa este gasit intr-o balta de sange. Inca traia. A fost transportat de urgenta la Spitalul Militar Central, dar aici si-a gasit sfarsitul. 
Nicolae Giosan, fostul ministru al agriculturii, o somitate in agronomia romaneasca si un apropiat al lui Ceausescu, moare la inceputul lunii august 1990 in penitenciarul Jilava dupa ce ii este administrata o injectie. 
Generalul Emil Macri, seful Directiei a II-a a Securitatii, a fost arestat si inchis, fiind anchetat in dosarul Timisoara. Procesul sau nu a apucat sa se termine deoarece Macri a murit in inchisoare, in aprilie 1991. Raportul medical a stabilit ca moartea a survenit in urma unui infarct, in urma intoxicarii in masina care l-a plimbat dintr-un spital in altul. Moarte sa era extrem de oportuna, deoarece Emil Macri nu a mai apucat sa depuna marturie in dosarul evenimentelor din '89. 
Colonelul Petre Moraru, loctiitorul sefului Inspectoratului General al Militiei, a fost cel care a asigurat transportul celor 41 de cadavre de la Timisoara la crematoriul "Cenusa" din Bucuresti. Cadvrele erau ale agentilor serviciilor militare maghiare si sovietice care au actionat la Timisoara. Acestia au fost identificati de contraspionaj si ucisi de brigada cercetasilor de la Buzau. 
Generalul Emil Macri a dat ordin sa se ocupe de cadavre colonelului Gheorghe Ganciu, colonel de Securitate care a cerut ajutorul colonelului Petre Moraru. Condamnat la 15 ani de inchisoare, acesta din urma este gasit spanzurat in inchisoare in anul 1991. 
Nicolae Doicaru, fostul sef al lui Pacepa si al generalului Plesita ajuns dupa revolutie consilierul lui Voican Voiculescu a murit in mod misterios in timpul unei vanatori in 1992. In ciuda faptului ca toti participantii la vanatoare aveau doar arme cu alice, el moare lovit de un glont. Nicolae Doicaru, propulsat de agentul dublu KGB Pantiusa Bodnarenko, cel care l-a arestat pe maresalul Antonescu, a ajuns sef al Securitatii Constanta, unde functiona o puternica agentura KGB si a ajuns apoi sef al Directiei de Informatii Externe (DIE). 
Colonelul Gheorghe Ardeleanu, fost sef al USLA si, mai ales, fost sef al contraspionajului pe Europa moare in iunie 1993, oficial intoxicat cu insecticidul "Karate" in timp ce stropea cartofii din gradina. El fusese indepartat la sase luni dupa evenimentele din '89, de la conducerea USLA, ale carei atributii fusesera preluate de USPP, noua unitate de paza a lui Iliescu coordonata de Dumitru Iliescu, nasul lui Voicu, si omul de casa al lui Iliescu, cel care i-a oferit lui Iliescu, la "revolutie" unitatea sa de TAB-uri, transformate in taxiuri blindate pentru protectia echipei complotistilor KGB. 
Comandantul USLA, Gheorghe Ardeleanu, pe numele real Moise Bula, este cel care a pus la dispozitia Armatei trupele speciale de interventie din care facea parte si colonelul Trosca, aflat in Statul Major al unitatii, omorat de Militaru in fata MAPN. 
Generalul Stefan Guse, a sfarsit iradiat, un cancer galopant punandu-i capat zilelor. Generalul Guse a fost un personaj-cheie in evenimentele din decembrie, deoarece era cel care conducea Marele Stat Major, fiind omul de legatura cu Pactul de la Varsovia. El avea pozitia legala de a aproba si accepta intrarea "trupelor prietene" ale Pactului pentru a ne salva de asa zisii teroristi. A fost cel care a refuzat oficial interventia sovieticilor, chemati de Ion Iliescu sa intre cu tancurile pe la Albita, unde au stat chiar pe linia de frontiera cu motoarele pornite vreme de doua zile. Trupele aeropurtate ar fi urmat sa aterizeze la Bucuresti, exact ca in Cehoslovacia. In noaptea de 21 spre 22 decembrie, in care rusii au vrut sa intervina a avut loc o reuniune de urgenta a Consiliului de Securitate. China si-a opus vetoul in privinta interventiei militare, desi James Baker secretarul de stat american si-a dat acordul Moscovei pentru a interveni. Astazi James Baker este angajat al unei companii controlate de guvernul Federatiei Ruse, pe post de ”consilier”. 
Colonelul Vasile Malutan, pilotul elicopterului cu care Ceausescu parasea, impins de Stanculescu, sediul Comitetului Central, s-a stins din viata in luna mai a anului 1995, in timp ce efectua lucrari de erbicidare a viei Institutului de Cercetari pentru Cereale si Plante Fundulea. 
Elicopterul s-a prabusit dupa ce s-a agatat de un fir electric, exact a doua zi dupa ce Malutan a afirmat in fata comisiei parlamentare de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989 ca Ceausescu plecase din CC si a avut in elicopter tot timpul asupra sa o valiza plina cu documente. Valiza care a disparut la unitatea din Targoviste condusa de generalul Kemenici. Interesant si amanuntul ca mutarea generalului Kemenici la sefia unitatii militare de la Targoviste a avut loc cu doua saptamani inainte de aducerea aici, spre executia comandata de Gorbaciov personal a cuplului Ceausescu. Comanda lui Gorbaciov a fost dusa la indeplinire prin ordin direct de Ion Iliescu, cel care a fost infiat practic de cuplul Ceausescu, fiind protejatul familiei pana in ziua in care Ceausescu a ascultat inregistrarile ce probau relatiile sale cu sovieticii. 
Un alt accident de elicopter i-a terminat pe generalii Ion Bunoaica si Ion Eugen Sandu care au murit pe 1 septembrie 1995. Acestia veneau de la Iasi catre Bucuresti iar aparatul s-a prabusit la Mogosesti; nimeni nu a supravietuit. Bunoiaca a fost seful trupelor de Securitate de la Timisoara in timpul "revolutiei", iar Sandu, sef al Militiei in Resita si Craiova. 
Pe 21 decembrie 2004, sotia generalului Victor Athanasie Stanculescu, Elena Stanculescu, se arunca pe geam, sau mai exact a fost gasita moarta in dreptul ferestrei, exact la 14 ani de la data in care mureau primii manifestanti din ordinul dat de sotul ei. Cu cateva zile inainte acesta fusese citat in dosarul revolutiei. 
Stanculescu este unul dintre cei mai importanti martori ai evenimentelor din 1989 si singurul general de frunte aflat dupa gratii. In iunie 1990 si-a dat demisia din fruntea Armatei, reprosandu-i lui Ion Iliescu scoaterea militarilor impotriva populatiei si utilizarea a peste 1500 de cartuse de razboi trase in vederea reprimarii manifestantilor bucuresteni anti iliescieni. A afirmat recent ca adevarul despre '89 se va afla doar dupa moartea lui Ion Iliescu. 
Se tot vorbeste despre un blestem dar adevarul este ca li s-a inchis gura pt ca stiau prea multe. 
Blestemul se numeste ION ILIESCU