Interdicţie explicită pentru cultul mişcării legionare

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a anunţat cu ocazia zilei Holocaustului că a depus o iniţiativă legislativă prin care organizaţiile, simbolurile şi promovarea ideilor legionare vor fi interzise prin lege.

Crin Antonescu intervine într-o materie foarte sensibilă care a prilejuit multe dispute şi care nu încetează să suscite o vie emoţie politică. În primăvara acestui an, bunăoară, o conferinţă susţinută la Bucureşti de cercetătorul William Totok despre Ion Gavrilă Ogoranu şi rezistenţa armată anticomunistă a provocat proteste în sală şi reacţii vehemente în presă.

Conferenţiarul care făcuse parte din Comisia Internaţională pentru studierea Holocaustului în România, avertiza asupra relaţiei greu disociabile între fosta mişcare legionară şi o rezistenţa armată anticomunistă, căutând totodată să limiteze înclinaţiile mitizante. Au fost sau nu partizanii din munţi legionari? Şi dacă au fost legionari, este legitim cultul care li se dedică? Sau, cu alte cuvinte, pot fi exoneraţi legionarii de crimele lor pentru că au fost anticomunişti?

Aplicată pe teren, problema nu este deloc uşoară şi nu e de mirare că se produc destule contrarietăţi, căci dacă există tentaţia de a extinde reverenţa pioasă faţă de mişcarea anticomunistă asupra legionarilor, se iveşte şi tendinţa opusă de a delegitima întreaga mişcare anticomunistă cu suspiciunea contaminării ei legionare. Elie Wiesel, de exemplu, refuzase să viziteze Memorialul de la Sighet rănind grav sensibilitatea acelora care ridicaseră cel mai emoţionant monument închinat victimelor represiunii comuniste din România.

Dar tocmai de aceea clarificările istorice sunt atât de necesare, căci confuziile nu fac decât să alimenteze neînţelegerile.

Conferinţa lui William Totok a prilejuit de altfel reacţii tipice pentru aceste amalgamuri sentimentale. Realizatoarea serialului documentar ”Memorialul durerii”, Lucia Hossu Longin a protestat sonor cerând PNL să-l revoce pe Andrei Muraru de la conducerea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, care se numărase printre organizatorii evenimentului. În opinia sa, conferinţa ultragiase memoria unui erou al luptei anti-comuniste. De fapt nu a fost clar dacă protestatarii au negat apartenenţa lui Ion Gavrilă Ogoranu la mişcarea legionară sau dacă au pretins că întrebarea însăşi este nerelevantă. Şi aici în această neclaritate rezidă de fapt întreaga problemă.

În orice caz, anunţul preşedintelui PNL Crin Antonescu este şi un răspuns la somaţia Luciei Hossu Longin. Liderul liberalilor nu doar că nu îl sancţionează pe Andrei Muraru, dar pare să adopte o conduită politică inspirată direct din noua direcţie de cercetare a Institutului. Căci nu întâmplător Institutul ”Elie Wiesel” organizase conferinţa evocată mai sus în cooperare cu Institutul condus de Andrei Muraru. Era o garanţie că omagierea rezistenţei anti-comuniste nu se va transforma treptat într-un cult oficios şi disimulat al mişcării legionare.

Pe scurt, preşedintele PNL, Crin Antonescu, şi colegii săi liberali Andrei Gerea şi George Scutaru au depus o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. La toate acestea ar urma să fie adăugate simbolurile şi ideile legionare.

Chiar dacă în esenţă precizarea este redundantă, căci ea pare să fie inclusă în restul definiţiei, totuşi ea ar putea avea consecinţe juridice importante.