Pagini

sâmbătă, 11 iulie 2015

Din istoria serviciilor secrete

Din istoria serviciilor secrete româneşti VIII.Eugen Cristescu 2

28.07.2010 00:00 | Autor: Zaharia Cotoc Categoria: Din Umbră
Vizualizări: 1125 |  0


Oficial, istoria consemnează că Moruzov a fost asasinat de către legionari, că şeful legiunii Horia Sima dorind să scape de un martor incomod care ştia de trecutul său în calitate de informator al siguranţei şi al SSI, ar fi orchestrat lichidarea acestuia. Alte surse spun, din contră, omorârea lui Moruzov a fost pusă la cale de mareşalul Ion Antonescu, prin omul său de încredere Eugen Cristescu, din cauza implicării acestuia în cercetarea trecutului soţiei mareşalului.
Este posibil ca şi în alte situaţii de acest gen, adevărul să fie undeva la mijloc.
Indiscutabil cei doi aşi ai serviciilor secrete româneşti din perioada interbelică, Mihail Moruzov şi Eugen Cristescu, s-au aflat într-o rivalitate permanentă, sau mai bine spus într-un razboi extrem de pagubos pentru amândoi.
Au fost două personalităţi puternice, implicate total în activitatea serviciilor secrete. Deşi aveau unele asemănări, cel puţin din punctual de vedere al pasiunii pentru activitatea secretă, Eugen Cristescu şi Mihail Moruzov se deosebeau în foarte multe privinţe.
Meseria şi activitatea desfăşurată de-a lungul întregii lor vieţii, au făcut ca cei doi să aibă un sfârşit oarecum asemnător, amândoi au fost eliminaţi de mâna reprezentanţilor celor doua curente politice extremiste ale secolului al XX-lea, fascismul şi comunismul.
Mihail Moruzov a fost împuşcat de legionari fără nici judecată, în închisoarea Jilava, iar Eugen Cristescu a murit în închisoarea Văcăreşti, în 1950, după ce a reuşit să-şi negocieze cu regimul comunist o situaţie preferenţială în detenţie.
În perioada interbelică, prin anii ’30, Cristescu şi Moruzov se ciocneau adesea inevitabil pe terenul spionajului şi contraspionajului, cu rivalităţi de multe ori de neânţeles în activitatea din umbră.
Mihail Moruzov deţinea funcţia de şef al Serviciului Secret de Informaţii (SSI), din subordinea Marelui Stat Major al Armatei Române, pe când Eugen Cristescu era secretar de stat în Ministerul de Interne şi şeful Siguranţei Statului.
O poveste aparent minoră, petrecută în toamna anului 1932, arată rivalitatea crâncenă dintre şeful spionilor români, Moruzov şi şeful contraspionilor, Eugen Cristescu. Cei doi s-au contrat în legătură cu decizia eliberării unei autorizaţii de funcţionare a unui cabaret, ca atâtea altele care se deschideaul în Bucureştiul acelor vremi.

În luna septembrie 1932, trei emigranţi ruşi, Krukovsky Vasile, Krukovsky Victor şi Kavura Ivan, au solicitat conform uzuanţelor timpului autorităţilor eliberarea unei autorizaţii necesară deschiderii şi funcţionării unui local de noapte, un cabaret de lux.
Cum era şi normal solicitările lor au ajuns şi în birourile şefilor de la spionaj şi siguranţa statului, respectiv la Moruzov şi la Cristescu.
Ofiţerii SSI, subordonaţii lui Moruzov unde a ajuns prima dată solicitarea transmisă de autorităţile locale, au alcătuit un raport în care printre altele se arăta: “După cum se spune, localul Alcazar va fi un cabaret de lux, cu un program bogat adus din străinătate, cu cor rusesc, balet etc. După pregătirile ce sunt în curs, în această intreprindere s-au investit câteva sute de mii de lei. De remarcat că noii patroni ai Alcazar-ului ( numele viitorului cabaret de lux-s.n) urmează a fi priviţi ca persoane suspecte. Toţi sunt cu un trecut dubios. Provenienţa banilor nu poate fi justificată, iar activitatea lor din prezent ar fi de dorit să fie supravegheată. Indivizii Krukovsky Vasile şi Victor au sosit în ţară, venind din Grecia, în timpul verii anului 1931 şi cu toate ca sunt refugiaţi, numiţii au reuşit să cumpere o vila cu fermă în Capitală, pe prelungirea Măgurele 53. Acum câtva timp indivizii Krukovsky au fost urmăriţi de autorităţi şi destinaţi pentru expulzare din ţară. Din cauza intervenţiilor făcute de D-l Negropontes aceşti indivizi continuă a se afla în ţară şi actualmente deschid localul de noapte “Alcazar”. De remarcat că sunt informaţiuni că Krukovsky Vasile şi Victor, în timpul cât au fost la Atena, Grecia, au fost în permanenţă legătură cu instituţiile sovietice din această ţară şi că au lucrat în interesul sovietelor. În ce priveşte pe al treilea asociat, anume Kavura Ivan, numitul este venit din Rusia Sovietică în anul 1928 şi s-a stabilit în ţară. Printre emigranţii ruşi este privit ca suspect. Dispune de bani, a căror provenienţă nu poate fi justificată. Fratele său, anume Kavura Nicolae, este agent al G.P.U-ului a stat câtva timp în Capitală şi în Basarabia, iar în prezent se afla în serviciul unei filiale a G.P.U-ului din Ucraina”. Cu deplin temei informatiile furnizate de SSI se constituiau în acuzaţii extreme de grave. Legături cu serviciile de informaţii sovietice şi detinerea unor sume mari de bani a căror provenienţă nu putea fi justificată.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu