Rezistența împotriva Noii Ordini Mondiale și Guvernului Mondial
SCRIS DE
DEPARTAMENTUL ZERO ROMÂNIA (DZR)
PE SÂMBĂTĂ, 19 MARTIE 2016PUBLICAT ÎN: CONSPIRATII/ILUMINATI/NOUA ORDINE MONDIALA/GUVERNUL MONDIAL/MASONERIE
James P. Warburg, francmason, bancher american, „parinte” si director al Bancii Federale de Rezerve si Consilier Financiar al Presedintelui Franklin D. Roosevelt a facut urmatoarea declaratie în fata Senatului SUA la data de 7 februarie 1950:
“Vom avea un Guvern Mondial, fie ca ne place, fie ca nu ne place. Singura întrebare este daca acest Guvern Mondial va fi adoptat prin cucerire sau prin accept.”[1]
Scriitorul Juri Lina, ne prezinta niste informatii extraordinare in cartea sa „Arhitectii Inselaciunii”[2], despre cum sa combatem Noua Ordine Mondiala. La intalnirea anuala a grupului Bilderberg din Baden-Baden, Germania, din 6-9 iunie 1991, unde a avut loc debutul lui Bil Clinton, David Rockefeller Jr. a declarat:
„Suntem recunoscatori fata de Washington Post, The New York Times, Time Magazine si alte mari publicatii ai caror directori au luat parte la intrunirile noastre si si-au respectat promisiunea de a fi discreti timp de aproape 40 de ani…Ar fi fost imposibil sa dezvoltam planul nostru mondial daca ar fi fost dat publicitatii pe parcursul acestor ani. Dar lumea este acum mai sofisticata si mai pregatita sa se indrepte spre un guvern mondial. Suveranitatea supernationala a unei elite intelectuale si a bancherilor internationali este bineinteles de preferat autodeterminismului national practicat in ultimele secole.”[3]
La acea vreme, Clinton, nu era cunoscut in afara statului sau de origine, Arkansas. La numai doua luni mai tarziu, el a fost nominalizat sa candideze la presedintie din partea „democratilor”, iar 16 luni mai tarziu, William Jefferson Clinton, a fost ales presedinte al Statelor Unite, ajutand la implementarea Noii Ordini Mondiale.
Cel care i-a adunat pentru prima data pe francmasonii de rang inalt la o intrunire in orasul Oosterbeck din Olanda, la Hotelul Bilderberg pe 29-31 mai 1954, a fost polonezul mason Hieronim Retinger. Bilderberg-ii au devenit o institutie a Ordinului Iluminati.
„A inceput o noua realitate”, spunea consilierul pe probleme de securitate al presedintelui Eisenhower dupa intalnire. Retinger, francmason de gradul 33, a avut, de asemenea, initiativa infiintarii Comunitatii Europene si a Consiliului Europei. El era in favoarea unei Europe unite si avea acces nelimitat la presedintele SUA.
In 1955, Grupul Bilderberg, a luat in discutie necesitatea crearii Comunitatii Europene. Cand Comunitatea Europeana a devenit deja ceva concret, 18 luni mai tarziu a fost semnat Tratatul de la Roma. Comitetul de comanda al celor din grupul Bilderberg, care este format din trei ori 13 membri (39), hotaraste, de asemenea, ce lideri politici care au devenit nefolositori trebuie sa fie inlocuiti.
Pe 12-14 mai 1989, grupul Bilderberg s-a intalnit in La Toja, Spania, unde s-a hotarat ca Margaret Thatcher trebuie inlocuita din functia de prim-ministru al Marii Britanii, datorita „refuzului ei de a renunta la suveranitatea britanica in favoarea superstatului european care urma sa apara in 1992.”
Thatcher era deci privita ca un dusman al Noii Ordini Mondiale. Informatia s-a aflat si a fost publicata in ziarul american de opozitie Spotlight. Informatia s-a dovedit a fi corecta. In timpul mandatului sau, ea a fost indepartata chiar de membrii propriului sau partid, Partidul Conservator din Anglia. Aceasta lovitura a fost inscenata de francmasoni pentru a pava drumul catre Statele Unite ale Europei.
In anii ’80 francmasonul Romano Prodi, a fost membru al comitetului de comanda al grupului Bilderberg. In 1999 a fost numit presedinte al Comisiei Europene. S-a incercat acuzarea lui de frauda in Italia.
In vara anului 1998, Prodi, a recomandat ca francmasonilor de prim rang sa li se acorde pozitii importante, dupa cum scrie si in The Guardian[4], la 7 iulie 1998. Wim Duisenberg a fost trezorier al grupului Bilderberg incepand cu 1982. Din 2004, el este seful Bancii Centrale Europene (BCE).
A murit in imprejurari dubioase, ca orice alt membru al francmason care tradeaza, in iulie 2005. Chiar si Jean-Claude Trichet, seful nou, apartine grupului Bilderberg. Printre alti membri de baza ai BCE, care fac, de asemenea, parte din grupul Bilderberg, se numara Tommaso, Pado-Schioppa, Ottmar Issing si Sirkka Hamalainen.
In timp ce se afla in turneu prin tarile est-europene cadidate la UE, Romano Prodi, a declarat ca o Comunitate Europeana extinsa se va confrunta in multe cazuri similare, cu cel al Austriei, pe care au izolat-o pentru ca a ales un guvern „gresit”.
Cu cat UE creste, cu atat asemenea actiuni sunt de asteptat. In capitala Letoniei, Riga, Prodi a afirmat in Zeit-Fragen, Zurich, la 21 fabruarie 2000:
„Nu putem lasa tarile membre sa aleaga singure ce partide vor forma guvernele lor. Ele vor trebui sa nutreasca aceleasi valori ca si noi. De aceea se vor aplica reguli stricte, ca acelea aplicate in cazul Austriei si in alte tari ale UE. Aceste lucruri sunt in acord cu noua realitate.”[5]
Prodi ar fi trebui sa spuna ca este vorba de Noua Ordine Mondiala, dar si daca n-ar fi spus, tot am fi facut-o noi, mai devreme sau mai tarziu. Cu alte cuvinte, orice rezultat al alegerilor este determinat de amenintarea cu sanctiuni din partea liderilor autoritari ai UE. Asta s-a tot intamplat in Romania, care a fost supusa multor constrangeri din partea acestor ticalosi, obligand-o sa implementeze tot felul de politici, „economice” si fiscale, care au saracit si mai mult poporul roman.
La 18 noiembrie 2002 (sub semnul Scorpionului), Comisia UE, a anuntat ca cele zece noi state membre vor fi admise pe 1 mai (ziua sfanta a Iluminatilor de la fondarea lor oficiala in 1776) 2004. Una dintre trei hotarari ale UE sunt in realitate invalide. Regulile specifica ca trebuie sa fie prezenti o treime dintre cei 732 de membri (mai demult 626) ai Parlamentului European. In toamna anului 1999, prezenta era mai mica de 20%.
Totusi legile se adopta si asa. UE isi incalca propriile reguli. Cata incredere se poate avea in acest tip de putere ? O lege data in Curtea Europeana in primavara anului 2000, stipula ca libertatea de vorbire trebuie sa fie limitata, daca este indreptata impotriva intereselor UE. Limitarile includ, de asemenea, dreptul de proprietate si dreptul de a face parte din sau de a vota orice partid la alegere.
Bernard Connolly, director economic al Comisiei Europene din 1978 pana in 1996, privea scopul acestei legi ca subminand libertatile si drepturile care exista acum in Marea Britanie, dupa cum scria si The Times[6], la data de 6 iulie 2000.
La 10 aprilie 1999, revista Newsweek a publicat o declaratie a premierului britanic, Tony Blair, in legatura cu atacul NATO asupra Serbiei:
„Noi nu luptam pentru a ne apara pe noi sau interesele noastre nationale, ci pentru noul internationalism!”[7]
„Noul internationalism” face aluzie la mondializare sau cuvantul mai des intalnit, „globalizare”, al carei scop este Noua Ordine Mondiala si un Guvern Mondial.
Cancelarul german, Willy Brandt, a prezis in 1974 ca democratia din Europa occidentala va avea nevoie de numai 25-30 de ani pentru a primi sprijinul public. Dupa aceea, dictatura va fi iminenta. Cu alte cuvinte, dictatura va fi introdusa in jurul anului 2004, daca guvernele noastre nu accepta noua nebunie UE.
Jacques Delores, presedintele socialist (mason), al Comisiei Europene, spunea in 1998 ca:
„Va fi un soc pentru membrii Parlamentelor nationale cand vor realiza ca in urmatorii 10 ani, 80% din toata legislatia economica, sociala si a impozitelor va veni de la UE si nu de la corpurile legislative ale tarilor membre.”[8]
Ziarul german Die Zeit arata fatis pe 17 iunie 2004 ca Iluminatii controleaza dezvoltarea UE. Jose Manuel Durao Barroso, alt francmason de grad inalt, a devenit noul presedinte al Comisiei Europene in primavara anului 2004. Cu cat parerile francmasonilor sunt mai corecte din punct de vedere politic, cu atat mai mult servesc scopurilor societatii lor secrete.
Si invers: cu cat parerile indivizilor sunt mai incorecte din punct de vedere politic, cu atat sunt mai daunatoare pentru francmasonerie.
Nationalistii sunt cei mai puternici opozanti ai Noii Ordini Mondiale a Iluminatilor !
Conducatorii francmasoni au inteles ca cea mai mare rezistenta fata de Noua Ordine Mondiala o opun nationalistii. Ordinele francmasonice din Franta nu permit fratilor lor sa apartina Frontului National sau alte miscari nationaliste ori ultranationaliste, pentru ca acestea, cum se afirma despre ele, raspandesc idei opuse „valorilor” francmasonilor.
Loja Marele Orient, specializata in lovituri de stat, a fost prima care si-a anuntat excomunicarea, iar celelalte Ordine l-au imitat imediat, asa cum scrie si Le Point[9] la data de 18 ianuarie 2007. Jean-Marie Le Pen, se considera a fi o victima a conspiratiei francmasonilor, tocmai din cauza faptului ca promoveaza nationalismul.
Intr-un discurs la World Affair Council din Boston, pe 6 ianuarie 2000, Patrick Buchanan, candidatul la presedintie al Partidului american al Reformei, a luat atitudine impotriva acestor planuri de mondializare sau globalizare. El a declarat ca este pregatit sa conduca o revolta in masa impotriva elitei care manipuleaza tara si mass-media, datorita sprijinului pe care aceasta elite il acorda constat Noii Ordini Mondiale.
„De partea cu sunteti?”, i-a intrebat Buchanan pe jurnalistii si plutocratii prezenti. In discursul sau, el a acuzat sistemul cu doua partide, guvernul si elita pentru promovarea unui guvern mondial. El a subliniat:
„Loialitatea fata de Noua Ordine Mondiala inseamna tradare fata de republica.”[10]
In opinia lui Buchanan, francmasonii sunt principalii promotori ai globalizarii. El le-a spus jurnalistilor ca lupta, de asemenea, impotriva Francmasoneriei. Buchanan a citat din romanul „The New World Order (n.tr. „Noua Ordine Mondiala, 1939) pe francmasonul si socialistul H.G. Wells:
„Foarte multi oameni… vor uri Noua Ordine Mondiala… si vor muri protestand impotriva ei…”[11]
Buchanan a replicat:
„Ei, bine, domnule Wells, noi suntem nemultumitii despre care scriai. Dar nu vom muri protestand impotriva Noii Ordini Mondiale, ci vom trai luptand impotriva ei. Aceasta este lupta milenara care urmeaza dupa Razboiul Rece: este lupta patriotilor din fiecare tara impotriva unui guvern mondial in care toate tarile renunta la suveranitatea lor si se sting. Este lupta nationalismului impotriva globalizarii, si ea va fi dusa nu numai intre tari, ci si in interiorul tarilor.”[11]
Buchanan visa la o republica care si-a castigat libertatea si suveranitatea, o tara care nu merge la razboi decat daca este atacata sau sunt amenintate interesele ei vitale sau onoarea ei este lezata. Discursul lui Patrick Buchanan nu a fost reluat de niciun ziar sau televiziune importanta din SUA. Nici macar The Boston Globe nu amintea nimic despre discursul sau, dupa cum a relatat ziarul de opozitie Spotlight, care mai tarziu a fost inchis de autoritatile „democratice”.
Cand presedintele, George H.W. Bush, a inceput razboiul ilegal din Irak, provocand ocuparea Kuweitului, el a anuntat cu mandrie ca scopul Statelor Unite era Noua Ordine Mondiala. Bush spunea pe 16 august 1990:
„Aceasta invazie nu va dura, deoarece ea ameninta Noua Ordine Mondiala”[12]
Pe 11 septembrie 1990, cu zece ani inainte de „atentatele de la WTC”, el a afirmat urmatoarele in fata Congresului:
„In aceste timpuri tulburi se poate concretiza cel de-al cincilea obiectiv al nostru – o Noua Ordine Mondiala… Atunci cand efortul nostru va fi incununat de succes, si asa va fi, vom avea intr-adevar sansa la aceasta Noua Ordine Mondiala.”[13]
Intr-un discurs in fata Congresului, tinut pe 6 martie 1991, presedintele Bush a spus:
„Acum putem vedea ivindu-se la orizont o noua lume. O lume in care exista intr-adevar perspectiva unei Noi Ordini Mondiale”[14]
Pe 18 martie 2003 (la festivalul Purim si in ziua in care Jacques de Molay a fost ars pe rug de luna plina) fiul sau, presedintele George W. Bush a reusit sa convinga Congresul sa fie de partea lui pentru declansarea razboiului impotriva Irakului. Presedintele a mintit cu privire la faptul ca Irak-ul avea arme de distrugere in masa, cu care Saddam Hussein ar fi inzestrat „teroristii” invizibili. Dar Congresul nu a declarat niciodata razboi.
Atacul a inceput la 20 martie, iar operatiunea a fost denumita „Soc si Groaza” de catre mass-media si a durat pana pe 21 martie, dar potrivit religiei oculte a Iluminatilor, aceasta data e cunoscuta drept „Ajunul lui Ostara”, cunoscut mai bine ca echinoctiul de primavara. In aceasta zi, ocultistii o venereaza pe Zeita Pamantului, Gaia. Druizii considerau aceasta zi drept Ziua Celebrarii Fertilitatii Primverii.
Razboiul s-a sfarsit brusc pe 1 mai 2003, aceasta data fiind cunoscuta in calendarul Druid ca „Noaptea Mondiala a Mestecenilor”. Aceasta zi, a fost numit asa dupa „sfanta” Walburga, care era Zeita Pagana a Fertilitatii. Din 20 martie pana pe 1 mai, ritualul satanist cere sa oferi sange „pamantului”, pentru a reinnoii viata Zeitei reptiliene a Fertilitatii.
Ce alta perioada de timp e mai potrivita pentru a incepe un razboi sangeros decat exact in zilele sacrificiului ritualic, care se practica si astazi, doar ca are o alta forma, ce-l face neobservabil de majoritatea oamenilor. La fel s-a intamplat si cu atacul asupra Libiei, care a inceput tot pe 20 martie 2011 si s-a sfarsit brusc pe 1 mai 2011.
In Irak, nu s-a gasit nici urma de armele de distrugere in masa, despre care criminalul de razboi, George W. Bush, vorbea. Bush a avut grija ca Hamid Majid Mousa, membru al comitetului central al partidului comunist din Irak sa intre in „consiliul de conducere” la 13 iulie 2003.
In SUA s-au compus cantece care dezvaluie adevaratele scopuri ale Noii Ordini Mondiale si actiunile malefice comise de francmasoni in numele planuitului sistem. CD-ul cantaretului protestatar Carl Klang, „Extremist”, contine cantecul „Blinded by the Lies” (n.tr. „Orbiti de minciuni”), care incepe cu declaratia fostului presedinte Bush despre viziunea sa in legatura cu aparitia la orizont al Noii Ordini Mondiale.
Interpretul se plange:
„Cum as putea sa va conving, daca urechile voastre refuza sa auda ? Ochii vostri evita sa-i intalneasca pe ai mei, ei privesc cu teama in alta parte.”[15]
Cum poate fi explicata situatia cuiva ale carui simturi sunt manipulate si de aceea sunt incapabile sa inteleaga ceva ?
Klang intreaba cum este posibil ca oamenii sa suporte atata durere:
„Ochii vostri au fost orbiti de minciuni ? Da, ochii vostri sunt orbiti de minciuni!”[15]
El este uimit:
„Cum pot sa opresc aceasta otravire a sufletelor ?”[15]
Alte cantece se numesc: „Vrem inapoi aceasta tara!, „Eu sunt cel care lupta!”, „Zguduiti-i in turnurile lor de fildes!”, „Nu se va sfarsi pana nu vom invinge!, „Eu sunt soldatul necunoscut!”. El canta, de asemenea, despre rautatea diabolica a „banksterilor” (bancher si gangster) si despre „faptele eroice” ale „corpurilor de mentinere a pacii”.
David Rockefeller Jr. a declarat in fata Consiliului de Afaceri al ONU in 1994:
„Ne afla in pragul unei transformari globale. Tot ce ne trebuie este o criza majora la momentul oportun si natiunile vor accepta Noua Ordine Mondiala.”[16]
David Rockefeller recunoaste in cartea sa „Memoriile”(Memoirs, pag. 405, New York: Random House, 2002) sale ca a contribuit la Noua Ordine Mondiala si se declara vinovat:
„Unii chiar cred ca suntem parte a unei societati secrete ce lucreaza impotriva celor mai bune interese ale Statelor Unite ale Americii, ma caracterizeaza pe mine si pe familia mea ca ‘Internationalisti’ ce s-au raliat cu alte persoane din toata lumea pentru a edifica o structura mai integrata global si politic (n.ed. Noua Ordine Mondiala) – o lume – daca vreti sa o numiti asa. Daca aceasta este acuzatia, atunci ma declar vinovat – si sunt mandru de acest lucru!”[17]
Francmasonii nu si-au invatat lectia: cel care face rau celor buni isi submineaza propria lui pozitie.
Istoria Noii Ordini Mondiale !
Suntem martorii pregatirii ultimei mai revolutii, cea care vrea sa zguduie lumea pe care o stim din temelii, sa rastoarne integral si iremedial valorile pe care le recunoastem, sa mature din calea ei structurile si organizatiile existente. Mai corect spus, s-a declansat faza finala a unei revolutii continue ce a inceput acum peste 200 de ani si al carui efect se doreste a fi instaurarea NOII ORDINI MONDIALE a unui GUVEN MONDIAL. Iar acest ultim capitol se doreste a fi cel mai cumplit si sangeros din intreaga istorie a omenirii…
H.G. Wells, The New World Order (1939):
“Foarte multi oameni vor uri NOUA ORDINE MONDIALA si vor muri protestand impotriva ei.”
Personajul nu a fost doar futurolog si autor SF de succes, ci si unul din cei mai vocali promotori ai eugeniei. Ca si iubita lui, evreica Margaret Sanger, care incepand cu 1923 primeste fonduri masive din partea familiei Rockefeller in acelasi scop.
Cu alte cuvinte, era un om al SISTEMULUI. Voi incerca in cele ce urmeaza sa explic ce a vrut sa spuna in acea fraza.
Desigur cu totii ati observat o “explozie” de articole si documentare ce trateaza chestiunea GUVERNULUI MONDIAL, a NOII ORDINI MONDIALE precum si tot soiul de teme anti sistem. Cei care le-ati studiat un pic mai amanuntit, ati putut constata ca doar par a fi la fel insa in fapt sunt grupate in doua mari categorii apartinatoare unor tabere ce sunt diametral opuse. Ele par la fel pentru cititorii neavizati deoarece temele comune sunt cu mult mai multe decat cele divergente. Asta face si ca pe frontul de lupta anti sistem sa para a fi aliate.
SISTEMUL a creat mereu “alternative”: teorii si grupuri de actiune ce pareau foarte luptatoare impotriva SISTEMULUI, pentru ca cea mai mare parte a celor nemultumiti sa se buluceasca sub stindardul lor. Actualmente insa s-a pus in miscare cea mai mare cacealma din istoria manipularii maselor, ce va depasi prin grozavie tot ce s-a petrecut pe glob in perioada aparitiei, stralucirii si infrangerii national-socialismului (NOTA 1): s-a creat imaginea falsei noi ordini mondiale (pe care o voi denumi in continuare fNOM) si se incurajeaza pe fata sau subtil actiunile de lupta impotriva ei, intr-un razboi ce se va duce sub toate formele, atat cu pixul si discursul, cat si pe baricade sau cu arme.
Aceasta manevra este necesara din doua motive:
1) sa se distraga atentia multimii de la adevaratii dusmani si sa se canalizeze furia acesteia spre demolarea vechii societati si odata cu ea chiar si a instrumentelor folosite pana acum de catre ELITE pentru acumularea de capital sau pentru coordonarea etapelor pre-instaurare guvern mondial.
2) ELITELE fiind toate practicante ale cultului paladin (fie ca inteleg sau nu motivul real al actiunilor lor) fac tot ce le sta in putinta spre a elimina din mentalul cat mai multor oameni nadejdea in Domnul nostru Iisus Hristos. Astfel li se prezinta strict “alternative” lumesti: revolutii si sperante de schimbare a fNOM. Mai mult, aceste “alternative” postuleaza ca sigur faptul ca vremurile pe care le traim nu pot fi sub nici un chip inceputul adeveririi profetiilor din Sfanta Scripura sau ale Sfintilor Parinti. Astfel, SISTEMUL doreste sa se asigure de faptul ca un numar cat mai mic de oameni se pregatesc pentru singura lupta mantuitoare: marturisirea si mucenicia. Astfel, un numar destul de mare de crestini sunt strict adeptii actiunior umane impotriva SISTEMULUI, ba mai mult, ii acuza pe adevaratii crestini de lasitate …
Asa se face, de exempul, ca inainte de declararea oficiala a crizei, a fost promovat agresiv documentarul Zeitgeist care ataca Federal Reserve, dar si crestinismul, promovand insa NOUA ORDINE MONDIALA (reala), asa cum a fost ea teoretizata de varfurile masoneriei si de catre stalpii care au pus acum 100 de ani temelia new age. Apoi, dupa declararea oficiala a crizei, auzeam politicieni de marca aratand cu degetul spre bancile cele rele si promovand o schimbare de sistem si o … NOUA ORDINE MONDIALA. Trebuie inteles ca Federal Reserve le-a fost un instrument necesar si atat. Vor pune tunurile pe ea si vor renunta la ea pentru a construi ceva cu mult mai maret.
Desigur, se va evita atingerea adevaratelor ELITE ce au creat-o si care au beneficiat de pe urma ei.
Pentru a intelege si mai bine, sa definim separat NOUA ORDINE MONDIALA (reala) si fNOM si de asemenea sa vedem cum vor proceda.
NOUA ORDINE MONDIALA – definitie
La 1 mai 1776, sub conducerea evreului Mayer Amschel Rothschild (in traducere SCUTUL ROSU – inainte chemandu-l Mayer Amschel Bauer, dar si-a schimbat numele in mod special pentru ce avea in plan sa faca), cu sprijinul altor familii de evrei germani bogati: Wessely, Moses, Mendelsson si a unor bancheri: Itzig, Friedlander, evreul Weishaupt fondeaza in secret societatea “Vechii cautatori de lumina din Bavaria”, care va deveni mai cunoscuta sub denumirea “Ordinul Iluminatilor”. Weishaupt a sustinut ca numele provenea din vechi scrieri si insemna “cei care detin lumina”.
Primul profet al “Ordinului”, cel care intocmise o doctrina de la care mai tarziu s-au inspirat alte societati secrete influente – “Carbonarii” lui Giuseppe Mazzini, “Liga Dreptilor” lui Karl Marx sau “Decembristii” lui Cernisevski – a fost Adam Weishaupt, din acest punct de vedere poate cel mai influent om al secolului XIX. Doctrina lui, Novus Ordo Seclorum, a supravietuit veacului si a schimbat lumea in secolul XX.
1) Abolirea monarhiei si a oricarei puteri ordonate;
2) Abolirea proprietatii private;
3) Abolirea mostenitorilor;
4) Abolirea patriotismului;
5) Abolirea familiei (a casniciei si instruirea in comun a copiilor);
6) Abolirea religiilor teiste
Intre 16 iulie si 29 august 1782, la Wilhelmsbaden a avut loc al doilea Congres Masonic, sub presedintia baronului de Braunswick. Congresul de la Wilhelmsbaden a incercat sa faca o conciliere intre diverse secte francmasonice: rosicrucieni, necromanti, cabalisti si umanitaristi. La Congres a fost prezent si Adam Weishaupt, care a reusit sa fuzioneze Ordinul Iluminatilor cu masonii din lojile engleze si franceze. Congresul mai este important si pentru ca a coincis cu emanciparea evreilor din Imperiul Habsburgic. Totodata, a fost pus la punct in mare secret planul Revolutiei franceze care se va declansa sapte ani mai tarziu . Contele de Virieu, un mason care a participat la congresul secret de la Wilhelmsbaden , i-a dezvaluit ulterior unui prieten: “Nu pot sa-ti spun ce s-a hotarat acolo. Pot doar sa-ti spun ca este mult mai grav decat iti inchipui tu. Conspiratia care s-a pus in miscare la Wilhelmsbaden este atat de perfect organizata, incat nu au scapare nici monarhia, nici biserica“.
Aceasta doctrina este baza celei de STANGA . De aceea si simbolurile … Rosu caracteristic stangismului, 1 mai celebrata de intreaga stanga, etc.
Cititi va rog mai multe in articolul:
PAPUSARII – inceputuri
In fapt, NOUA ORDINE MONDIALA reprezinta faza finala a unei revolutii continue ce a inceput atunci si care a cuprins incet-incet toata omenirea. Iar aceasta doctrina va sta la baza GUVERNULUI MONDIAL. O mare revolutie punctata in cursul istoriei de multe revolutii mai mici: industriala, 1848, bolsevica, sexuala, etc. necesare pentru schimbarea din temelii a vechilor structuri statale, politice, sociale, a traditiilor si a conceptiilor despre lume si viata. Incepand cu sfarsitul secolului 18, ELITELE ce au initiat aceasta actiune au mers pe doua fronturi a) economic: banci, finante, industrializare, acumulare de aur si pietre pretioase, controlul zacamintelor de cupru sau petrol si b) activitatea masoneriei: crearea unei noi clase politice, revolutii, cultura, ideologii, crearea de „alternative”.
a) economic
Mayer Amschel Rothschild (1744 – 1812), a fost insa si fondatorul imperiului bancar Rothschild, cea mai de succes familie din istorie. Acesta si mai apoi fii sai au creat acest imperiu cu intindere europeana determinand explozia revolutiei industriale pe continent, au influentat dezvoltarea economica a sa pe directia deja cunoscuta a folosirii combustibililor fosili, inclusiv dezvoltarea transporturilor, au modernizat si stapanit sistemul bursier, bancar, financiar, au influentat direct politicul, au finantat mereu ambele tabere ale unui razboi, au pus la punct un sistem continental de informatii rapide, etc. La sfarsitul secolului 19 controlau peste jumatate din intreaga bogatie a planetei. Desigur, ei au fost varful unui ice-berg, partea vizibila a unui sistem piramidal in care au fost ajutati de prieteni mai putin vizibili opiniei publice. In SUA i-au finantat pe colosii Rockefeller (petrol), Andrew Carnegie (otel), Harriman (cai ferate), J. P. Morgan si pe bancherii ce au pus bazele Federal Reserve.
Sa vedem cine au fost fii sai :
Salomon Mayer (1774-1855) – fondatorul Rothschild banking family of Austria, care a determinat dezvoltarea economica a Austriei.
Nathan Mayer (1777-1836) – fondatorul Rothschild banking family of England. Ca o paranteza, s-a casatorit cu o ruda a lui Karl Marx. In afara de domeniul financiar-bancar pe care au ajuns sa-l stapaneasca in insula, a colaborat direct cu guvernul in politica externa si de securitate a statului. De asemenea au dezvoltat un serviciu de informatii privat. Au finantat tabara anti Napoleon.
Folosindu-se de sistemul propiu de informatii, de influenta si de credibilitate, dupa batalia de la Waterloo, pierduta de francezi, au adus in Anglia stirea falsa ca ar fi fost de fapt invers, panicand populatia. Bursa a cazut si ei au cumparat pe nimic tot ceea ce i-a interesat. La scurt timp stirea adevarata a venit. Astfel averea lor a crescut fabulos. La scurt timp, influenta lor in Bank of England era deja determinanta. A mai lucrat cu guvernul prusac si cel spaniol.
Fiul lui Nathan Mayer, Lionel de Rothschild (1808-1879), a finantat si influentat guvernul britanic in chestiunea Canalului Suez. A investit masiv in Franta. Fiul sau, Alfred de Rothschild (1842-1918), a devenit director of the Bank of England si a reprezentat guvernul britanic la International Monetary Conference din Bruxelles in 1892.
Au mai dezvoltat afaceri in Africa de Sud.
Calmann (Carl) Mayer (1788-1855) – fondatorul Rothschild banking family of Naples (Napoli).
James Mayer de Rothschild (1792-1868) – fondatorul Rothschild banking family of France. A determinat transformarea Frantei intr-o putere industriala. La vremea sa a fost cel mai bogat om al planetei.
A fost sustinatorul lui Gioacchino Rossini, Frédéric Chopin, Honoré de Balzac, Eugène Delacroix si Heinrich Heine.
SPECIFICATIE:
Cand cititi mai sus ca au facut afaceri, ganditi-le ca pe ceva mega, la nivel national sau continental.
In tarile unde erau prezenti direct, reprezentau o forta bancara mult superioara intregii „concurente„ luate la un loc.
Familia avea obicieiul sa se casatoreasca intre membrii sai. In cazul in care pe o line a arborelui genealogic aceasta practica o faceau consecutiv 2-3 generatii, rezultau sinucigasi sau nebuni.
Cei mai sus numiti au fost prieteni cu conducatorii politici din tarile respective.
Dupa dramaticul al doilea razboi mondial familia a intrat intr-un OBLIGATORIU si NECESAR con de umbra, lasand unui grup prieten o buna parte a domeniului de activitate. Asta nu inseamna ca au devenit minusculi.
Actualmente, banca Rothschild este una din cele mai mari banci de investitii din lume.
Pe scurt, ELITELE au creat Federal Reserve, Council on Foreign Relations, Bilderberg Group, Comisia Trilaterala, au generat razboaiele mondiale pentru a veni apoi cu solutiile salvatoare: Liga Natiunilor si ONU, ca etape ale viitorului GUVERN MONDIAL, au creat instrumentele financiare necesare in aceste etape: BANCA MONDIALA, FMI, au creat crizele economice, au format UE. Asta pe de o parte.
In 1940 a prevazut victoria aliatilor (intr-o perioada in care multe state inca nu intrasera in razboi iar tabara acestora inca nu se formase oficial) si stabilirea de catre acestia dupa marea conflagratie a unei NOI ORDINI MONDIALE ce va duce umanitatea la un foarte ridicat nivel de civilizatie … Sa ne amintim ca la 14 august 1941, intr-un moment in care SUA inca nu intrase in razboi, a fost schitata ATLANTIC CHARTER, adevarata fundatie pentru majoritatea tratatelor si organizatiilor internationale (inclusiv Natiunile Unite si cele financiare) de dupa cel de al doilea razboi mondial, cu ocazia Atlantic Conference (nume de cod Riviera) la care au participat presedintele SUA Franklin D. Roosevelt si premierul britanic Winston Churchill (ambii masoni) insotiti de consilierii lor apropriati. Interesant este ca in cadrul sau se specifica necesitatea unei “noi ordini mondiale”.
Este intemeietoarea Lucifer Publishing Company redenumita mai apoi Lucis Trust
Lucis Trust este Non-Governmental Organization in cadrul Natiunilor Unite !!! La indicatia ei, in cladirea ONU se afla o camera de rugaciune cu insemnele acesteia, unde greii se aduna inaintea fiecarei sedinte generale.
Lucis Trust este Non-Governmental Organization in cadrul Natiunilor Unite !!! La indicatia ei, in cladirea ONU se afla o camera de rugaciune cu insemnele acesteia, unde greii se aduna inaintea fiecarei sedinte generale.
Findhorn Foundation a fost fondata in 1972. In 1997 devine membru Conference of Non-Governmental Organizations in Consultative Relationship with the United Nations (CONGO) si membru fondator al mai multor grupuri active in UN Headquarters, intre care amintim The Spiritual Caucus in al carei site oficial gasiti fotografia United Nations Meditation Room, camera de rugaciune de care aminteam mai sus si careia ii face propaganda.
Cuvinte de lauda adresate camerei, precum unui templu, i-a adus si misticul Dag Hammarskjöld (1905–1961), al doilea Secretar General al Natiunilor Unite. Individul avea planuri marete cu ONU dar a murit intr-un accident neelucidat nici pana in zilele noastre.
Cuvinte de lauda adresate camerei, precum unui templu, i-a adus si misticul Dag Hammarskjöld (1905–1961), al doilea Secretar General al Natiunilor Unite. Individul avea planuri marete cu ONU dar a murit intr-un accident neelucidat nici pana in zilele noastre.
Alt greu al Natiunilor Unite, mare iubitor de draci este Robert Muller (1923-). Asistent al Secretarului General de peste 40 de ani. Poreclit “filosoful“ UN pentru liniile directoare pe care le traseaza. E plin de idei despre guvernarea mondiala . Recunoaste ca este influentat de Alice Bailey pe care o admira caci a fost contactata de “maestri ai intelepciunii“ …
In lucrarea sa “The Externalization of the Hierarchy”, Alice Bailey scria:
„NOUA ORDINE MONDIALA va recunoaste ca productia lumii, resursele naturale ale planetei si bogatiile sale nu apartin nici unei natiuni, ci vor fi impartasite tuturor. Nu vor mai exista natiuni la categoria „a avea” iar altele la polul opus. Printr-un proces echitabil si corect se va organiza distributia graului, al petrolului si a mineralelor, in functie de nevoile fiecarei natiuni si popor.Toate acestea vor fi stabilite in raport cu intregul planetar.”
„NOUA ORDINE MONDIALA se va baza pe recunoasterea faptului ca toti oamenii sunt egali la origine, doar ca se afla la diferite stadii ale dezvoltarii evolutive. Integritatea personala, inteligenta, viziunea si experienta, la care se va aduaga si bunavointa, vor indica viitorii conducatori.”
„NOUA ORDINE MONDIALA va fi fondata pe un sentiment de responsabilitate. Regula va fi „toti pentru unul si unul pentru toti”
„In perioada de pregatire a NOII ORDINI MONDIALE se va reglementa dezarmarea. Aceasta nu va fi optionala. Nici unei natiuni nu-i va fi permis sa produca echipamente in scopuri distructive sau sa violeze integritatea altei natiuni. „
„NOUA ORDINE MONDIALA trebuie sa fie destinata pentru o lume care a trecut printr-o criza distrugatoare. NOUA ORDINE MONDIALA trebuie sa puna bazele pentru o viitoare lume, posibila doar dupa o perioada de timp de recuperare si reconstructie.”
„In perioada de pregatire a NOII ORDINI MONDIALE se va reglementa dezarmarea. Aceasta nu va fi optionala. Nici unei natiuni nu-i va fi permis sa produca echipamente in scopuri distructive sau sa violeze integritatea altei natiuni. „
„NOUA ORDINE MONDIALA trebuie sa fie destinata pentru o lume care a trecut printr-o criza distrugatoare. NOUA ORDINE MONDIALA trebuie sa puna bazele pentru o viitoare lume, posibila doar dupa o perioada de timp de recuperare si reconstructie.”
Edward Alexander Crowley (1875–1947) a fost maestru mason si bisexual.
Ca si ceilalti, Crowley si-a numit clar stapanul: lucifer. A influentat organizatiile oculte Golden Dawn si Ordo Templi Orientis. Cea mai cunoscuta lucrare a sa este The Book of the Law, al carei text central este noua filosofie a vietii denumita Thelema, a carei lozinca “Do what thou wilt” (faceti ce doriti, in engleza veche) a influentat decisiv mentalul colectiv al generatiei tinere incepand cu anii 60.
Ca si ceilalti, Crowley si-a numit clar stapanul: lucifer. A influentat organizatiile oculte Golden Dawn si Ordo Templi Orientis. Cea mai cunoscuta lucrare a sa este The Book of the Law, al carei text central este noua filosofie a vietii denumita Thelema, a carei lozinca “Do what thou wilt” (faceti ce doriti, in engleza veche) a influentat decisiv mentalul colectiv al generatiei tinere incepand cu anii 60.
Aceasta filosofie a primit-o in Egipt in timpul unei experiente mistice din 1904, ocazie cu care zeul (dracul) horus l-a informat ca a inceput o noua epoca magica, al carei profet va fi Crowley. Tot atunci horus (autonumit zeul vazduhului, stapanul noii ere si bestia printul-preot) i-a dictat si textul cartii
A practicat ritualuri magice sexuale cu femei si barbati.
Stranse legaturi cu iluminatii.
A practicat ritualuri magice sexuale cu femei si barbati.
Stranse legaturi cu iluminatii.
Pentru foarte mult timp a mai fost si agent al serviciilor secrete britanice, avand la un moment dat misiunea de a compromite idealurile germane sau irlandeze, prin propaganda aberanta. A fost unul din cei ce s-a ocupat cu intoxicarea serviciilor secrete germane cu “informatia” ca luxosul si gigantul transoceanic RMS Lusitania ar transporta cantitati urisase de materiale de razboi si ca incearca sa pacaleasca blocada submarinelor nemtesti. Acest fapt a dus la dramatica scufundare a vasului civil (al doilea dezastru ca marime dupa Titanic) si a reprezentat motivul intrarii SUA in razboi. In acelasi timp, isi promova articole in ziarele nemtesti The Fatherland si The International.
A folosit un spectru larg de stupefiante in cadrul experientelor sale magice.
A folosit un spectru larg de stupefiante in cadrul experientelor sale magice.
Vedetele rock, inclusiv miscarea hippie il considera un soi de zeu-patron al lor.
Pentru cititorii atei, chiar daca nu cred in existenta diavolului, trebuie inteles ca personajele de mai sus, precum si varfurile masoneriei sau ale camatariei planetare sunt de alta parere, mai mult, sunt practicanti ai cultului paladin (inchinarea la lucifer).
Acest aspect este foarte important in intreaga ecuatie, deoarece tot ei incurajeaza ateismul cu un singur scop: pentru a avea la dispozitie o masa de manevra cat mai mare…
Pentru cititorii atei, chiar daca nu cred in existenta diavolului, trebuie inteles ca personajele de mai sus, precum si varfurile masoneriei sau ale camatariei planetare sunt de alta parere, mai mult, sunt practicanti ai cultului paladin (inchinarea la lucifer).
Acest aspect este foarte important in intreaga ecuatie, deoarece tot ei incurajeaza ateismul cu un singur scop: pentru a avea la dispozitie o masa de manevra cat mai mare…
In toata aceasta lucrare generala, dominarea componentei a) economic (banci, finante, industrializare, acumulare de aur si pietre pretioase, controlul zacamintelor de cupru sau petrol) nu este un scop in sine, ci o unealta. ELITELE conducatoare din varful piramidei nu acumuleaza strict dintr-o lacomiei fara sfarsit, ci pentru a controla. De fapt deja au ajuns sa aiba atat de mult, incat au hotarat declasarea ultimei etape, un cumul de crize (recesiune, foamete, mari miscari stradale, razboi cumplit) pentru ca mai apoi sa prezinte solutia: instaurarea GUVERNULUI MONDIAL al NOII ORDINI MONDIALE de STANGA. De aceea s-a pus in miscare in intreaga lume, in mare forta, monstrul rosu, cel ce se considera a fi primit o rana de moarte dupa caderea blocului comunist. De aceea tuturor politicienilor de stanga li s-a ordonat sa urle pentru necesitatea schimbarii. Pe diferite tonalitati, de la Obama si pana la anarhisti.
Noua Ordine Mondiala – definitie
Actualmente este reprezentata de intreaga categorie de unelte ce le-au fost necesare de-a lungul timpului pentru acumularea de capital si realizarea etapelor intermediare edificarii GUVERNULUI MONDIAL:
institutii financiar bancare
organizatii internationale considerate a fi in slujba grupurilor de interese avide de bani si putere
organisme de tip Bilderberg
masoneria
etc.
Toate acestea sunt prezentate a fi conduse de indivizi ce urmaresc strict o acumulare masiva de capital si care au o avida dorinta de a conduce intreaga planeta.
institutii financiar bancare
organizatii internationale considerate a fi in slujba grupurilor de interese avide de bani si putere
organisme de tip Bilderberg
masoneria
etc.
Toate acestea sunt prezentate a fi conduse de indivizi ce urmaresc strict o acumulare masiva de capital si care au o avida dorinta de a conduce intreaga planeta.
CUM VOR PROCEDA?
Alice Bailey:
„NOUA ORDINE MONDIALA trebuie sa fie destinata pentru o lume care a trecut printr-o criza distrugatoare. NOUA ORDINE MONDIALA trebuie sa puna bazele pentru o viitoare lume, posibila doar dupa o perioada de timp de recuperare si reconstructie.”
Henry Kissinger, la conferinta Bilderberg Group din Evian, Franta, 1991:
“Azi, America ar fi scandalizata daca trupele ONU ar intra în Los Angeles pentru a restabili ordinea [referindu-se la protestele din 1991]. Mâine – ea ne va multumi! Asta este cu atât mai evident daca li s-ar spune ca exista o amenintare externa [o invazie extraterestra, sau de ordin terorist], fie ea reala sau doar declarata, care ar ameninta existenta Americii. În acest fel toate popoarele lumii ne vor ruga sa îi scapam de aceasta nenorocire. Toate lumea se teme de necunoscut. Când le vom pune pe tapet acest scenariu, drepturile omului vor fi cedate de bunavoie în favoarea garantarii bunastarii si a sigurantei de catre Guvernul Mondial.“
David Rockefeller la 5 iunie 1991, spunea cu privire la prestatia presei fata de deciziile Bilderberg Group:
“Suntem recunoscatori conducerilor publicatiilor The Washington Post, The New York Times, Time Magazine si altor mari publicatii ai caror directori au participat la intalnirile noastre si au respectat promisiunea lor de discretie pentru ultimii 40 de ani. Ar fi fost imposibil pentru noi sa dezvoltam planul nostru global daca am fi devenit subiecti ai luminilor presei in toti acesti ani, dar lumea este mult mai sofisticata si mai pregatita acum sa inainteze spre o guvernare globala …“
David Rockefeller:
„Tot ce avem nevoie este o criza majora, iar natiunile vor accepta Noua Ordine Mondiala „
Guvernatorul Nelson Aldrich Rockefeller (New York), într-un articol intitulat “O chemare la construirea uneinoi ordini mondiale” – New York Times, Feb. 1962:
“Natiunile Unite, nu au fost si nu sunt capabile sa aduca o noua ordine mondiala, ceruta de evenimentele actuale. Este necesar ca SUA sa preia conducerea tuturor popoarelor si sa puna în practica conceptele si aspiratiile de suveranitate nationala printr-o viziune federala.“
George Soros, la Forumul Economic de la Davos, Elvetia, 27 Ian. 1995:
“Lumea are nevoie de o noua ordine mondiala si va avertizez ca urmeaza o perioada de puternica dezordine în întreaga lume.“
George Soros, despre actuala criza:
“Aş putea declara în mod oficial că aceasta este o criză care se diferenţiază în mod categoric de celelalte, este cea mai mare criză cu care ne-am confruntat până acum şi cu siguranţă va avea repercusiuni de lungă durată. Este finalul unei ere şi se vor întâmpla multe transformări. Cei care se aşteaptă să îşi reia afacerile ca până acum este clar că nu înţeleg ce se întâmplă“.
James Paul Warburg, declaratie în fata Senatului SUA pe 7 Feb. 1950:
“Vom avea un Guvern Mondial, fie ca ne place, fie ca nu ne place. Singura întrebare este daca acest Guvern Mondial va fi adoptat prin cucerire sau prin accept“
“Vom avea un Guvern Mondial, fie ca ne place, fie ca nu ne place. Singura întrebare este daca acest Guvern Mondial va fi adoptat prin cucerire sau prin accept“
Deci au nevoie de o mega criza … iar aceasta deja a inceput odata cu cea financiara. Dar dupa cum am mai spus, este de fapt vorba despre un cumul de crize ce va mai include: foamete, pandemii, schimbari climatice, ample miscari de strada, razboi. Pentru ca asa poti controla masele, pentru ca doar astfel le poti prezenta apoi “solutia”: GUVERN MONDIAL al NOII ORDINI MONDIALE.
Asa au procedat in cazul tuturor etapelor majore de pana acum: revolutia franceza, cea bolsevica, razboaiele mondiale. Aceste crize erau atat de mari, incat lumea terifiata accepta “solutiile” prezentate, in fapt pasi in edificarea GUVERNULUI MONDIAL.
Presedintele Woodrow Wilson, chiar daca ascultator, a spus totusi ceva remarcabil (cand s-a trezit si a regretat rolul de marioneta in mana unor ELITE prea ticaloase):
“Unii dintre cei mai mari oameni din Statele Unite, din domeniul comertului si productiei, se tem de ceva. Ei stiu ca undeva exista o putere atât de organizata, atât de subtila, atât de atenta, atât de completa, de perseverenta încât nu au curajul sa o vorbeasca de rau sau sa o condamne, decât în soapta.“
PAPUSARII au creat crize si razboaie si au finantat mereu ambele tabere. Se spune ca iluminatii doreau trei razboaie mondiale pentru asezarea lucrurilor pe fagasul dorit de ei. Albert Pike a si confirmat-o.
Primul razboi a fost declansat pentru destramarea marilor imperii suspecte ca fiind neloiale noii forte, pentru capitalizarea PAPUSARILOR, pentru pregatirea celui de al doilea si pentru primul pas spre GUVERNUL MONDIAL, anume Liga natiunilor (1919).
Primul razboi a fost declansat pentru destramarea marilor imperii suspecte ca fiind neloiale noii forte, pentru capitalizarea PAPUSARILOR, pentru pregatirea celui de al doilea si pentru primul pas spre GUVERNUL MONDIAL, anume Liga natiunilor (1919).
Al doilea razboi a pornit in jurul chestiunii evreiesti, ELITELE folosind, dupa terminarea lui, etnia precum un zid protector, un formidabil sistem datorita caruia nu poti zice ceva de ei caci se declanseaza automat reactii de combatere a “anti semitismului“. Sa ne amintim si de dr. Nahum Goldman, (1894-1982), presedinte al World Zionist Organization, ce avertiza in 1958 la World Jewish Conference in Geneva:
„Un declin al puternicului curent anti-semitism sincer , ar putea constiutui un nou pericol pentru supravietuirea evreiasca . Disparitia anti-semitismului va avea efecte foarte negative asupra activitatii noastre„
Apoi pentru formarea ONU (1945) si toate organismele financiare mondiale din ce in ce mai centralizate: BANCA MONDIALA (1945), FMI (1944) si Uniunea Europeana.
„Un declin al puternicului curent anti-semitism sincer , ar putea constiutui un nou pericol pentru supravietuirea evreiasca . Disparitia anti-semitismului va avea efecte foarte negative asupra activitatii noastre„
Apoi pentru formarea ONU (1945) si toate organismele financiare mondiale din ce in ce mai centralizate: BANCA MONDIALA (1945), FMI (1944) si Uniunea Europeana.
Uneori crizele erau mai mititele, functie si de ceea ce se urmarea, insa pentru ca efectul sa fie maxim, aveau grija sa “avertizeze”:
In 1907 Jacob Schiff declara intr-un discurs la New York ca fara o banca centrala care sa aiba un control adecvat, tara va aluneca inspre cele mai severe crize din istorie.
Dupa criza artificiala din 1907, “rezolvata“ de J. P. Morgan, in 1908 congresul il insarcineaza pe Nelson W. Aldrich cu descoperirea cauzelor si cu cautarea solutiilor pentru prevenirea crizelor…
In 1907 Jacob Schiff declara intr-un discurs la New York ca fara o banca centrala care sa aiba un control adecvat, tara va aluneca inspre cele mai severe crize din istorie.
Dupa criza artificiala din 1907, “rezolvata“ de J. P. Morgan, in 1908 congresul il insarcineaza pe Nelson W. Aldrich cu descoperirea cauzelor si cu cautarea solutiilor pentru prevenirea crizelor…
Acesta, dupa o vizita la greii din finante banci europeni (Rothschild si prietenii), in noiembrie 1910 la Jekyll Island Club, se intalneste cu Paul Warburg (Kuhn, Loeb & Co.), Frank A. Vanderlip (din partea National City Bank of New York), Henry P. Davison (din partea companiilor J. P. Morgan), Charles D. Norton (din partea First National Bank of New York), Benjamin Strong (reprezentant J. P. Morgan),in cel mai mare secret posibil, si pun bazele Federal Reserve, in conformitate cu intelegerea prealabila Aldrich , Warburg, JP Morgan,Rockefeller. Secretul era necesar deoarece opinia publica nu ar fi acceptat o “banca nationala“ creata de banci private. De abia in 1913 este recunoscuta oficial de catre Woodrow Wilson, influentat fiind de Bernard Baruch.
Odata cu anarhismul si revolutiile bolsevica si national-socialista, apar principalele „alternative” la SISTEM. Ele pareau a lupta impotriva capitalismului, al sistemului financiar-bancar, insa toate au fost finantate de catre ELITE … Toate acestea au avut ca element comun anti-crestinismul, promovand ateismul sau paganismul. Toate promovau o lume noua, populata de oameni noi si egali intre ei. N-au fost insa decat sinistre laboratoare si etape in edificarea viitorului GUVERN MONDIAL.
Momentul de a se pune ultimele caramizi a sosit insa. Cumulul de crize va scoate lumea in strada iar furia ei va fi directionata, ca si in trecut, impotriva pietei libere, a sistemului politic cunoscut ca democrat, a sistemului financiar bancar, a corporatiilor, a oricui este bogat. Trebuie mentionat aici ca ELITELE nu figureaza in ochii maselor a fi printre bogati, ci doar unii din locotenentii lor. Dupa al doilea razboi mondial, ELITELE nu sunt in topurile 300 si nu auzi de ele in presa la rubrica „ce au mai cheltuit VIP-urile”. Ele si-au creat la varful piramidei o cooperativa a lor, unde au ingramadit intreaga avere acumulata si lucreaza in liniste. Pentru a da de ele este necesar un studiu indelungat al istoricului bancilor si corporatiilor, insa masele n-au timp de asa ceva.
Insa cele de mai sus nu vor fi suficiente, caci nu vor genera o schimbare totala. Si aceasta deoarece exista destul de multi oameni care nu se vor lasa pacaliti atat de usor, care au mai auzit cate ceva despre Federal Reserve, Bilderberg sau masonerie, de exemplu, si care vor reprezenta astfel un pericol pentru revolutia ce a inceput, caci vor avertiza pe cat mai multi spunandu-le: “Ce schimbare este asta? Organismele ce au condus lumea veche raman intacte?” Iar in acest moment se va vedea importanta fNOM, caci se vor buluci impotriva ei si multi se vor lasa astfel pacaliti.
Insa nici chiar cele de mai sus nu sunt suficiente. Pentru ca miscarea maselor sa fie cat mai ampla, tambalaul cat mai mare si rezultatul cat mai “glorios”, trebuie sa existe cineva care sa apere ceea ce revolutia ataca. Doar din aceasta lupta ce va parea castigata de popor, va putea rezulta adevarata NOUA ORDINE MONDIALA. Si ce poate declansa o tulburare mai mare decat ca pe fondul nemultumirilor sa se instaureze:
LEGEA MARTIALA
Si astfel intelegem toate semnalele care arata ca SUA se pregateste intens pentru legea martiala si ce-i cu agitatia foarte mare de la DHS, FEMA, Pentagon, Garda Nationala, serviciile secrete. Nu intru in prea mari detalii aici, caci internetul este plin de asemenea avertismente: texte si materiale filmate.
Pentru declansarea ei se va folosi un cumul de probleme: sociale, pandemie, terorismul, schimbarea climei, etc.
Pentru declansarea ei se va folosi un cumul de probleme: sociale, pandemie, terorismul, schimbarea climei, etc.
Rezistența împotriva Noii Ordini Mondiale și Guvernului Mondial
Românii, la fel ca toţi europenii, se află într-un moment de răspântie. O răsturnare absurdă a valorilor ne marchează pe toţi, chiar dacă nu toţi ne îngăduim timpul să conştientizăm acest dezastru.
Antiselecţia este în curs şi provoacă efecte de lungă durată. Alte popoare se pregătesc temeinic pentru a face faţă experimentelor servite de campionii globalizării.
Nu toţi europenii vor să devină „sat mondial” şi se pregătesc să riposteze. Înainte de Crăciun, Parlamentul de la Budapesta a adoptat o lege uluitoare pentru liderii de la Bruxelles: „Începând cu 1 ianuarie 2013, numai ungurii vor putea cumpăra pământ în Ungaria”, a comunicat Ministerul Dezvoltării Rurale din ţara vecină. Ungurii îşi conservă spaţiul panonic, cucerit târziu, în timp ce noi ne înstrăinăm pământurile. Şi e doar un aspect.
Am căutat un om care să-mi explice acest fenomen. Mi-am amintit ceea ce a spus istoricul Florin Constantiniu: dacă ar fi să intre vreodată în vreun partid politic, ar merge numai alături de Mircea Druc… L-am sunat deci pe Mircea Druc, primul şef de guvern anticomunist de la Chişinău, un excelent cunoscător al teoriilor antropologice şi al realităţilor actuale din tot spaţiul euroasiatic şi nu numai. Când a auzit ce vreau, s-a oţărât: „Adică «să stăm» şi «să vorbim» – două activităţi din care nu iese nimic. Pentru doi idealişti care vor să pună lumea la cale. Mie îmi place constatarea zen: «Cine ştie nu vorbeşte, iar cine vorbeşte nu ştie!»”
După mai multe replici ţâfnoase, l-am convins totuşi pe Mircea Druc să stăm de vorbă. (V. P.)
Antiselecţia este în curs şi provoacă efecte de lungă durată. Alte popoare se pregătesc temeinic pentru a face faţă experimentelor servite de campionii globalizării.
Nu toţi europenii vor să devină „sat mondial” şi se pregătesc să riposteze. Înainte de Crăciun, Parlamentul de la Budapesta a adoptat o lege uluitoare pentru liderii de la Bruxelles: „Începând cu 1 ianuarie 2013, numai ungurii vor putea cumpăra pământ în Ungaria”, a comunicat Ministerul Dezvoltării Rurale din ţara vecină. Ungurii îşi conservă spaţiul panonic, cucerit târziu, în timp ce noi ne înstrăinăm pământurile. Şi e doar un aspect.
Am căutat un om care să-mi explice acest fenomen. Mi-am amintit ceea ce a spus istoricul Florin Constantiniu: dacă ar fi să intre vreodată în vreun partid politic, ar merge numai alături de Mircea Druc… L-am sunat deci pe Mircea Druc, primul şef de guvern anticomunist de la Chişinău, un excelent cunoscător al teoriilor antropologice şi al realităţilor actuale din tot spaţiul euroasiatic şi nu numai. Când a auzit ce vreau, s-a oţărât: „Adică «să stăm» şi «să vorbim» – două activităţi din care nu iese nimic. Pentru doi idealişti care vor să pună lumea la cale. Mie îmi place constatarea zen: «Cine ştie nu vorbeşte, iar cine vorbeşte nu ştie!»”
După mai multe replici ţâfnoase, l-am convins totuşi pe Mircea Druc să stăm de vorbă. (V. P.)
– Domnule Mircea Druc, trecem printr-o perioadă specială din istoria eroziunii naţiunilor, fenomen provocat de globalizare. Un fenomen promovat de trusturile transnaţionale care şi-au impus astfel interesele pentru libera circulaţie a capitalurilor. Sigur că, destul de frecvent, beneficiar este şi omul de rând. El se bucură că poate deveni cetăţeanul Terrei: poate circula liber, studiază unde poate, munceşte pentru el sau îşi deschide afaceri proprii, dacă reuşeşte. Nimic nu pare mai atractiv. Unii chiar gândesc că aşa e bine şi li se pare normal să plece oriunde pentru propriul confort.
Dacă urmărim lucrurile însă mai atent, efectul fenomenului asupra statului naţional este dezastruos. Şi atunci apar concepte geostrategice noi care practic ajută tocmai globalizarea şi subminarea statului naţional. Concepte care sprijină tot trusturile transnaţionale, ameninţând capacitatea de supravieţuire economică a statului-naţiune. Ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană cu statele, altădată prospere, şi care deja nu mai pot să-şi plătească salariile, pensiile, alocaţiile sociale, este edificator pentru tendinţa acestui fenomen extrem de nociv.
Ce destin mai are naţiunea astăzi, în secolul 21 şi ce noi provocări vor mai fi pentru statul-naţiune în Europa?
– Acest diagnostic este relativ corect. Asta rezultă când corporaţiile conduc lumea. Teza lui David Korten este greu de combătut. Cred că marile corporaţii transnaţionale se comportă ca nişte celule canceroase şi vor împărtăşi destinul acestora.
– Da, dar organismul viu poate să moară.
– Celulele canceroase se dezvoltă egoist într-un organism şi uită de întregul armonios. Noi, doar noi! Până moare organismul şi atunci mor şi ele. Dacă dinozaurii economiei corporatiste globale distrug statele (nu numai statele-naţiune se află în pericol), atunci şi ei vor pieri.
– Când m-am referit la statul naţional, m-am gândit că se creează iluzia că, în locul statului naţional, se poate constitui o structură suprastatală, tot cu funcţiile unui stat, ca Uniunea Europeană sau Uniunea Eurasiatică, în care sigur că statul naţional nu-şi mai are niciun rost şi funcţiile lui sunt preluate de această nouă structură geostrategică, unde se apără drepturile individuale, nu drepturile naţionale, etnice. În plină criză, ne vor convinge că numai transferul suveranităţii spre un centru unic de comandă ne mai poate salva. Şi toată lumea e fericită.– Aşa a fost şi aşa va fi. Imperiul Roman, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman, Uniunea Sovietică au dispărut la fel. Tot pe valul unei mari cotituri istorice s-a creat Uniunea Europeană şi vor mai veni şi alte suprastructuri care, prin definiţie, se nasc şi apoi mor.
Ce destin mai are naţiunea astăzi, în secolul 21 şi ce noi provocări vor mai fi pentru statul-naţiune în Europa?
– Acest diagnostic este relativ corect. Asta rezultă când corporaţiile conduc lumea. Teza lui David Korten este greu de combătut. Cred că marile corporaţii transnaţionale se comportă ca nişte celule canceroase şi vor împărtăşi destinul acestora.
– Da, dar organismul viu poate să moară.
– Celulele canceroase se dezvoltă egoist într-un organism şi uită de întregul armonios. Noi, doar noi! Până moare organismul şi atunci mor şi ele. Dacă dinozaurii economiei corporatiste globale distrug statele (nu numai statele-naţiune se află în pericol), atunci şi ei vor pieri.
– Când m-am referit la statul naţional, m-am gândit că se creează iluzia că, în locul statului naţional, se poate constitui o structură suprastatală, tot cu funcţiile unui stat, ca Uniunea Europeană sau Uniunea Eurasiatică, în care sigur că statul naţional nu-şi mai are niciun rost şi funcţiile lui sunt preluate de această nouă structură geostrategică, unde se apără drepturile individuale, nu drepturile naţionale, etnice. În plină criză, ne vor convinge că numai transferul suveranităţii spre un centru unic de comandă ne mai poate salva. Şi toată lumea e fericită.– Aşa a fost şi aşa va fi. Imperiul Roman, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman, Uniunea Sovietică au dispărut la fel. Tot pe valul unei mari cotituri istorice s-a creat Uniunea Europeană şi vor mai veni şi alte suprastructuri care, prin definiţie, se nasc şi apoi mor.
„Brandul Dacia Felix” era mai tare ca „brandul Elveţia” de astăzi
– Credeţi că ne aflăm iarăşi în faţa unui experiment artificial care nu are legătură cu natura dezvoltării societăţii umane?
– În sensul binefăcător al cuvântului, este vorba de forme inventate. Şi cei care au făcut Uniunea Sovietică poate credeau sincer în asemenea proiect. Aveau şi principii meschine, ascunse pentru înţelegerea oamenilor obişnuiţi, dar şi viziuni sincere: credeau că paradisul terestru este un model viabil.
Uniunea Sovietică a exacerbat politicul, care trebuia să fie pe prim plan, ignorând economicul şi psihicul. Uniunea Europeană ignoră psihicul şi politica naţională, dar pune pe prim-plan economicul. Şi acest model este eronat. Vor apărea forme de rezistenţă etnopsihologică. Problemele naţionale nu dispar, oricât de prosperă ar fi ţara. Norvegia este o naţiune de invidiat şi tocmai acolo a avut loc un fenomen extrem.
Uniunea Europeană nu este o noutate. Şi cei care au construit Imperiul Roman credeau că realizarea lor este culmea civilizaţiei umane. S-a prăbuşit. Imperiul Britanic, Imperiul Francez erau idei frumoase şi s-au dezagregat.
Ce putea fi mai frumos în materie de civilizaţie inedită, decât Dacia Felix? Ţara cea mai fericită într-o lume decadentă a Imperiului Roman, care era oricum construcţia perfectă a lumii antice. „Brandul Dacia Felix” era mai tare ca „brandul Elveţia” de astăzi. Nu dacii au creat conceptul. De ce nu au fost percepute similar şi alte spaţii acaparate de Imperiul Roman: Britania Felix, Palestina Felix, Iberia Felix?
Imperiul Roman a găsit soluţia salvării sale temporare: aurul şi argintul Daciei. Celelalte provincii fuseseră complet epuizate. Dar, afară de criza financiară, imperiul mai avea un punct nevralgic: după ce a înăbuşit revolta iudaică, toţi creştinii, în loc să rămână pe loc, s-au înghesuit în catacombele din Roma. Capitala imperiului se sufoca din cauza veneticilor. Imigranţii de astăzi. Şi a venit ideea genială: Vreţi să nu vă mai persecute nimeni, vreţi libertate religioasă? Atunci mergeţi în urma trupelor spre Dacia Felix. Aşa a apărut prima naţiune creştină, cea a românilor.
Acesta a fost primul şi cel mai mare scenariu din istorie. Şi genocidul dacilor s-a repetat necruţător. Că aşa este istoria.
– Chiar e plauzibil un asemenea scenariu?
– Dacă nu e plauzibil, de ce mă mai întrebaţi? Eu spun ce gândesc. Unde au dispărut primii creştini evrei? S-au volatilizat? Peste 1400 de ani, popoarele de pe continentul american au trecut exact prin acelaşi experiment ca dacii pe timpul romanilor. Tot pentru aur.
După Reconquista, când i-a aruncat peste mare pe mauri, Spania nu mai avea rezerve de aur şi argint. Colapsul economic părea inevitabil. Şi parcă l-a trimis Dumnezeu pe Columb, care a promis că va găsi aur. Şi a găsit. Aşa au apărut şi celelalte imperii, pe acelaşi concept salvator. În prezent, se clatină dolarul şi din nou se caută cu disperare aurul şi argintul.
– Acum unde mai găsim aur?
– Mai avem la Roşia Montană, de unde şi publicitatea extrem de agresivă. Vor lua tot ce a mai rămas de la alţii…
Uniunea Sovietică a exacerbat politicul, care trebuia să fie pe prim plan, ignorând economicul şi psihicul. Uniunea Europeană ignoră psihicul şi politica naţională, dar pune pe prim-plan economicul. Şi acest model este eronat. Vor apărea forme de rezistenţă etnopsihologică. Problemele naţionale nu dispar, oricât de prosperă ar fi ţara. Norvegia este o naţiune de invidiat şi tocmai acolo a avut loc un fenomen extrem.
Uniunea Europeană nu este o noutate. Şi cei care au construit Imperiul Roman credeau că realizarea lor este culmea civilizaţiei umane. S-a prăbuşit. Imperiul Britanic, Imperiul Francez erau idei frumoase şi s-au dezagregat.
Ce putea fi mai frumos în materie de civilizaţie inedită, decât Dacia Felix? Ţara cea mai fericită într-o lume decadentă a Imperiului Roman, care era oricum construcţia perfectă a lumii antice. „Brandul Dacia Felix” era mai tare ca „brandul Elveţia” de astăzi. Nu dacii au creat conceptul. De ce nu au fost percepute similar şi alte spaţii acaparate de Imperiul Roman: Britania Felix, Palestina Felix, Iberia Felix?
Imperiul Roman a găsit soluţia salvării sale temporare: aurul şi argintul Daciei. Celelalte provincii fuseseră complet epuizate. Dar, afară de criza financiară, imperiul mai avea un punct nevralgic: după ce a înăbuşit revolta iudaică, toţi creştinii, în loc să rămână pe loc, s-au înghesuit în catacombele din Roma. Capitala imperiului se sufoca din cauza veneticilor. Imigranţii de astăzi. Şi a venit ideea genială: Vreţi să nu vă mai persecute nimeni, vreţi libertate religioasă? Atunci mergeţi în urma trupelor spre Dacia Felix. Aşa a apărut prima naţiune creştină, cea a românilor.
Acesta a fost primul şi cel mai mare scenariu din istorie. Şi genocidul dacilor s-a repetat necruţător. Că aşa este istoria.
– Chiar e plauzibil un asemenea scenariu?
– Dacă nu e plauzibil, de ce mă mai întrebaţi? Eu spun ce gândesc. Unde au dispărut primii creştini evrei? S-au volatilizat? Peste 1400 de ani, popoarele de pe continentul american au trecut exact prin acelaşi experiment ca dacii pe timpul romanilor. Tot pentru aur.
După Reconquista, când i-a aruncat peste mare pe mauri, Spania nu mai avea rezerve de aur şi argint. Colapsul economic părea inevitabil. Şi parcă l-a trimis Dumnezeu pe Columb, care a promis că va găsi aur. Şi a găsit. Aşa au apărut şi celelalte imperii, pe acelaşi concept salvator. În prezent, se clatină dolarul şi din nou se caută cu disperare aurul şi argintul.
– Acum unde mai găsim aur?
– Mai avem la Roşia Montană, de unde şi publicitatea extrem de agresivă. Vor lua tot ce a mai rămas de la alţii…
Şi Uniunea Europeană dă deja semne de epuizare
– Consensul pe care s-a bazat comunitatea europeană, ca un nou concept geostrategic, e posibil să nu reziste în plină criză economică mondială după delegarea suveranităţilor?
– Lucrurile iată se repetă. Plutocraţia a distrus Europa prin cele două războaie mondiale. Şi din nou întrebarea: ce facem? Un ziarist italian, Benito Mussolini, aflat pe front, a inventat un model: fascismul. Un alt ostaş, voluntar austriac, Adolf Hitler, îndurând ororile tranşeelor, a vrut să salveze şi el omenirea: a inventat nazismul. Un evreu şi doi ruşi au inventat şi ei ceva: bolşevismul. Toate s-au epuizat în cele din urmă.
Şi Uniunea Europeană dă semne de epuizare. Conceptul care se află la baza Uniunii Europene este la fel de frumos şi de romantic precum idealul de construcţie a Uniunii Sovietice care avea cea mai perfectă constituţie din istorie. Panait Istrati, la început, chiar credea într-o asemenea utopie.
– Una este să crezi în hârtia scrisă şi altceva este să observi fenomenul real.
– Sigur. Acum ne aflăm într-o etapă istorică în care intervin mai mulţi factori, nu numai sociali, nu numai politici sau economici. Apar până şi elemente cosmice noi surprinzătoare.
– Asistăm la o oboseală generalizată a lumii contemporane?
– Este o evidentă epuizare. S-ar putea să intervină ceva. Ştiu puţin, din lecturi, despre starea de spirit a societăţilor pre-columbiene. Aveau aur mai mult decât toată Europa luată la un loc. Erau însă osificate în civilizaţia lor. Se temeau, credeau şi aşteptau că va veni cineva din ceruri să-i pedepsească sau să-i salveze. Şi au apărut europenii: bărboşi, călare pe cai – nişte centauri! I-au speriat cu arme de foc, cu alcool şi câini, lucruri nemaivăzute până atunci.
„Zeii” debarcaţi i-au derutat într-atât, încât, la început, ei nu opuneau nicio rezistenţă.
Acum se poate produce deja un fenomen cosmic, ceea ce ar putea duce la un final similar cu dispariţia dinozaurilor. Sau poate să apară un contact extraterestru, care nu este exclus. Şi ceva va transforma totul din nou. Este necesară şi posibilă o transformare radicală. Care nu este intrinsecă, politică. Ea urmează să vină din exterior.
– De unde?– Din Macrocosmos.
– Nu găsim remediul în lumea noastră concretă?
– Cine să ofere o nouă paradigmă? Sindicatele? Partidele politice? Elitele? Societatea civilă? De unde să vină acest imbold, această străluminare, această clarificare pentru schimbare? Am crezut în pluralismul de idei. Cât de naivi eram cu două decenii în urmă! S-a consumat până la urmă şi acest concept.
– Lucrurile iată se repetă. Plutocraţia a distrus Europa prin cele două războaie mondiale. Şi din nou întrebarea: ce facem? Un ziarist italian, Benito Mussolini, aflat pe front, a inventat un model: fascismul. Un alt ostaş, voluntar austriac, Adolf Hitler, îndurând ororile tranşeelor, a vrut să salveze şi el omenirea: a inventat nazismul. Un evreu şi doi ruşi au inventat şi ei ceva: bolşevismul. Toate s-au epuizat în cele din urmă.
Şi Uniunea Europeană dă semne de epuizare. Conceptul care se află la baza Uniunii Europene este la fel de frumos şi de romantic precum idealul de construcţie a Uniunii Sovietice care avea cea mai perfectă constituţie din istorie. Panait Istrati, la început, chiar credea într-o asemenea utopie.
– Una este să crezi în hârtia scrisă şi altceva este să observi fenomenul real.
– Sigur. Acum ne aflăm într-o etapă istorică în care intervin mai mulţi factori, nu numai sociali, nu numai politici sau economici. Apar până şi elemente cosmice noi surprinzătoare.
– Asistăm la o oboseală generalizată a lumii contemporane?
– Este o evidentă epuizare. S-ar putea să intervină ceva. Ştiu puţin, din lecturi, despre starea de spirit a societăţilor pre-columbiene. Aveau aur mai mult decât toată Europa luată la un loc. Erau însă osificate în civilizaţia lor. Se temeau, credeau şi aşteptau că va veni cineva din ceruri să-i pedepsească sau să-i salveze. Şi au apărut europenii: bărboşi, călare pe cai – nişte centauri! I-au speriat cu arme de foc, cu alcool şi câini, lucruri nemaivăzute până atunci.
„Zeii” debarcaţi i-au derutat într-atât, încât, la început, ei nu opuneau nicio rezistenţă.
Acum se poate produce deja un fenomen cosmic, ceea ce ar putea duce la un final similar cu dispariţia dinozaurilor. Sau poate să apară un contact extraterestru, care nu este exclus. Şi ceva va transforma totul din nou. Este necesară şi posibilă o transformare radicală. Care nu este intrinsecă, politică. Ea urmează să vină din exterior.
– De unde?– Din Macrocosmos.
– Nu găsim remediul în lumea noastră concretă?
– Cine să ofere o nouă paradigmă? Sindicatele? Partidele politice? Elitele? Societatea civilă? De unde să vină acest imbold, această străluminare, această clarificare pentru schimbare? Am crezut în pluralismul de idei. Cât de naivi eram cu două decenii în urmă! S-a consumat până la urmă şi acest concept.
Ungurii preferă modelul turanic
– Exact în această perioadă de diluţie mondială a statului naţional, în special, la care ţin în primul rând – pentru că statul naţional este de departe verificat în timp şi este cea mai rezistentă formă de organizare politică, administrativă, regeneratoare a societăţii umane – încep să apară manifestări, tendinţe care vor să justifice şi să revendice origini îndepărtate şi cuprinzătoare pentru anumite etnii. Nişte modele de supravieţuire. Ungurii se dezic de sorgintea lor fino-ugrică şi pretind că ar fi de origine turanică, turcică. Ruşii vor să-şi salveze imperiul în jurul etnosului cultural rusesc, indiferent de naţiunile componente. Vor reuşi aceste modele să devină alternative salvatoare pentru aceste naţiuni?
– Ungurii sunt creativi, au o perspicacitate a lor. I-a adus de dincolo de munţii Urali, în Europa, ciclonul istoric numit „marea migraţie a popoarelor”. Cu o mie de ani în urmă, au luat o decizie crucială pentru propriul destin. Au ales, prin Ştefan cel Sfânt, să treacă la catolicism. Şi-au renegat „fiinţa ancestrală”, dar au intrat în civilizaţia europeană şi Ungaria a ajuns imperiu dualist.
Ceva asemănător s-a petrecut cu khazarii de pe Volga. Aveau o dilemă: să adopte ori islamul, ori creştinismul. Au preferat mozaismul. La fel şi slavii – au decis să treacă la creştinism prin intermediul grecilor. Dacă slavii adoptau islamul sau budismul, prin cneazul Vladimir, ar fi fost extrem de interesant. Dar dacă adoptau mozaismul? Era o altă istorie. Au optat pentru varianta bizantină a creştinismului şi astăzi evaluează cu ce s-au ales.
– Pe ce mai pot miza acum ungurii?– Ungurii au mizat pe destrămarea Uniunii Sovietice. Au mizat pe triumful Uniunii Europene. Erau siguri că, după înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu, România va fi dezmembrată şi ea. Nici nu se îndoiau de acest epilog. Erau siguri că, în 1994, Ucraina se va destrăma. Iar Galiţia şi Transilvania vor intra, împreună cu Ungaria, în NATO şi Uniunea Europeană. Nu era anexarea clasică, dar ar fi fost mulţumiţi. Până la urmă, cei mai dezamăgiţi din toată această tevatură au ieşit tot ei, ungurii. Şi în spatele acestui front, a apărut Ucraina. Dacă intră Ucraina în NATO şi în Uniunea Europeană, România şi Ungaria ajung a cincea roată la căruţă. Ungurii nu merg în Anglia să lucreze ca instalatori, dar se duc polonezii, lituanienii, românii. Şi nu mai ştiu ce să facă. Uniunea Sovietică prelua producţia fermelor din Ungaria. Acum e mai greu, Rusia are orice. Ideea fino-ugrică era frumoasă, dar pare mai atractivă ideea turcică. La un calcul aritmetic, nu dă bine originea fino-ugrică pentru unguri. Sunt prea puţini. Estonienii – circa două milioane, mai sunt patru milioane de finlandezi, komi-permiacii, mariiţii. Şi aici se termină cu fino-ugricii. Vreo 10 milioane.
Dar lumea turanică e altceva! Turcia, Kazahstan, Uzbekistan, Turkmenistan, Azerbaidjan. Preşedintele Ungariei a declarat: partenerul nostru strategic este Uzbekistanul. Kazahstanul pretinde şi el să conducă lumea turcică, deşi ruşii fac tot posibilul să stârnească revolta uigurilor din sud, dar şi din China. Aşa ar împuşca doi iepuri.
– Ungurii sunt creativi, au o perspicacitate a lor. I-a adus de dincolo de munţii Urali, în Europa, ciclonul istoric numit „marea migraţie a popoarelor”. Cu o mie de ani în urmă, au luat o decizie crucială pentru propriul destin. Au ales, prin Ştefan cel Sfânt, să treacă la catolicism. Şi-au renegat „fiinţa ancestrală”, dar au intrat în civilizaţia europeană şi Ungaria a ajuns imperiu dualist.
Ceva asemănător s-a petrecut cu khazarii de pe Volga. Aveau o dilemă: să adopte ori islamul, ori creştinismul. Au preferat mozaismul. La fel şi slavii – au decis să treacă la creştinism prin intermediul grecilor. Dacă slavii adoptau islamul sau budismul, prin cneazul Vladimir, ar fi fost extrem de interesant. Dar dacă adoptau mozaismul? Era o altă istorie. Au optat pentru varianta bizantină a creştinismului şi astăzi evaluează cu ce s-au ales.
– Pe ce mai pot miza acum ungurii?– Ungurii au mizat pe destrămarea Uniunii Sovietice. Au mizat pe triumful Uniunii Europene. Erau siguri că, după înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu, România va fi dezmembrată şi ea. Nici nu se îndoiau de acest epilog. Erau siguri că, în 1994, Ucraina se va destrăma. Iar Galiţia şi Transilvania vor intra, împreună cu Ungaria, în NATO şi Uniunea Europeană. Nu era anexarea clasică, dar ar fi fost mulţumiţi. Până la urmă, cei mai dezamăgiţi din toată această tevatură au ieşit tot ei, ungurii. Şi în spatele acestui front, a apărut Ucraina. Dacă intră Ucraina în NATO şi în Uniunea Europeană, România şi Ungaria ajung a cincea roată la căruţă. Ungurii nu merg în Anglia să lucreze ca instalatori, dar se duc polonezii, lituanienii, românii. Şi nu mai ştiu ce să facă. Uniunea Sovietică prelua producţia fermelor din Ungaria. Acum e mai greu, Rusia are orice. Ideea fino-ugrică era frumoasă, dar pare mai atractivă ideea turcică. La un calcul aritmetic, nu dă bine originea fino-ugrică pentru unguri. Sunt prea puţini. Estonienii – circa două milioane, mai sunt patru milioane de finlandezi, komi-permiacii, mariiţii. Şi aici se termină cu fino-ugricii. Vreo 10 milioane.
Dar lumea turanică e altceva! Turcia, Kazahstan, Uzbekistan, Turkmenistan, Azerbaidjan. Preşedintele Ungariei a declarat: partenerul nostru strategic este Uzbekistanul. Kazahstanul pretinde şi el să conducă lumea turcică, deşi ruşii fac tot posibilul să stârnească revolta uigurilor din sud, dar şi din China. Aşa ar împuşca doi iepuri.
Codul genetic al unei naţiuni – spaţiul, limba şi aspiraţia către libertate
Comportamentul ungar este un factor benefic pentru ascensiunea unei naţiuni. Au acceptat catolicismul şi s-au adaptat la realităţile Europei pentru a conduce.
Românii pretind că ar fi urmaşii Romei, că fac parte din constelaţia latină europeană, alături de ţările surori Franţa, Italia, Spania, Portugalia. Dar nu au prestigiul ungurilor în Europa, rămânând mai aproape de Grecia ortodoxă.
– Şi atunci specificul naţional trebuie căutat dincolo de religie?
– Nu are nimic comun religia cu „specificul naţional”. Religiile, la fel ca doctrinele internaţionaliste, sunt în detrimentul naţiunilor. Fiecare religie doreşte să devină universală.
– Şi atunci ce defineşte o naţiune?
– Spaţiul moştenit este esenţial, decisiv pentru o naţiune. Patria mea înseamnă: Carpaţii, Dunărea, Marea Neagră, Nistrul şi Tisa. Dacă ai înscris în codul genetic această realitate, eşti român autentic. Este ca la regnul vegetal, ca la regnul animal. Pământ, apă şi câmp magnetic. Limba. În secolul al XIX-lea, se făceau studii de lingvistică, de etnopsihologie pentru a încadra naţiunile. Apoi fondul genetic. Cercetările genetice arată că turanicii reprezintă doar 2-3% din zestrea genetică a ungurilor. Evreii fac studii genetice în toate satele de munte din Spania şi din Portugalia, pentru a dovedi că mulţi au fost obligaţi să se creştineze. Prin urmare, naţiunea este definită de factorul spaţiu (a se observa legătura cu Marea Putere Cosmică BHUWANESHVARI, n.n.), factorul lingvistic şi de factorul genetic. Spiritualitatea este un produs al educaţiei. Oamenii vii produc spiritualitatea, nu invers.
Astăzi, noua mişcare legionară nu are şanse să se refacă tocmai din cauza ascensiunii procesului de secularizare. La rândul lor, ruşii susţin că preoţii lor sunt mai răi ca agenţii KGB de pe timpul lui Stalin. Grecii pretind că ar fi cei mai buni ortodocşi, dar dau cu piciorul în statul lor naţional: nimeni nu plăteşte impozite, nimeni nu munceşte, dar vor să vină salvarea!
Iranienii sunt musulmani, dar ca naţiune nu au nicio legătură cu arabii. La fel, polonezii catolici faţă de italieni. Nu faci o naţiune puternică doar cu ajutorul moaştelor. Trebuie dezvoltată creativitatea dumnezeiască a oamenilor care formează o naţiune.
– Apar gânditori care susţin că Rusia va avea din nou un rol decisiv în lumea contemporană prin intermediul religiei pravoslavnice. Ei cred că Rusia ar putea să devină a treia Romă, cu toate că lumea contemporană a ajuns, în felul ei, la a patra Romă, laică – America. Barack Obama a depus jurământul la… Capitoliu! Mai este posibil un asemenea model religios într-o lume tot mai secularizată?– Este o speranţă atât de naivă a unui segment mic de intelectuali ruşi, încât te cuprinde o tristeţe iremediabilă. Ideea celei de-a Treia Rome e veche, de pe timpul Imperiului Ţarist şi nu are nicio şansă. Aşa cum lumea comunistă a fost un mit şi nu a rămas nimic din ea. Aşa au crezut unii că, după căderea Uniunii Sovietice, vor reface fenomenul „Kazacestvo”. Se îmbrăcau cu recuzite căzăceşti teatrale, ca pe timpul ţarilor. Mulţi au venit să lupte în Transnistria, în 1992, contra „fasciştilor români”. Nişte hachiţe de care nu s-a ales nimic.
Apropo! Şi intelectualii români vin cu modele de guvernare, care să salveze România. Unele chiar constructive, substanţiale. Dar clasa politică nu-i bagă în seamă.
– Toate modelele spirituale s-au epuizat şi, după 2000 de ani, trecând prin dezastrul comunist, creştinismul s-a regenerat. Sigur, nu la aceeaşi dimensiune la care era. De ce religia nu ar fi un model de salvare?
– Japonezii nu s-au regenerat doar prin shintoism. Aţi văzut cum s-au comportat după explozia de la Fukushima? Stăteau la coadă ca să ia o sticlă cu apă, fără să zică nimic. Noi ne îmbrâncim şi pentru o sticlă de agheasmă sau, ca să ajungem înaintea celorlalţi, să atingem moaştele binefăcătoare. Numai un cod de comportament ca al japonezilor şi un ghid moral similar asigură saltul calitativ „popor-naţiune-etnosistem”. Deşi sunt o ramură a budismului, japonezii se comportă total diferit de chinezi sau de indieni.
Românii pretind că ar fi urmaşii Romei, că fac parte din constelaţia latină europeană, alături de ţările surori Franţa, Italia, Spania, Portugalia. Dar nu au prestigiul ungurilor în Europa, rămânând mai aproape de Grecia ortodoxă.
– Şi atunci specificul naţional trebuie căutat dincolo de religie?
– Nu are nimic comun religia cu „specificul naţional”. Religiile, la fel ca doctrinele internaţionaliste, sunt în detrimentul naţiunilor. Fiecare religie doreşte să devină universală.
– Şi atunci ce defineşte o naţiune?
– Spaţiul moştenit este esenţial, decisiv pentru o naţiune. Patria mea înseamnă: Carpaţii, Dunărea, Marea Neagră, Nistrul şi Tisa. Dacă ai înscris în codul genetic această realitate, eşti român autentic. Este ca la regnul vegetal, ca la regnul animal. Pământ, apă şi câmp magnetic. Limba. În secolul al XIX-lea, se făceau studii de lingvistică, de etnopsihologie pentru a încadra naţiunile. Apoi fondul genetic. Cercetările genetice arată că turanicii reprezintă doar 2-3% din zestrea genetică a ungurilor. Evreii fac studii genetice în toate satele de munte din Spania şi din Portugalia, pentru a dovedi că mulţi au fost obligaţi să se creştineze. Prin urmare, naţiunea este definită de factorul spaţiu (a se observa legătura cu Marea Putere Cosmică BHUWANESHVARI, n.n.), factorul lingvistic şi de factorul genetic. Spiritualitatea este un produs al educaţiei. Oamenii vii produc spiritualitatea, nu invers.
Astăzi, noua mişcare legionară nu are şanse să se refacă tocmai din cauza ascensiunii procesului de secularizare. La rândul lor, ruşii susţin că preoţii lor sunt mai răi ca agenţii KGB de pe timpul lui Stalin. Grecii pretind că ar fi cei mai buni ortodocşi, dar dau cu piciorul în statul lor naţional: nimeni nu plăteşte impozite, nimeni nu munceşte, dar vor să vină salvarea!
Iranienii sunt musulmani, dar ca naţiune nu au nicio legătură cu arabii. La fel, polonezii catolici faţă de italieni. Nu faci o naţiune puternică doar cu ajutorul moaştelor. Trebuie dezvoltată creativitatea dumnezeiască a oamenilor care formează o naţiune.
– Apar gânditori care susţin că Rusia va avea din nou un rol decisiv în lumea contemporană prin intermediul religiei pravoslavnice. Ei cred că Rusia ar putea să devină a treia Romă, cu toate că lumea contemporană a ajuns, în felul ei, la a patra Romă, laică – America. Barack Obama a depus jurământul la… Capitoliu! Mai este posibil un asemenea model religios într-o lume tot mai secularizată?– Este o speranţă atât de naivă a unui segment mic de intelectuali ruşi, încât te cuprinde o tristeţe iremediabilă. Ideea celei de-a Treia Rome e veche, de pe timpul Imperiului Ţarist şi nu are nicio şansă. Aşa cum lumea comunistă a fost un mit şi nu a rămas nimic din ea. Aşa au crezut unii că, după căderea Uniunii Sovietice, vor reface fenomenul „Kazacestvo”. Se îmbrăcau cu recuzite căzăceşti teatrale, ca pe timpul ţarilor. Mulţi au venit să lupte în Transnistria, în 1992, contra „fasciştilor români”. Nişte hachiţe de care nu s-a ales nimic.
Apropo! Şi intelectualii români vin cu modele de guvernare, care să salveze România. Unele chiar constructive, substanţiale. Dar clasa politică nu-i bagă în seamă.
– Toate modelele spirituale s-au epuizat şi, după 2000 de ani, trecând prin dezastrul comunist, creştinismul s-a regenerat. Sigur, nu la aceeaşi dimensiune la care era. De ce religia nu ar fi un model de salvare?
– Japonezii nu s-au regenerat doar prin shintoism. Aţi văzut cum s-au comportat după explozia de la Fukushima? Stăteau la coadă ca să ia o sticlă cu apă, fără să zică nimic. Noi ne îmbrâncim şi pentru o sticlă de agheasmă sau, ca să ajungem înaintea celorlalţi, să atingem moaştele binefăcătoare. Numai un cod de comportament ca al japonezilor şi un ghid moral similar asigură saltul calitativ „popor-naţiune-etnosistem”. Deşi sunt o ramură a budismului, japonezii se comportă total diferit de chinezi sau de indieni.
Putin, „Ţarul cel Alb”, urmaşul lui Ginghis Han
– Dar modelul Eurasia, la care visează Vladimir Putin? Are şanse? El vine cu un model de construcţie care nu e nou, dar l-a introdus în programul electoral. Baza naţiunii ruse nu ar fi de natură etnică, ci de natură spirituală rusă. Adică, etnii diferite au constituit o naţiune timp de o mie de ani în jurul unei singure spiritualităţi – cea rusă. Şi aşa să rămână!
– Care spiritualitate rusă? Să impui limba rusă în fostele colonii şi mai ce? Să impui religia pravoslavnică tuturor? Putin nu vorbeşte de religie, doar se afişează cu patriarhul. Se alege praful și de acest model.
– Ruşii fac marşuri la ei, la Moscova sau la Sankt Petersburg, unde scandează numele zeului Perun al slavilor vechi, dar discută şi despre religia ortodoxă. Este un melanj straniu, care denotă porniri contradictorii şi paradoxale – există o derută spirituală totală. Ce se întâmplă de fapt cu pretinsul naţionalism rus?– Proiectul pravoslavnic vine în contradicţie cu actuala stare de spirit a societăţii ruse. Acum din Rusia pleacă de bunăvoie mai mulţi decât după puciul bolşevic din 1971. Au şcoli şi biserici în ţările pe unde se aşează. Dar Kremlinul mai încearcă la Chişinău şi la Kiev să facă autonomii, să impună rusa ca a doua limbă de stat.
Ruşii să decidă mai întâi care este spaţiul lor geografic, pentru care să obţină un „certificat de proprietate”, recunoscut de toate naţiunile din Federaţia Rusă şi din fostul Imperiu Sovietic. Altfel nu vor putea depăşi deruta spirituală, iar proiectele de acest gen vor eşua.
Mai vor ruşii Ţările Baltice sau Caucazul? Mai vor ei Asia Centrală? Vor ei ca Transnistria să fie a lor? Atunci vine colapsul. Dar nu cred că ruşii adevăraţi asta îşi doresc. Dacă mata vrei să faci România în Spania, în Italia, când „munţii noştri” rămân pustii, eşti deja pierdut.
Pe ruşi îi atrage cel mai mult Coasta de Azur a Franţei. Pentru unii e prea scump şi merg spre Spania şi Portugalia. Aleg zone rezidenţiale închise, securizate, la mare, câmpuri de golf, la căldură şi, obligatoriu, pe litoral, fiindcă nu mai vor iarnă rusească. Sunt ermetici, evită să aibă contacte cu diaspora rusă. Nu-i interesează nici conaţionalii lor aflaţi cu diverse ocazii prin vestul Europei. Sunt tineri foarte prosperi, mulţi activează în exploatările petroliere, dar care „s-au cam săturat de Rusia”. E chiar vorba lor. Doresc şi un sistem de învăţământ eficient pentru copiii lor. Este o dovadă că din Rusia continuă să fugă capitalul, inclusiv cel uman.
– Nu e semnul unui dezastru spiritual?– Nu ştiu… Recent, la Barcelona, a avut loc o întâlnire ruso-spaniolă. Experţii celor mai mari companii imobiliare din Rusia au venit să-i lumineze pe experţii spanioli: ce oferte preferă ruşii, spre deosebire de ceilalţi cumpărători de proprietăţi imobiliare. În Valencia, Alicante, ruşii ocupă locul întâi la cumpărări de case. Ei nu caută locuinţe luxoase, că au suficiente în Rusia. Ei vor un alt mod de viaţă.
– Globalizarea ar putea genera un rău decisiv şi pentru naţiunea rusă?
– Globalizarea, pe care o tot invoci mata, este nocivă în primul rând pentru Rusia. Într-o Uniune Eurasiatică, ruşii nu pot rezista. Cum vor integra (asimila) Ucraina Apuseană, cu vreo 20 de milioane de greco-catolici, fascinaţi şi de idealul lui Stefan Bandera? Sau Tatarstanul, care vrea să introducă alfabetul latin, iar tineretul a declarat: „2013 – Anul hanului Batîi!”. Kazahii demonstrează că Ghinghis-han, cel mai mare cuceritor al lumii, a fost kazah şi nu de altă etnie. Definitivează şi ei un proiect de trecere la scrierea latină.
În competiţia demografică cu musulmanii, care nu vor Lacul Lebedelor şi nici opera lui Berdiaev, pravoslavnicii nu au nicio şansă. Mortalitatea la ruşi e galopantă şi depăşeşte rata natalităţii. Vedeţi statistica: tinerele rusoaice răspund apelului lansat de Putin – „Să facem copii!”. Dar se mărită pe capete cu străini. Majoritatea islamici, din Federaţia Rusă. Şi devin mame eroine cu zece copii. Însă, când mama e rusoaică, iar tatăl tătar, caucazian sau german, copilul nu va mai fi rus. Nu au reuşit internaţionaliştii sovietici să impună bolşevismul cu mitraliera, cum vor naţionaliştii ruşi să impună ortodoxia?
Eu nu sunt nici rusofob, nici rusofil. Aş dori şi chiar aş putea contribui modest la consolidarea unor relaţii interstatale adecvate între România mea şi Rusia. Dar e necesar să înţeleg mai întâi: ce vrea clasa politică de la Bucureşti de la clasa politică de la Moscova? Sunt gata cumva românii „să întoarcă armele”? Că prea deşănţat se agită unii pe la Bucureşti cu „noua politică rusă”.
– Bântuie nişte speculaţii de vreo 20 de ani: Rusia ne-ar da gaze ieftine, Rusia abia aşteaptă să cumpere de la noi şi ceea ce noi nu mai producem dacă…
– N-are urdă mătuşa! Rusia a obţinut tot ce a dorit de la România: a luat o rafinărie la Ploieşti, metalurgia, ţevile, aluminiul şi multe altele prin intermediul occidentalilor. Ar mai trebui şi sistemul de transport al gazelor. România nu mai produce încălţăminte, vagoane, mobilă, ca să exporte garantat şi planificat în Rusia. Cu banii de care dispun, ruşilor li se aduc acasă toate bunătăţile lumii. Nu mai sunt la cheremul fraţilor din lagărul socialist.
Mie mi se pare curios modelul promovat de revista Peremenî, unde elita foştilor ofiţeri de informaţii din GRU lansează alternativa „Hoarda de Aur”. Renaşterea modelului politic, spiritual al lui Ginghis Han. Ei demonstrează că perioada cea mai frumoasă din istoria lor nu a reprezentat-o victoria creştinismului în Rusia, ci tocmai cei peste 300 de ani cât au trăit în Hoarda de Aur. Nu întâmplător s-a numit „de aur”. Nu averea era esenţială, ca în capitalism, ci devotamentul, meritocraţia. Să serveşti patria cu toată credinţa. Un asemenea model vine în contradicţie cu religia ortodoxă.
– Este Vladimir Putin „Ţarul cel Alb, urmaşul lui Ginghis Han”, aşa cum cred ei? Nu cumva acest lucru denotă aceeaşi derivă spirituală totală, fiindcă ruşii nu au un model propriu? Pot ei să propună, nu să impună un model constructiv lumii contemporane?– Cu toată erupţia intelectuală rusă, ei încă nu au un model propriu. Lumea eurasiatică nu este un proiect rusesc şi nu poate fi construită în jurul unui pivot rusesc. Rusia poate contribui aici doar cu spaţiul ei geografic. Toate atuurile economice le are China, acolo este cea mai mare productivitate a muncii. Putin a crezut că va face o ţară fericită ca Emiratele cu petrodolari. Nu merge. Banii fug.
– Care spiritualitate rusă? Să impui limba rusă în fostele colonii şi mai ce? Să impui religia pravoslavnică tuturor? Putin nu vorbeşte de religie, doar se afişează cu patriarhul. Se alege praful și de acest model.
– Ruşii fac marşuri la ei, la Moscova sau la Sankt Petersburg, unde scandează numele zeului Perun al slavilor vechi, dar discută şi despre religia ortodoxă. Este un melanj straniu, care denotă porniri contradictorii şi paradoxale – există o derută spirituală totală. Ce se întâmplă de fapt cu pretinsul naţionalism rus?– Proiectul pravoslavnic vine în contradicţie cu actuala stare de spirit a societăţii ruse. Acum din Rusia pleacă de bunăvoie mai mulţi decât după puciul bolşevic din 1971. Au şcoli şi biserici în ţările pe unde se aşează. Dar Kremlinul mai încearcă la Chişinău şi la Kiev să facă autonomii, să impună rusa ca a doua limbă de stat.
Ruşii să decidă mai întâi care este spaţiul lor geografic, pentru care să obţină un „certificat de proprietate”, recunoscut de toate naţiunile din Federaţia Rusă şi din fostul Imperiu Sovietic. Altfel nu vor putea depăşi deruta spirituală, iar proiectele de acest gen vor eşua.
Mai vor ruşii Ţările Baltice sau Caucazul? Mai vor ei Asia Centrală? Vor ei ca Transnistria să fie a lor? Atunci vine colapsul. Dar nu cred că ruşii adevăraţi asta îşi doresc. Dacă mata vrei să faci România în Spania, în Italia, când „munţii noştri” rămân pustii, eşti deja pierdut.
Pe ruşi îi atrage cel mai mult Coasta de Azur a Franţei. Pentru unii e prea scump şi merg spre Spania şi Portugalia. Aleg zone rezidenţiale închise, securizate, la mare, câmpuri de golf, la căldură şi, obligatoriu, pe litoral, fiindcă nu mai vor iarnă rusească. Sunt ermetici, evită să aibă contacte cu diaspora rusă. Nu-i interesează nici conaţionalii lor aflaţi cu diverse ocazii prin vestul Europei. Sunt tineri foarte prosperi, mulţi activează în exploatările petroliere, dar care „s-au cam săturat de Rusia”. E chiar vorba lor. Doresc şi un sistem de învăţământ eficient pentru copiii lor. Este o dovadă că din Rusia continuă să fugă capitalul, inclusiv cel uman.
– Nu e semnul unui dezastru spiritual?– Nu ştiu… Recent, la Barcelona, a avut loc o întâlnire ruso-spaniolă. Experţii celor mai mari companii imobiliare din Rusia au venit să-i lumineze pe experţii spanioli: ce oferte preferă ruşii, spre deosebire de ceilalţi cumpărători de proprietăţi imobiliare. În Valencia, Alicante, ruşii ocupă locul întâi la cumpărări de case. Ei nu caută locuinţe luxoase, că au suficiente în Rusia. Ei vor un alt mod de viaţă.
– Globalizarea ar putea genera un rău decisiv şi pentru naţiunea rusă?
– Globalizarea, pe care o tot invoci mata, este nocivă în primul rând pentru Rusia. Într-o Uniune Eurasiatică, ruşii nu pot rezista. Cum vor integra (asimila) Ucraina Apuseană, cu vreo 20 de milioane de greco-catolici, fascinaţi şi de idealul lui Stefan Bandera? Sau Tatarstanul, care vrea să introducă alfabetul latin, iar tineretul a declarat: „2013 – Anul hanului Batîi!”. Kazahii demonstrează că Ghinghis-han, cel mai mare cuceritor al lumii, a fost kazah şi nu de altă etnie. Definitivează şi ei un proiect de trecere la scrierea latină.
În competiţia demografică cu musulmanii, care nu vor Lacul Lebedelor şi nici opera lui Berdiaev, pravoslavnicii nu au nicio şansă. Mortalitatea la ruşi e galopantă şi depăşeşte rata natalităţii. Vedeţi statistica: tinerele rusoaice răspund apelului lansat de Putin – „Să facem copii!”. Dar se mărită pe capete cu străini. Majoritatea islamici, din Federaţia Rusă. Şi devin mame eroine cu zece copii. Însă, când mama e rusoaică, iar tatăl tătar, caucazian sau german, copilul nu va mai fi rus. Nu au reuşit internaţionaliştii sovietici să impună bolşevismul cu mitraliera, cum vor naţionaliştii ruşi să impună ortodoxia?
Eu nu sunt nici rusofob, nici rusofil. Aş dori şi chiar aş putea contribui modest la consolidarea unor relaţii interstatale adecvate între România mea şi Rusia. Dar e necesar să înţeleg mai întâi: ce vrea clasa politică de la Bucureşti de la clasa politică de la Moscova? Sunt gata cumva românii „să întoarcă armele”? Că prea deşănţat se agită unii pe la Bucureşti cu „noua politică rusă”.
– Bântuie nişte speculaţii de vreo 20 de ani: Rusia ne-ar da gaze ieftine, Rusia abia aşteaptă să cumpere de la noi şi ceea ce noi nu mai producem dacă…
– N-are urdă mătuşa! Rusia a obţinut tot ce a dorit de la România: a luat o rafinărie la Ploieşti, metalurgia, ţevile, aluminiul şi multe altele prin intermediul occidentalilor. Ar mai trebui şi sistemul de transport al gazelor. România nu mai produce încălţăminte, vagoane, mobilă, ca să exporte garantat şi planificat în Rusia. Cu banii de care dispun, ruşilor li se aduc acasă toate bunătăţile lumii. Nu mai sunt la cheremul fraţilor din lagărul socialist.
Mie mi se pare curios modelul promovat de revista Peremenî, unde elita foştilor ofiţeri de informaţii din GRU lansează alternativa „Hoarda de Aur”. Renaşterea modelului politic, spiritual al lui Ginghis Han. Ei demonstrează că perioada cea mai frumoasă din istoria lor nu a reprezentat-o victoria creştinismului în Rusia, ci tocmai cei peste 300 de ani cât au trăit în Hoarda de Aur. Nu întâmplător s-a numit „de aur”. Nu averea era esenţială, ca în capitalism, ci devotamentul, meritocraţia. Să serveşti patria cu toată credinţa. Un asemenea model vine în contradicţie cu religia ortodoxă.
– Este Vladimir Putin „Ţarul cel Alb, urmaşul lui Ginghis Han”, aşa cum cred ei? Nu cumva acest lucru denotă aceeaşi derivă spirituală totală, fiindcă ruşii nu au un model propriu? Pot ei să propună, nu să impună un model constructiv lumii contemporane?– Cu toată erupţia intelectuală rusă, ei încă nu au un model propriu. Lumea eurasiatică nu este un proiect rusesc şi nu poate fi construită în jurul unui pivot rusesc. Rusia poate contribui aici doar cu spaţiul ei geografic. Toate atuurile economice le are China, acolo este cea mai mare productivitate a muncii. Putin a crezut că va face o ţară fericită ca Emiratele cu petrodolari. Nu merge. Banii fug.
Să-l spânzurăm pe căpitan!
– De două decenii, politicienii români au pretins şi încă pretind că au creat un model strategic pentru România – aderarea şi integrarea în Uniunea Europeană. Eu cred că aderarea la structurile euroatlantice este doar un mijloc, iar nu interesul naţional obiectiv. Cum vor supravieţui românii ca naţiune într-o lume care va cunoaşte crize tot mai puternice?
– Când pluteşti pe o navă „multiculturalistă” în derivă, ce poţi să faci? Germanii ar propune verificarea motoarelor, repararea sau chiar înlocuirea lor. Britanicii, probabil, ar căuta că plece pe altă navă. Convinse că nava nu poate fi salvată, unele seminţii ar începe să înveţe a înota.
Primul lucru pe care l-ar face unii români, ar fi să-l spânzure pe căpitan. „Noi am plătit bani grei, domnule, şi trebuie să ne daţi şampanie, pişcoturi şi program de croazieră!”. Un singur matelot va formula corect problema: „Dacă încă nu ştim exact încotro se îndreaptă nava, atunci toate soluţiile sunt inutile!”
De şapte ani, tot strigăm „Jos Băsescu!”. Românii naufragiază rar când îşi pun problema direcţiei. După ce elitele au băgat România în impas, l-au chemat pe mareşal să o salveze. Iar peste patru ani, l-au dat pe tavă sovieticilor. Ca să-l împuşte. Ungurii l-au ajutat pe Horthy să scape, să plece în Portugalia. Şi-i fac monumente şi astăzi.
Ne-am mândrit cu Ceauşescu că nu a intrat în Cehoslovacia. Că a scos ţara din mizerie, după care l-am împuşcat, ca pe un câine.
Husak a trădat „Primăvara de la Praga”, a chemat tancurile sovietice, dar cehii nu l-au executat. Nici pe Todor Jivkov nu l-au omorât bulgarii. Kadar l-a trădat pe Imre Nagy, care a fost spânzurat, dar nu i-au făcut nimic ungurii.
Noi nu ne batem capul cu proiecte pentru propria salvare. La nimereală! Avem o mentalitate conjuncturistă, de talcioc.
– Nu sunteţi prea dur cu românii?
– Sunt ai mei şi îmi permit să îngroş culorile, am dreptul. Vorbesc de mine, nu mă menajez. Aşa-i la noi! Apare o chestiune vitală, cineva vine cu soluţia. Intervine specificul nostru naţional: prima reacţie a românului este să caute probleme la această soluţie. Beţe-n roate! La noi nu merge! Sau lasă, bă, că merge şi aşa! Mai ales la moldoveni.
– Când pluteşti pe o navă „multiculturalistă” în derivă, ce poţi să faci? Germanii ar propune verificarea motoarelor, repararea sau chiar înlocuirea lor. Britanicii, probabil, ar căuta că plece pe altă navă. Convinse că nava nu poate fi salvată, unele seminţii ar începe să înveţe a înota.
Primul lucru pe care l-ar face unii români, ar fi să-l spânzure pe căpitan. „Noi am plătit bani grei, domnule, şi trebuie să ne daţi şampanie, pişcoturi şi program de croazieră!”. Un singur matelot va formula corect problema: „Dacă încă nu ştim exact încotro se îndreaptă nava, atunci toate soluţiile sunt inutile!”
De şapte ani, tot strigăm „Jos Băsescu!”. Românii naufragiază rar când îşi pun problema direcţiei. După ce elitele au băgat România în impas, l-au chemat pe mareşal să o salveze. Iar peste patru ani, l-au dat pe tavă sovieticilor. Ca să-l împuşte. Ungurii l-au ajutat pe Horthy să scape, să plece în Portugalia. Şi-i fac monumente şi astăzi.
Ne-am mândrit cu Ceauşescu că nu a intrat în Cehoslovacia. Că a scos ţara din mizerie, după care l-am împuşcat, ca pe un câine.
Husak a trădat „Primăvara de la Praga”, a chemat tancurile sovietice, dar cehii nu l-au executat. Nici pe Todor Jivkov nu l-au omorât bulgarii. Kadar l-a trădat pe Imre Nagy, care a fost spânzurat, dar nu i-au făcut nimic ungurii.
Noi nu ne batem capul cu proiecte pentru propria salvare. La nimereală! Avem o mentalitate conjuncturistă, de talcioc.
– Nu sunteţi prea dur cu românii?
– Sunt ai mei şi îmi permit să îngroş culorile, am dreptul. Vorbesc de mine, nu mă menajez. Aşa-i la noi! Apare o chestiune vitală, cineva vine cu soluţia. Intervine specificul nostru naţional: prima reacţie a românului este să caute probleme la această soluţie. Beţe-n roate! La noi nu merge! Sau lasă, bă, că merge şi aşa! Mai ales la moldoveni.
„Agentul Papei”
– Este la modă criza identitară a moldovenilor. Că moldovenii nu ştiu nici ei ce sunt, că nu sunt în stare nici să se unească cu România, dar nici propriul stat artificial nu şi-l preţuiesc. Ziariştii ruşi susţin că niciun politician de la Chişinău nu vrea unirea cu România, deşi nu cred că este aşa. Este reală criza identitară a basarabenilor, e motivată?
– Este o exagerare, dar într-un fel, au şi dreptate. Cam aşa era prin 1990: nomenclatura sovietică nu se gândea la unirea cu România. Transnistrenii voiau să împartă între ei complexul militaro-industrial, iar basarabenii – complexul agro-industrial. Să pună mâna pe el.
Criza identitară e valabilă pentru intelectualii din sfera umanitară. Până şi preoţii vor cu Moscova. În decembrie 1990, le-am propus în Parlament să sărbătorim şi noi Crăciunul ca europenii, pe 25 decembrie. Câţiva „deputaţi ai poporului” – popi şi preşedinţi de colhozuri – au sărit ca arşi. Râdea atunci ministrul Ion Ungureanu: „Agrarienii şi interfrontiştii au decis că prim-ministrul Mircea Druc este agentul Papei!”. Aşa mi-a rămas porecla: „Agentul Papei”.
După două decenii, Mihai Ghimpu vine în Parlamentul de la Chişinău cu aceeaşi propunere, să sărbătorim Crăciunul pe 25 decembrie, ca să fie respinsă vehement. Despre ce vorbim noi?
Să nu umblăm cu zei de împrumut, să cuantificăm, dacă vrem să ştim ce este naţiunea. Unitatea de măsură pentru o naţiune este dorinţa de a trăi în libertate. Cât de mult vrei să fii liber este un indice de manifestare a personalităţii, la nivel individual, şi a naţiunii, la nivel global. Aşa cum calitatea vinului depinde de poziţia dealului faţă de soare. Naţiunea, în esenţă, reflectă capacitatea de autoguvernare a unui popor şi dorinţa lui de libertate, de manifestare creativă.
– Şi românii vor să fie liberi. Fug în toată lumea…
– E de preferat ca, timp de 10 ani, să nu-i acuzăm pe ruşi, pe ucrainieni şi pe români că emigrează. Nimic nu a fost mai frustrant, mai distructiv, decât anii de captivitate, de ţarc din comunism. Era umilitor pentru ei să ceară aprobări de la komsomol, de la sindicate, de la partid. Este o amprentă pentru două generaţii.
Toate popoarele captive din lagărul comunist ar trebui să emigreze, să plece un timp. Omul vrea să vadă cum este în Dubai şi se întoarce la el în Ferentari. Au emigrat italienii, spaniolii, portughezii. Foarte bine. Ar putea să mai migreze două milioane de români în străinătate.
Acum, românii din Basarabia trimit un miliard de euro pe an acasă. Cu mult mai mult decât fondul de salarii şi de pensii al Moldovei sovietice din 1985. Eu aveam 120 de ruble pe lună ca profesor la Universitatea din Cernăuţi. Cât câştigau oamenii în Uniunea Sovietică şi cât câştigă acum? Eu, la 16 ani, eram tractorist la frontiera cu China, iar tinerii basarabeni de azi merg la lucru în Portugalia. Ce e rău în asta?
Eram odată, în studenţie, la gara finlandeză din Leningrad. Discutam cu regretatul Petru Dudnic, născut în Transnistria, viitorul poet şi ziarist: „Eu am să mă fac marinar, Mircea, şi am să ajung la Rio de Janeiro. Dar tu ce vrei?” „Să pot evada. Să traversez desculţ Europa, cu bocancii pe umăr, până la coasta Atlanticului. Să-mi răcoresc picioarele rănite în apa Oceanului. Apoi să scriu o carte…”
Mai târziu, am ajuns la Atlantic, în Portugalia. Am început să plâng. Nu mă vedea nimeni. Mi-am amintit de tinereţea mea captivă în cazarma comunistă. Fratele mamei a murit în România şi eu nu am avut dreptul să-l văd. Nici pe Gheorghe Vlahuţă, fratele bunicăi, profesor universitar în România, nu mi-au dat voie să-l văd. Abia la 50 de ani am putut să trec Prutul. Setea de libertate este normală şi pentru ruşi, iar eu nu-i condamn pentru că emigrează.
– Este o exagerare, dar într-un fel, au şi dreptate. Cam aşa era prin 1990: nomenclatura sovietică nu se gândea la unirea cu România. Transnistrenii voiau să împartă între ei complexul militaro-industrial, iar basarabenii – complexul agro-industrial. Să pună mâna pe el.
Criza identitară e valabilă pentru intelectualii din sfera umanitară. Până şi preoţii vor cu Moscova. În decembrie 1990, le-am propus în Parlament să sărbătorim şi noi Crăciunul ca europenii, pe 25 decembrie. Câţiva „deputaţi ai poporului” – popi şi preşedinţi de colhozuri – au sărit ca arşi. Râdea atunci ministrul Ion Ungureanu: „Agrarienii şi interfrontiştii au decis că prim-ministrul Mircea Druc este agentul Papei!”. Aşa mi-a rămas porecla: „Agentul Papei”.
După două decenii, Mihai Ghimpu vine în Parlamentul de la Chişinău cu aceeaşi propunere, să sărbătorim Crăciunul pe 25 decembrie, ca să fie respinsă vehement. Despre ce vorbim noi?
Să nu umblăm cu zei de împrumut, să cuantificăm, dacă vrem să ştim ce este naţiunea. Unitatea de măsură pentru o naţiune este dorinţa de a trăi în libertate. Cât de mult vrei să fii liber este un indice de manifestare a personalităţii, la nivel individual, şi a naţiunii, la nivel global. Aşa cum calitatea vinului depinde de poziţia dealului faţă de soare. Naţiunea, în esenţă, reflectă capacitatea de autoguvernare a unui popor şi dorinţa lui de libertate, de manifestare creativă.
– Şi românii vor să fie liberi. Fug în toată lumea…
– E de preferat ca, timp de 10 ani, să nu-i acuzăm pe ruşi, pe ucrainieni şi pe români că emigrează. Nimic nu a fost mai frustrant, mai distructiv, decât anii de captivitate, de ţarc din comunism. Era umilitor pentru ei să ceară aprobări de la komsomol, de la sindicate, de la partid. Este o amprentă pentru două generaţii.
Toate popoarele captive din lagărul comunist ar trebui să emigreze, să plece un timp. Omul vrea să vadă cum este în Dubai şi se întoarce la el în Ferentari. Au emigrat italienii, spaniolii, portughezii. Foarte bine. Ar putea să mai migreze două milioane de români în străinătate.
Acum, românii din Basarabia trimit un miliard de euro pe an acasă. Cu mult mai mult decât fondul de salarii şi de pensii al Moldovei sovietice din 1985. Eu aveam 120 de ruble pe lună ca profesor la Universitatea din Cernăuţi. Cât câştigau oamenii în Uniunea Sovietică şi cât câştigă acum? Eu, la 16 ani, eram tractorist la frontiera cu China, iar tinerii basarabeni de azi merg la lucru în Portugalia. Ce e rău în asta?
Eram odată, în studenţie, la gara finlandeză din Leningrad. Discutam cu regretatul Petru Dudnic, născut în Transnistria, viitorul poet şi ziarist: „Eu am să mă fac marinar, Mircea, şi am să ajung la Rio de Janeiro. Dar tu ce vrei?” „Să pot evada. Să traversez desculţ Europa, cu bocancii pe umăr, până la coasta Atlanticului. Să-mi răcoresc picioarele rănite în apa Oceanului. Apoi să scriu o carte…”
Mai târziu, am ajuns la Atlantic, în Portugalia. Am început să plâng. Nu mă vedea nimeni. Mi-am amintit de tinereţea mea captivă în cazarma comunistă. Fratele mamei a murit în România şi eu nu am avut dreptul să-l văd. Nici pe Gheorghe Vlahuţă, fratele bunicăi, profesor universitar în România, nu mi-au dat voie să-l văd. Abia la 50 de ani am putut să trec Prutul. Setea de libertate este normală şi pentru ruşi, iar eu nu-i condamn pentru că emigrează.
Ruşii vor dispărea ca dinozaurii…
– În jurul lui Putin s-a constituit grupul „Naşi” („Ai noştri”), ca să unească pământurile de la Pacific la Atlantic contra Americii care trebuie scoasă din Europa. Este un paradox tragic al ruşilor: ei nu-şi pot stăpâni fizic, economic, demografic propriul imperiu şi vor tot mai mult. ONU a lansat un studiu care arată ce oraşe vor dispărea de pe Terra din motive economice, demografice, ecologice. Cele mai multe sunt din Rusia. Printre ele este şi Sankt Petersburg. (Sigur, şi Bucureştiul va avea aceeaşi soartă după specialiştii ONU…) Noi credeam că, după comunism, ruşii se vor vindeca de magia expansiunii, de obsesia imperială. Nu e absurd?– Mi se pare exagerat să le atribuim ruşilor atâta „sete de acaparare”. După 20 de ani de la coplapsul imperiului sovietic, tot Occidentul vorbeşte de comportamentul nu tocmai corect al unor ruşi cu reşedinţa la New York – „Mafia rusă!”. Dar majoritatea sunt evrei plecaţi din Uniunea Sovietică. Mai apar printre ei şi câţiva ruşi, ucrainieni, georgieni, ceceni, moldoveni.
Când s-a împărţit lumea, două naţiuni au cam întârziat: Rusia, din cauza Hoardei de Aur, şi Germania, care era fărâmiţată în stătuleţe feudale. Celelalte croiau de zor imperii în emisferele calde. Elita rusă, ofiţerii superiori din timpul lui Petru cel Mare şi al Ecaterinei mai ales, erau germani şi de alte origini.
Nemţii au avut şi o republică autonomă pe Volga, desfiinţată în 1941. Cohorte întregi de vest-europeni au tot venit în imperiul ţarilor. După 1971 a împânzit Rusia puzderia Kominternului. Acum, se pare, lozinca e alta: „Evazionişti fiscali din toată lumea, uniţi-vă! Ne vedem la Moscova!”.
Expansiunea atribuită ruşilor este tipic occidentală, inspirată şi promovată de imigranţii naturalizaţi. În prezent, agresivitatea contra românilor, polonezilor, ucrainenilor, este inspirată, promovată, în bună parte, de „ruşii de profesie”, inclusiv de evrei ruşi. Toţi trec, de regulă, drept etnici ruşi, fiind în realitate doar cetăţeni ai Federaţiei Ruse.
În 1990-1991, în detrimentul lui Gorbaciov, am pledat pentru preşedintele Rusiei Boris Elţîn până şi la Casa Albă. În timpul puciului, tancurile sovietice aşteptau la marginea capitalei. Circa jumătate de milion de oameni au ieşit în stradă să apere libertatea românilor basarabeni şi democraţia ruşilor. La Chişinău, noi tipăream toate ziarele liberale moscovite. Cum ne-au răsplătit liberal-democraţii ruşi? Peste un an, ne-au angajat într-un război pe Nistru. Încă cei care ne-au măcelărit mai tare în vara lui 1992 nu erau etnici ruşi, ci de alte origini. Mai ales ucraineni. Dacă ar fi fost Putin atunci, se termina şi mai rău.
Acum, o parte din elita rusească ar vrea să convingă Europa Occidentală să vină la ei, spre Pacific, cu capital, altfel intră China. Ei se tem de chinezi. Cât timp vor putea exporta gaze prin Nord Stream şi prin South Stream? Dacă ne împăcăm cu Iranul, ce face Rusia?
Cei de la Peremenî au o teorie ieşită din comun: „Să cucerim viitorul, nu Europa. Să promovăm proiectul Hoarda de Aur, renunţând la iudeo-creştinism, la capitalism”. Vor revenirea la valorile spirituale ale Hoardei de Aur, când popoarele cucerite se bucurau de libertate religioasă, din Pacific până dincolo de Carpaţi. I-au scris lui Putin şi l-au declarat „Ţarul cel Alb”. I-au cerut să promoveze meritocraţia, loialitatea faţă de persoana aleasă. „Nebopolitica” („Politica Cerului”), pe care o promovează ei, presupune alegerea celui mai bun dintre oameni.
– Şi dacii îl alegeau pe cel mai bun.
– Şi acum? Ar fi bine ca liderii politici să nu se lase seduşi de propriile mituri. Altfel dezagregarea devine inevitabilă. Elitele Rusiei, dar nu numai, construiesc din nou mitologii expansioniste. Se complac în retorică de mare putere. Unii vor să refacă Imperiul, fie ţarist, sovietic, liberal sau pravoslavnic.
Dar, în condiţiile unei totale transparenţe informaţionale, retorica şi miturile nu rezistă. Când va deveni clar că Rusia nu mai poate reface niciun fel de imperiu, populaţia se va decepţiona şi mai tare. Încrederea în Putin se va epuiza definitiv.
Are dreptate politologul Igor Vasiliev. Situaţia unei erodări cronice a naţiunii ruse nu poate rămâne suspendată la infinit. Este posibil să vină la putere în Rusia şi reprezentanţii etniilor ne-ruse. Nu putem exclude fărâmiţarea ţării, o eventuală ocupaţie străină, totală sau parţială. Sau realizarea tuturor scenariilor vehiculate. În tot cazul, schimbările vor fi de lungă durată. Ele vor pune începutul unei noi epoci.
Inevitabil, ruşii îşi vor însuşi o altă viziune asupra lumii. Condiţiile lor de viaţă vor fi radical diferite şi vor genera o altă paradigmă, alte concepţii despre lume. Şi chiar naţiuni noi, în baza celei ruse. Aşa cum s-a întâmplat după invazia tătaro-mongolă. Perioada marelui imperiu rus, care a demarat în secolul al XV-lea, se încheie în prezent. Se schimbă cardinal şi poporul, şi rolul statului în viaţa acestui popor. Viaţa sa nu mai poate fi la fel ca înainte, „tradiţională”. Dintre epavele „vechiului” popor rus va apărea negreşit un nou popor. Aşa cum s-a întâmplat în perioada de trecere de la Rusia kieveană la Rusia moscovită.
Suficiente motive în plus să cred că nostalgicii Imperiului ideocratic sovietic sau proiectanţii Uniunii Pravoslavnice Ortodoxe, în frunte cu Rusia, nu au nicio şansă. Vor dispărea ca dinozaurii…
Când s-a împărţit lumea, două naţiuni au cam întârziat: Rusia, din cauza Hoardei de Aur, şi Germania, care era fărâmiţată în stătuleţe feudale. Celelalte croiau de zor imperii în emisferele calde. Elita rusă, ofiţerii superiori din timpul lui Petru cel Mare şi al Ecaterinei mai ales, erau germani şi de alte origini.
Nemţii au avut şi o republică autonomă pe Volga, desfiinţată în 1941. Cohorte întregi de vest-europeni au tot venit în imperiul ţarilor. După 1971 a împânzit Rusia puzderia Kominternului. Acum, se pare, lozinca e alta: „Evazionişti fiscali din toată lumea, uniţi-vă! Ne vedem la Moscova!”.
Expansiunea atribuită ruşilor este tipic occidentală, inspirată şi promovată de imigranţii naturalizaţi. În prezent, agresivitatea contra românilor, polonezilor, ucrainenilor, este inspirată, promovată, în bună parte, de „ruşii de profesie”, inclusiv de evrei ruşi. Toţi trec, de regulă, drept etnici ruşi, fiind în realitate doar cetăţeni ai Federaţiei Ruse.
În 1990-1991, în detrimentul lui Gorbaciov, am pledat pentru preşedintele Rusiei Boris Elţîn până şi la Casa Albă. În timpul puciului, tancurile sovietice aşteptau la marginea capitalei. Circa jumătate de milion de oameni au ieşit în stradă să apere libertatea românilor basarabeni şi democraţia ruşilor. La Chişinău, noi tipăream toate ziarele liberale moscovite. Cum ne-au răsplătit liberal-democraţii ruşi? Peste un an, ne-au angajat într-un război pe Nistru. Încă cei care ne-au măcelărit mai tare în vara lui 1992 nu erau etnici ruşi, ci de alte origini. Mai ales ucraineni. Dacă ar fi fost Putin atunci, se termina şi mai rău.
Acum, o parte din elita rusească ar vrea să convingă Europa Occidentală să vină la ei, spre Pacific, cu capital, altfel intră China. Ei se tem de chinezi. Cât timp vor putea exporta gaze prin Nord Stream şi prin South Stream? Dacă ne împăcăm cu Iranul, ce face Rusia?
Cei de la Peremenî au o teorie ieşită din comun: „Să cucerim viitorul, nu Europa. Să promovăm proiectul Hoarda de Aur, renunţând la iudeo-creştinism, la capitalism”. Vor revenirea la valorile spirituale ale Hoardei de Aur, când popoarele cucerite se bucurau de libertate religioasă, din Pacific până dincolo de Carpaţi. I-au scris lui Putin şi l-au declarat „Ţarul cel Alb”. I-au cerut să promoveze meritocraţia, loialitatea faţă de persoana aleasă. „Nebopolitica” („Politica Cerului”), pe care o promovează ei, presupune alegerea celui mai bun dintre oameni.
– Şi dacii îl alegeau pe cel mai bun.
– Şi acum? Ar fi bine ca liderii politici să nu se lase seduşi de propriile mituri. Altfel dezagregarea devine inevitabilă. Elitele Rusiei, dar nu numai, construiesc din nou mitologii expansioniste. Se complac în retorică de mare putere. Unii vor să refacă Imperiul, fie ţarist, sovietic, liberal sau pravoslavnic.
Dar, în condiţiile unei totale transparenţe informaţionale, retorica şi miturile nu rezistă. Când va deveni clar că Rusia nu mai poate reface niciun fel de imperiu, populaţia se va decepţiona şi mai tare. Încrederea în Putin se va epuiza definitiv.
Are dreptate politologul Igor Vasiliev. Situaţia unei erodări cronice a naţiunii ruse nu poate rămâne suspendată la infinit. Este posibil să vină la putere în Rusia şi reprezentanţii etniilor ne-ruse. Nu putem exclude fărâmiţarea ţării, o eventuală ocupaţie străină, totală sau parţială. Sau realizarea tuturor scenariilor vehiculate. În tot cazul, schimbările vor fi de lungă durată. Ele vor pune începutul unei noi epoci.
Inevitabil, ruşii îşi vor însuşi o altă viziune asupra lumii. Condiţiile lor de viaţă vor fi radical diferite şi vor genera o altă paradigmă, alte concepţii despre lume. Şi chiar naţiuni noi, în baza celei ruse. Aşa cum s-a întâmplat după invazia tătaro-mongolă. Perioada marelui imperiu rus, care a demarat în secolul al XV-lea, se încheie în prezent. Se schimbă cardinal şi poporul, şi rolul statului în viaţa acestui popor. Viaţa sa nu mai poate fi la fel ca înainte, „tradiţională”. Dintre epavele „vechiului” popor rus va apărea negreşit un nou popor. Aşa cum s-a întâmplat în perioada de trecere de la Rusia kieveană la Rusia moscovită.
Suficiente motive în plus să cred că nostalgicii Imperiului ideocratic sovietic sau proiectanţii Uniunii Pravoslavnice Ortodoxe, în frunte cu Rusia, nu au nicio şansă. Vor dispărea ca dinozaurii…
SURSE
1. Francmasonul James Paul Warburg, facea o declaratie în fata Senatului SUA pe 7 Feb. 1950
2. Juri Lina in cartea sa „Arhitectii Inselaciunii”
3. Declaratia lui David Rockefeller in cadrul intalnirii Grupului Bilderberg, din Baden-Baden, Germania, din 6-9 iunie 1991
4. The Guardian – 7 iulie 1998
5. Declaratia lui Rommano Prodi in Zeit-Fragen, Zurich, la 21 fabruarie 2000, pag. 3
6. Bernard Connolly in The Times, la data de 6 iulie 2000
7. Revista Newsweek, 10 aprilie 1999
8. Jacques Delores, presedintele socialist (mason), al Comisiei Europene
9 Le Point articol din 18 ianuarie 2007, pag. 37-42
10. Patrick Buchanan in discursul sau de la World Affair Council din Boston, pe 6 ianuarie 2000
11. Francmasonul H.G. Wells in cartea sa „New World Order” (n.tr. Noua Ordine Mondiala,1939)
12. George H.W. Bush, discurs 16 august 1990
13. Discursul lui George H.W. Bush in fata Congresului la data de 11 septembrie 1991
14. Discursul lui George H.W. Bush in fata Congresului la data de 6 martie 1991
15. Carl Klang, „Extremist”, contine cantecul „Blinded by the Lies” (n.tr. „Orbiti de minciuni”)
16. David Rockefeller Jr. a declarat in fata Consiliului de Afaceri al ONU in 1994
17. David Rockefeller recunoaste in cartea sa „Memoriile”(Memoirs, pag. 405, New York: Random House, 2002)sale ca a contribuit la Noua Ordine Mondiala
New England Patriots vs New England Patriots
RăspundețiȘtergereThe New England Patriots 오산 출장마사지 play in the NFL 구미 출장마사지 championship 익산 출장안마 game this 용인 출장샵 Thursday, Sept. 11, 2021 at at the Wynn Las Vegas Casino. 상주 출장마사지 (Photo: Jeff Grant/Wynn Las