Pagini

joi, 19 februarie 2015

Istoria unei poezii care a făcut istorie

Istoria unei poezii care a făcut istorie
14 noiembrie 2012, 11:17 de
Dan Boicea


 Radu Gyr (1905-1975) a fost, pe lângă poet, şi gazetar, şi eseist „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!", poezia pentru care comuniştii l-au condamnat la moarte pe Radu Gyr, în 1958, a generat zilele acestea un întreg scandal politic şi mediatic, cu acuzaţii de legionarism. După ce a recitat recent, la o întrunire electorală, câteva versuri din poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!" a lui Radu Gyr (1905-1975), tânărul politician Mihail Neamţu (ARD) a fost acuzat de antisemitism. Într-un comunicat de presă, Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului a catalogat intervenţia politicianului drept „scandaloasă, revoltătoare şi împotriva legislaţiei în vigoare". El s-ar fi făcut vinovat de „incitare la extremism, de ignorare deliberată a antisemitismului promovat de legionari". „Versurile recitate în faţa unei numeroase asistenţe fac parte din «opera» unui membru de seamă al Mişcării Legionare, comandant legionar şi şef al regiunii Oltenia", mai scria în comunicat. 

 Contactat de „Adevărul", criticul literar Nicolae Manolescu face un istoric al poeziei şi arată că se face o confuzie între „legionarismul lui Gyr şi anticomunismul poeziei în cauză".
La rândul său, criticul literar Alex. Ştefănescu afirmă: 
„Dacă nu am şti că Radu Gyr a fost legionar în tinereţe, n-am vedea nimic legionar în această poezie". 
Nicolae Manolescu: „Mama mi-a recitat din Radu Gyr“ Criticul Nicolae Manolescu recompune contextul în care Radu Gyr a scris poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!". 
Începuturile poetice din anii 1920 fuseseră ale unui tradiţionalist cuminte, „cântăreţ inocent al plaiurilor olteneşti". 

După ce a devenit membru în Garda de Fier, în 1935, Radu Gyr a scris imnul organizaţiei, „Sfântă tinereţe legionară", şi alte imnuri şi ode întru cinstirea Căpitanului şi a oamenilor săi de nădejde. 
În 1933, a fost internat în lagăr, pedeapsă comutată în domiciliu obligatoriu şi, din nou, trimis în lagăr de oficialităţile carliste. „Acest destin sinuos nu răspunde clar la întrebarea privitoare la ce l-a determinat să scrie instigatoarea poezie anticomunistă din 1958", afirmă Nicolae Manolescu. „Cum poezia n-a fost publicată atunci", revine Manolescu, „data nu poate fi precizată decât dacă luăm de bună informaţia că poetul a fost arestat în acel an (pentru a doua oară, după război) tocmai pentru a fi scris «Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!». Aşadar, pentru caracterul anticomunist şi nicidecum legionar al poeziei!". 

Radu Gyr nu era un om curajos, mai degrabă oportunist. 
Nicolae Manolescu critic literar Criticul aminteşte că Gyr îşi plătise legionarismul cu zece ani de temniţă, între 1945 şi 1955, făcând parte din „lotul criminalilor de război", când mai multe poezii ale sale, cu temă religioasă, au circulat clandestin în închisori. „Mama mea, incapabilă să spună pe dinafară o poezie şi fără un spirit religios pronunţat, mi-a recitat, când a ieşit din închisoare, «Iisus în celulă» a lui Gyr, atât de tare o impresionase", îşi aminteşte Nicolae Manolescu. 
Gyr a fost închis la Aiud, unde a compus poezii pe care deţinuţii le-au memorat şi pe care le-au transmis prin viu grai. Sub regimul comunist, a executat aproape 16 ani de detenţie, în condiţii grele, fără asistenţă medicală, deşi suferea de TBC şi de hepatită. Alex. Ştefănescu: „Nimic legionar în această poezie“ Criticul literar Alex. Ştefănescu spune că poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!" nu are legătură cu simpatiile legionare ale lui Radu Gyr şi poate fi privită separat. Exegetul propune şi un exerciţiu de imaginaţie: „dacă nu am şti că Radu Gyr a fost legionar în tinereţe, n-am vedea nimic legionar în această poezie. 

Este vorba despre un strigăt de revoltă împotriva comunismului, în anii tragici în care ţăranii noştri erau deposedaţi forţat de pământ de ocupanţii sovietici, în complicitate cu comuniştii români". În ceea ce priveşte relevanţa estetică a poeziei, cei doi critici au opinii diferite. Alex. Ştefănescu este de părere că „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!" este o poezie „plină de dramatism, de o mare forţă expresivă, care a intrat definitiv în conştiinţa românilor (ca «Luceafărul» sau «Moartea căprioarei») şi nu poate fi scoasă de acolo nici măcar de Radu Ioanid (director în cadrul Muzeului Holocaustului de la Washington - n.r.). Comunismul însuşi, în această poezie, este transfigurat şi apare ca un rău metafizic". 

Criticul Nicolae Manolescu afirmă că poezia este „mediocră literar" şi nu crede că valoarea ei are vreo relevanţă în contextul dat. „Relevantă, aşa zicând, este confuzia dintre legionarismul lui Gyr şi anticomunismul poeziei în cauză", subliniază Manolescu. Pedeapsa cu moartea, pentru şase strofe, scrisă în timpul colectivizării. Regimul a considerat că versurile instigă la luptă împotriva sistemului. Ulterior, pedeapsa i-a fost schimbată în 25 de ani de muncă silnică, din care a executat şase. 

Nicolae Manolescu, cenzurat din cauza lui Radu Gyr „Radu Gyr nu era un om curajos, mai degrabă oportunist", afirmă Nicolae Manolescu. Criticul evidenţiază şi faptul că, în 1963, când a fost eliberat din nou (deşi fusese condamnat la moarte, pedeapsa fiindu-i apoi comutată în închisoare pe viaţă), Radu Gyr a început imediat o lungă colaborare la revista de propagandă a regimului, „Glasul Patriei", cu poezii fără tendinţă politică, reportaje care slăveau „măreţele realizări" şi o mea culpa intitulată „Destăinuirile unui fost legionar". Unii susţinători ai lui Gyr ar fi spus că, de fapt, articolele erau scrise de Securitate, care îl obliga pe poet să le semneze. 

Nicolae Manolescu însuşi a avut probleme, după ce a inclus câteva texte ale lui Radu Gyr într-o antologie de poezii, în 1968. „Cartea a fost retrasă din librării şi topită din ordinul expres al lui Ceauşescu, la care m-a reclamat Eugen Jebeleanu, nu doar fiindcă Radu Gyr făcea parte din sumar, ci fiindcă făceau parte şi alţi poeţi socotiţi a fi aparţinut extremei drepte interbelice, precum Nichifor Crainic, sau unii care trăiau în străinătate, precum Ştefan Baciu, puşi toţi în aceeaşi oală ideologică. Mai era un motiv: nu fuseseră încă «reconsideraţi» de ideologii regimului. «Reconsiderarea» nu va mai putea fi împiedicată, dar «Antologia» a avut neşansa da a fi publicată un moment prea devreme". Criticul îl consideră pe Radu Gyr un scriitor de dicţionar şi de antologie. „De aceea l-am şi inclus în «Antologia poeziei moderne» din 1968, nu în «Istoria critică» din 2008.

Radu Demetrescu-Gyr s-a născut în anul 1905 la Câmpulung Muscel. Licenţiat în Litere, a debutat în anul 1924, odată cu apariţia volumului „Linişti de schituri". A colaborat la numeroase reviste ale vremii şi a fost membru important al Mişcării Legionare, pentru care a compus multe imnuri în versuri. Comuniştii l-au condamnat la moarte pentru poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!", 

 „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!" de Radu Gyr 

 Nu pentru-o lopată de rumenă pâine, 
nu pentru pătule, nu pentru pogoane, 
ci pentru văzduhul tău liber de mâine, ridică-te, 
Gheorghe, ridică-te, Ioane!

 Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri, 
pentru cântecul tau ţintuit în piroane, 
pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri, 
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! 

 Nu pentru mânia scrâşnită-n măsele, 
ci ca să aduni chiuind pe tăpşane 
o claie de zări şi-o căciulă de stele, 
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! 

 Aşa, ca să bei libertatea din ciuturi 
şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane 
şi zarzării ei peste tine să-i scuturi, 
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! 

 Şi ca să pui tot sărutul fierbinte 
pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane, 
pe toate ce slobode-ţi ies înainte, 
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! 

 Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii! 
Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane! 
Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii, 
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Citeste mai mult: 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu