Cuvinte ROMÂNEŞTI SANSCRITE

Napoleon Savescu
Cuvinte ROMÂNEŞTI SANSCRITE, de 2500-3000 de ani VECHIME, publicate de FRANCEZUL BURNOUF, în 1926. Putem remarca faptul că din 418 cuvinte sanscrite, din India, 201 au un etimon LATIN, FĂRĂ ROMANI prin preajmă. Putem constata că din 418 cuvinte româneşti prezente în sanscrită, 82 sunt atribuite SLAVONEI BISERICEŞTI, cu 1800 de ani înainte de inventarea acesteia, în 854, de către călugării CHIRIL şi Metodiu. Din 418 cuvinte 53 au etimoane BULGĂREŞTI, 11 sunt sârbo-croate şi 1 polonez, în total 65, FĂRĂ BULGARI, SÂRBO-CROAŢI sau POLONEZI, prin preajmă. Cuvânt ROMÂNESC CONTEMPORAN-cuvânt ROMÂNESC SANSCRIT: Etimon (E) latin : 1-10, unu, dvi, tri, ciatru, penci, şaş, şaptan, astan, novan, dzaccan, , 1.aCASA-acaşa, 2. aci-ake, 3.acu-acu, 4.ADAPA-padapa, 5.adesea-adesa, 6.adică-adica, 7.adâncit-udancita, 8.aer-ajira, 9.afară-apara, 10.albină-alini, 11.alerga-lergam, 13.anume=anumâ, 14.APĂ=AP,APA, 15.APOS, 16.apăsat-apasabda, 17.apus-apasc, 18.arde-ardami, 20.a asemăna-samana, 21.aşa-aşa, 22.astupa-stâpiâmi, 23.aţa-atca, 24.AZI-adia, 35.bătrână-vatarama, 36.CAI-haia, 37.camaşă-camamaşa, 38.cameră-camera, , 40.cap-capala, 41.car-carsu, 42.casă-csha, 43.caş-cşu, 47.CĂRUŢĂ-crunita, 48.cânepă-cana, 53.ceaţă-ciata, 54.cerc-cerde, 55.chiag-cag, 57.crăpa-crapaiami, , 62.dărâma-darâmi, , 64.dinte –denta, 65.două săptămâni-dwesaptâha, , 64.dinte –denta, 65.două săptămâni-dwesaptâha, 77.drac-racjas, , 80.a se duce-dutiami, 82.duios-duvas 85.dur-dur, 86.a dura -dura, 87.iapă-eciva, 88.este-asti, 90.frate-vrate , 92.GAURĂ-gaura, 96.genunchi-ganaca, 97.gingie-gingina, 98.greu-guru, 99.GURĂ-gora, 109.ieşi-iş, 110.INIMA-ianma, 112.a îmbrânci-brasyâmi113.îndărăt-aderat, 114.ÎNGER-angiras, 115.înserat-avesara, 117.întări-antarita, 118.a ÎNVĂŢA-invati, 1124.JUG-yuga, 125.a JURA-juryâ128.a lăia-layami,129.LIMBĂ-lamba, 131.loc-loca, 132.a luci-a biruci,133.LUP-lup, 134.luptă-LUPTA, 140.măduvă-meduva 143.măreţ-mreţ, 151.MUIERE-muherea, 153.MUST-musti, 154.mustaţă-mustaca, 155.mut-mutu, 159.nas-nas,, 164.născătoare-anujitra, 166.nepot-napat, 168.NOAPTEA-nacta, 169.NOR-nâra, 170.nou-nava, 171.nume-nama, 172.oaie-avi,173.OALĂ-vala, 179.OM-om, , 185.os-asti, 188.pace-pâca, 194.par-para, 197.parte-partac, 198.PĂCAT-pacata, 200.păduche-padavica, 201.patru-cattru, , 202.păsat-paci, 203.păsărică-ciâricâ, 204.a păşi-caşi, 206.a păţi-paţâmi, , 210.a pisa-pisa, 214.ploaie-samplave, 218.poamă-pama, 229.a prăda-pradaţi, 234.a presăra-prasara, 237.prânz-prâns, 239.a pupa-pupâmi, , 240.purece-pulaca, 241.a puţi -piţi, 242.ram-ram, 246.a răci-racita, 248.rău-ră, 249.a râde-rida251.râuşor-arivi, 252.a revărsa-ciaravarsa, 254.ROATĂ-rat, 256.roşu-aruşâ, 258.rugă-rage, ,259.RUMÂN-ramana, 260.a rupe-rupa, 261.ruşine-ruş, 262.sac-sac, 263.salbă-salbâ, 264.SARE-sara, 265.sat-avasata, 266.să te VĂD-satiavâdâmi, 267.a săgeta-sajiaka, 269.a semăna-samana, 270.sănătate-sarvatati, 271.săptămână-SAPTANAHAN, 273.a SĂRI-sar, 277.secătură-sacâtura, 278.secure-sacura, 279.se îmbucă-sambuca,287.SOARE-swar,sura, 288.soartă-swârta, 289.spumă-spuz, 290.a sta-îsta, , 294.a străluci-swaruci, 295.a striga-strig, 299.STUP-stupa, 300.sudoare-sreda,304.sunet-suânta, 305.sunt-sant, 308.SURATĂ-surată, 310.a surpa-surpa, 311.SUS-ussa, 316.a svânta-suvaha, 319.să şedem-sansâdâmi,320.ŞEAUA-sâeua,322.a şchiopăta-kşipati, 324.şiră-şira, 331.tare-tar, 333.a TĂIA-tai, 336.TAUR-tavur, 339.teacă-tuaca, 342.TINDĂ-alindă, 355.a trece-tr, 357.tu eşti-tu hesti, , 361.ŢARĂ-ŢARĂ, 366.a uda-udacauger-udhar, 367.ulcică-valâcica, , 370.a umbla-ambâmi, 371.umbra-dumbra, 372.a se uni-samiaunajmi, 375.ură-ura, 376.urgie-urdu, 377.urmă-purvam, 378.pe urmă-purma, 380.urs-urs, 381.a usca-usc, 382.uşă-asia, 383.uter-udara, , 385.VALE-vale, 387.în van, gol-vansa, 388.vădană-vadana, 390.a vărsa-varaiâmi, 391.vărsaţi-varasati, 393.a vătăma-viataiâmi, 394.vânat-vanada, 398.vârtos-vârta, 399.a vedea-VEDAyâmi, 400.VEŞMÂNT-vastva, , 402.VOCE-vacia, 407.zeu- diaus, 408.a zbura-visspulâmi, 410.zeamă-soma, , 412.ZIUA-dziua, 413.zi şi NOAPTE-divanactam, 414.ziua se îmbucă cu noaptea-divasmbuca, E.latina populară 66.Dor-dwar E. neo-grec 12.anapoda-anupada, 46.CĂRĂMIDĂ-crmidza,56.cimitir-câmitra,61.dădăci-dadâca135.maimuţă-maiamuca, 146.MELODIE-mela, 156.MUTRA-murta, E.grec 362.ţarc-ţarca E. necunoscut 1.sută=100=satan19.ARIN-arana,25.balamuc-balimuca,32.băiat-avibâiatamâmi,58.custură-castra60.CUŢIT-cuţ,102.HOŢ-cioţa127.laţe-laţua, 138.MARHĂ-mrga (animal), ,142, măi-mâjâ, 147.a MIŞCA-masc, 158.naiba-naiba, 199.păcală-pacala, 205.pătaş (sat) PUTNA-PATNA, 212.a piti-pete, 236.prisacă-precina, 238.pungă-puga, 245.ravăn (umed)-ravana, , 276.a scula-swalâmi, 291.stână-stâna, 293.STĂPÂN-stâpana313.sută-sata, 314.sutaş-satasas, 323.şir-sir, 335.TÂNJALĂ-anjăli, 343.târfă-trba, , 363.ţăruş-ţaru, 365.a ţipa-tip, 373.a urca-hurceâmi, 374.urdă-urda,405.vraişte-variiste, , 411.zer-sares, , 417.zăpăcit-svapisita, E. albanez 26.BALAUR-balavat, 27.baltă-balâha, 91.GARD-cardis136.mal-mrl, 139.mazăre-mazara, 145.mânz-mândza, 150.mugur-mucala, 190.pală-păla, 306.sunt gata-sangata, 387.vatră-varta, , 389.văpaie-vepas, 403.viezure-vizvara, 406.zară-sâra, E. german 28.bandă-banda, 318.şanţ-sankata, 321.ŞINDRILĂ-sandrila, E. bulgar 29.baniţă-banica,39.cana-cana49.cârpă-carpsah78.DRUM-dru,95.gâscă-hansica105.iacătă-ecata, 23.jilav-jala, 141.măgar-magar148.mlădiţă-mlădihta, 157.a înnădi-nadami,160.nămete-namata162.nărav-narabu,163.nărod-niroda, 175.a obosi-obositi, 177.ODAIE-odaia, 181.a OPĂRI-opariti, 182.opincă-upanâha, 192.paparudă-paperuda, , 211.PITĂ-PITĂ, , 215.PLUTĂ-plută, 216.a pluti-plu, 223.potecă-patica, 228.praz-pras, , 230.a prăpădi-prapâde, 231.a prăşi-prasuia, , 232.a prăvăli-prabula, ,250.a râşni-racijirnas, 253.a risipi-risipati,247.RĂBOJ-rabos, 257.rudenie-rud, 272.sărac -sanaca,282.smântână-santânica, 292.stăvar-stavara, 303.suman-sumanas, 315.SUVEICĂ-suvasc, 317.şagă-sag, 325.a şopti-suapateia,326.şoaptă-şabda, 334.tărâţe-trice, 346.târtiţă-târta, 348.tigvă-ticva, 352.tovară(povară)-towar, 358.tulpină-tulpinia, , 392.vârtej-vartena, 395.VÂRCOLAC-VRCALANCA, , 409.a ZÂMBI-dzambaiâmi, E.maghiar 30.bardă-bardhaca, 101.hotar-hotu, 122.jigodie-jagdi, , 126.labă-lab, 183.ORAŞ-VARA, 189.paloş-pala193.paprică-paprica268.SĂLAŞ-salajiya, ,301.a sudui-udiâmi, 327.ŞOIMAN-şcamân, 328.şoimăniţă-suamunita, 338.TĂU-taua, 347.tobă-tobă, 379.URIAŞ-urias, , 386.vamă-vama E.slavon 31.basm-basma, 34.bălaie-balacsa,45.caznă-cazna, 51.CEAS-cias,52.ceată-CITA,59.CURVAR-carvara,81.DUH-druh89.fală-fala,93.a se găsi-samugassâmi, 94.găteje-gatejas,103.hrană-cirana104.a HULI-holâmi, 106.IAD-jadu,111.a IUBI-iub, 144.mândru-mandra, , 161.a năpădi-upapadia165.NECITIT-nacit, 167.nevastă-navasti, 174.OBADĂ-abadda, 176.ocară-OCARA, 186.a ostoi-ostaviti, , 121.JAR-ghar, 130.a lipi-alimpâmi, 187.a otrăvi-aştravi, 202.pălit-palita207.pâclă-palca, 212.a piti-pete, 213.PLEAVĂ-plava, 219.POD-PAD, 220.poiană-puvana, 221.pomană-povamâna, 222.POPA-gppa, 224.a potopi-pratapâmi, 226.praf-praga, 227.prag-prage, 233.a PRĂZNUI-prasnâmi, 235.PRIETEN-priatama, 237.prost-prasten, 242.RAI-RAI, 243.rană-vrana, 255.a robi-rabi,274.scârnă-chirna, 275.a se scrinti-cirantnâmi, 280.a se sfădi-vadâmi,281.SFÂNT-ASFANT, , 283.SLAVĂ-SRAVAS, 284.slugă-sruşu, 285.SMERENIE-SMARANA, 286.smintit-amantu, 296.strop-trapsa, 298.struguri-struguhuri, 302.SULIŢĂ-sulica,340.temei-temei, 341.teşită-tejita, 344.a TÂRGUI-trgovanie, 345.a târâ-atâtorâmi, 349.a topi-tapâmi, 350.topor-tabar, 351.toporaş-paraciu, 353.trăznit-trasnai, 356.treaz-trda, 364.ţintaş-ţinta, 404.vrajbă-vurajba, 368.ULIŢĂ-ulaoa, 384.vadră-padra, , 396.vârf-virbu, 397.a vârâ-varâmi, 401.vreascuri-vruşa, 415.zdravăn-dhrava, 418.zvon-svanas E.sârbo-croat 33.bănie-BAN, pan, 50.cârcă-carca,79.dubă-dabba116.învârti-vârtati,119.a înveli-vallami, 120.jale-jwala, 149.mosor-mosur178.odor-odor, 184.ortac-ortac191.pandur-pandur, 244.raţă-rasca, 360.ţap-sapu, 329.şubă-şuba, E.polonez 225.povaţă-povacia, E.turc ,63.degeaba-duciaba84.duşman-duşman100.HAN-han (ospătărie),107.iama-yama108. IATAGAN-ciatagni209.pingea-ipangea44.cazma-cazma, 312.şuşanea-suşana, 330.talaz-tala, 332.tarla-antarâla, 337.tarapana-tarapania, 369.uluci-uloca, 416.zurbagiu-dzurba E.francez 83.DUŞ-duş 152.a muia-amivahana, 180.omletă-omlet, 195.PARADIS-svanadisna208.pelasgi-balaacşi (oacheşi,ochi frumoşi), 262.sală-sâlâ, 307.SUPA-supa, 309.surâs-sanharasa, 354.a tresări-trăsati, E.ţigănesc 137.mardeală-mardala, ,196.paradit-paradina, E.Onomatopeic 217.a pocni-apahomi, Conform cu Augustin Deac (I, p. 378-390) şi Marea enigmă a românilor antici. Ştiaţi că în SANSCRITĂ, există aproximativ 500 de cuvinte, pe care savanţii le-au reconstituit ca cea mai veche limbă europeană, vorbită şi scrisă cu cel puţin 1000 de ani mai înainte de Imperiul Roman ??? Vi separe normal că nici după aproape 80 de ani nu aţi aflat la şcoală că dintre cuvintele culese de savantul francez Burnouf Emil din sanscrită, peste 400 sunt româneşti, după Marin Bărbulescu-Dacul ??? Este important să vedem ce etimoane au fost date acestor cuvinte, pentru a şti cui puteau fi ele atribuite şi cum arăta limba rumână, în urmă cu 3000 de ani, din punctul de vedere al documentelor scrise. Câtă minte poate avea astăzi un academician lingvist, ca să mai susţină că limba ancestrală a rumânilor se trage de la Imperiul Roman, când ea nu are niciun cuvânt creat numai de acesta, niciun termen specific, administraţiei, armatei sau societăţii romane, din timpul imperiului, dar are toate cuvintele noastre latine, însumând doar 25 % din întreg vocabularul românesc, prezente în totalitate în India, unde romanii nu au ajuns niciodată, însă geţii au ajuns cu certitudine sub Alexandru Macedon, pe lângă indigeţii şi masageţii de dinaintea lui. Fără nicio dovadă, fără nicio argumentaţie, originea limbii neamului românesc este pusă de autorităţile de la noi pe seama oricui, pe seama tuturor străinilor, numai pe seama noastră nu, a celor care o vorbim, a celor nativi în acest teritoriu al României. Nimeni nu poate ghici vreun rost educativ, pozitiv, acestei atitudini “academice”, în Statul România. Persistenţa în contemporaneitate a limbii geto-dacilor este negată, fără niciun temei, deşi vedem că toate cele 1120 de cuvite comune cu romanii le găsim în limba geţilor ce au intrat în India, pe lângă cele alte 900 de cuvinte getice şi numai getice, regăsite de ligviştii noştri şi pe teritoriul din jurul României, pe care ei le-au făcut cadou ungurilor, albanezilor, neo-grecilor, turcilor şi sârbo-croaţilor, inclusiv bulgarilor, socotind că slavona este o limbă slavă, deşi ea nu are nicio urmă de sorginte Peribaltică, locul oficial de origine al slavilor şi migraţiei slave. Lexemele româneşti în limba contemporană a urmaşilor geţilor în Punjabi, arată reaua intenţie sau prostia, în acest sens, a unor domni ca Cihac, Titkin, Phillippide, Şeineanu şi alţii, care s-au străduit din răsputeri să dovedească faptul că românii nu au produs niciodată nimic, nici măcar cuvintele cu care ei vorbesc. Tot ce ai produs cândva ai numit în limba neamului tău. Nu ai cuvinte, nu exişti şi nici nu ai existat vreodată. Românii nu numai că există, dar sunt singurii care nu au venit din altă parte de 42.000 de ani. Deosebirea majoră între noi şi restul Europei constă în faptul că noi eram agricultorii sedentari de milenii, în timp ce ceilalţi erau triburi de nomazi şi în faptul că noi avem un sistem de compunere sonoră a noţiunilor prin morfeme stem, iniţiat de onomatopee, pe când ceilalţi nu au un asemenea sistem, ci au doar etimoane străine şi constată la ei exclusiv caracterul haotic, principiul arbitrariului, întâmplării, semnului lingvistic, formulat de francezul Ferdinand de Saussure. Astăzi constatăm că jumătatea sudică a Europei vorbeşte latineşte şi cea nordică vorbeşte o germano-slavă. În perioadele glaciare, nordul nu era locuit, motiv pentru care exista o singură limbă ce le îmbina pe cele două. Singura limbă europeană ce le îmbină în egală măsură pe cele două este cea a rumânilor. În urmă cu 300 de ani, englezii, care au ocupat India, au constatat acolo o limbă care îmbină latina cu germano-slava pe care au numit-o indo-europeană, creind astfel confuzia că ele s-ar trage din Asia, din India. Dacă englezii ar fi ocupat teritoriul României, ar fi constatat că această ”indo”-europeană este rumâna. Savanţii au reconstituit aproximativ 500 de cuvinte latine şi slavo-germane, din această indo-europeană sanscrită vedică şi iraniană, în ciuda faptului că nici Imperiul Roman, nici”Imperiul Slav”, nu au ajuns niciodată în India, spre deosebire de Neamul Românesc al indi-GEŢILOR, masa-GEŢILOR şi al GEŢILOR macedo-rumâni ai lui Alexandru Macedon, atestaţi acolo de documentele istoriei în urmă cu 2300-2500-3000 de ani. Rumân este cel de origine în spaţiul râurilor Bazinului Hidrografic al Dunării de Jos cu limba maternă rumână, mânată pe râu, indiferent de ce alte nume îşi atribuie sau i s-au atribuit. Liba rumânilor este un unicat pe plan mondial. Oare spun bazaconii eu sau oficialii noştri lingvişti ??? Ei sunt cei ce se străduie să demonstreze că totul le vine rumânilor de la alţii, de la străini. Din cele 4000 de cuvinte ce alcătuiesc în totalitate fondul colocvial ancestral rumăn, peste 2000 de factură latino-germano-savă le găsim în dicţionarul English to Pungiabi de pe teritoriul Indiei, invadat de europenii arieni autorii Vedelor, după lucrarea din 1950, a lui Javarhalal Nehru, renumitul oficial indian, la care putem remarca cuvintele româneşti NEGRU şi HALAL în însăşi numele său. În cazul în speţă, cuvântul românesc pătruns într-un mediu asiatic a suferit uneori modificări. NUNTĂ, JUNE, a SECA, OIER, NANA, CUTRA, CUSUR, DUŞMAN, MALDĂR, MALAI, o ŢÂRĂ, a BĂGA, GHINION, etc, rămân identice. Şi atunci de ce domnilor oficali susţineţi minciuna că RUMÂNA se trage din latina ROMEI ??? Din motive numai de ei ştiute, oficialii noştri o ţin d-a surda cu romanizarea tuturor dacilor, deşi Imperiul Roman de Răsărit a fost de fapt el dacizat, cu 1000 de cuvinte GETICE la aşa zişii slavi de sud, 317 la turci, 180 la neo-greci şi 100 la albanezi. În timp ce toată lumea s-a străduit şi se străduieşte să-şi promoveze asiduu emblema (brend, marcă) etnică, naţinală, Academia Română, se luptă să demonstreze că rumânii nu au nimica ce să le susţină identitatea, nici măcar limba. Particularitatea lexicală a limbii rumânilor, de a nu avea un singur grup lingvistic, ci de a avea lexeme prezente în toate limbile europene, este un argument valid, pentru conceptul german de Muterschprache, de limbă mamă a tuturor ”indo”-europenilor, a europenilor care au intrat în India, nu invers. Cum de MARIUS SALA, promovat decident în lingvictica românească la Academia României, prin doctoratul său în filologie din 1967, cu teza “Fonetica şi fonologia iudeospaniolei din Bucureşti”, EXPERT deci doar în IUDEOSPANIOLĂ şi nu în română ori în latină, are dreptul de a le nega românilor, faptul că limba tuturor europenilor se trage din limba neamului lor daco-geto-trac dovedit secolul trecut de către savantul german Johannes Schmidt prin Teoria Valurilor şi faptul că ei au o limbă ancestrală decimilenară, conform limbajului logic metaforic al morfemelor stem de mai sus.Românii au mai mare încredere în evrei decât în germani. Din partea Institutului de lingvistică am primit scrisoarea nr. 1321, din 21.12.2011, semnată de domnul Marius Sala, în care, printre altele, se spune” Apreciem curiozitatea şi efortul dumneavostră de comparatist totuşi, de la primele lucrări reuşite de comparaţie ale marilor limbi indo-europene vechi şi până astăzi au trecut aproape trei sute de ani. Metoda folosită, cea comparativ-istorică, nu lasă nicio portiţă de verosimilitate afirmaţiei că limba română ar sta la baza limbilor europene” Noi românii suntem onoraţi de faptul că mulţi savanţi evrei s-au implicat în studiul limbii române, dar limba este un atribut eminamente etnic şi ne putem întreba cu ce ocazie EXPERTIZA ÎN IUDEO-SPANIOLĂ emite decizii lingvistice de veto în Academia Română ??? Românii par să fie surzi la mesajul de mai sus, ca şi la mărturia senzaţională că dacii dimpreună cu tot neamul românesc al celor mai îndepărtaţi sciţi ( nu numai din Scitia Minor), vorbeau o limbă comună cu aceea a poetului Romei, Q. Horatius Flacus, Ode II, 20, cu 130 de ani înainte de a fi înfrânt Regele Dacilor, Decebal, de vreme ce poezia lui afirmă că el putea fi cunoscut de către aceştia din ciripitul odelor sale Nici măcar EXPERTUL în LATINĂ, MICEAL LEWITH, personalitate de renume mondial, consilier al Papei Ioan Paul al II-lea, nu a fost auzit de români, deşi a “urlat” şi el la noi, în urmă cu un an, la televiziunea din Cluj, că ”nu româna este o limbă latină, ci latina este o limbă românească !!!”, “românii fiind aceia care au oferit lumii occidentale un minunat vehicol, limba latină”. Aproape toate cuvintele româneşti fac parte din acest Limbaj Logic Metaforic al Morfemelor Stem şi sunt compuse din morfeme stem, GRUPĂRI SPECIFICE de SUNETE cu un ÎNŢELES PRECIS ÎNTR-UN ANUME DOMENIU, care repetă aceste rădăcini de cuvinte româneşti în minimum 2 alte cuvinte diferite, nu derivate, în alcătuirea unei noţiuni, ce se exprimă atât prin mai multe vorbe, cât şi prin mai multe cuvinte contrase în morfeme rădăcini de cuvânt, morfeme stem, rezultând o nouă vorbă, descrisă ca o metaforă, la nivelul de imprecizie al unei metafore, convenite în societatea rumânilor ca fiind totuşi suficient de edificatoare, precum de exemplu, o măs-lin-ă (ă=e, adică o sintaxă inversă) este descrisă metaforic ca ceva ce trebuie mes-(tecat)-lin (adică cu grijă), chestiune imprecisă, pentru că şi cireşele ori vişinele trebuiesc şi ele mestecate cu grijă, lin, dar cir-ieş-ele (ele) pot fi caracterizate prin aceea că -ies-cir(culare), iar vişin –ele (ele) pot fi ală-turate, comparate, cu culoarea vişinie, lin-iştea (iştea) este-lină (fără turbulenţe, zbucium ori gălăgie), îngheţata este o pastă îngheţată pe care nu o confundăm cu alte paste îngheţate, precum nu o confundă nici masa-GEŢII din Pungiabi, ce numesc MALAI îngheţata, adică O PASTĂ, ca mă-MĂLI-ga, o pură metaforă românească, dusă de geţi în India, ca şi aceea care numeşte sfredelul VIERME, pentru că şi viermele sfredeleşte. Acest sistem este specific limbii române şi este acelaşi pentru toate ”etimoanele” diferitelor limbi, dovedind că în ciuda etimoanelor presupuse în româna ancestrală, ele aparţin doar românei şi că celelalte limbi europene se trag din română, inclusiv latina Romei, ce nu putea fi transmisă pe cale orală dacilor, spre deosebire de rumâna mânată de râu a dacilor ce putea fi şlefuită de către romani, după gustul lor, ei alterând acest sistem (S*R->S*L,*P*->*Q*, etc.) în cadrul procesului lor de şcolarizare, precum latineştile SOL-is, AQUA (care nu există în sanscrită), din GETICELE româneşti SUAR-e, APĂ, care există ca SUR-ia, APA, în sanscrita considerată cea mai veche limbă europeană. LATINA ROMEI conţine 1200 cuvinte primare, matcă, SPECIFICE ROMÂNEI ancestrale, dar LIMBA ROMÂNĂ ANCESTRALĂ nu conţine NICI MĂCAR UN SINGUR TERMEN SPECIFIC IMPERIULUI ROMAN, din niciun domeniu, nici armată, nici administraţie şi nici cultură. Deşi românii îndoctrinaţi în şcoala de astăzi nu pot admite în ruptul capului, ADEVĂRUL este că ÎN LIMBA RUMÂNILOR nu există NICIUN CUVÂNT autentic de SORGINTE SLAVĂ. Ei nu fac un raţionament extrem de simplu. Bulgarii şi sârbo-croaţii, sunt GEŢI ca şi noi. Nu există niciun alt fel de slavi decât cei cu originea peribaltică, deci nord şi est carpatică, zonă din care nici făcătorii DEX-ului nu admit în română mai mult de 2% etimoane (practic doar asemănări cu 35 de cuvinte ruseşti, 60 ucrainiene, 11 poloneze şi 2 ceheşti). Aşa numitele, slavonă, bulgară (şi sârbo-croată), în total 1000 de cuvinte, aparţin tot limbii dacilor, rumânilor peridunăreni, ce au populat întreg Imperiul Roman de Răsărit, camuflaţi în slavi, pierzând aici treptat fondul recunoscut de grecii bizantini ca fiind latin, în teritoriile în care ei îi persecutau pe latini cu deosebită cruzime, păstrându-se în mare măsură în vlahiile pe care nu le controlau deplin, fapt evident şi astăzi la vlahii ce locuiesc doar munţii greu accesibili din Peninsula Balcani şi la valahii din nordul Dunării. Dovada că e vorba de rumâni şi nu de romani este faptul că romanii nu au putut niciodată introduce aici liturghia în limba Romei, cultul creştin folosind limbajul zalmoxian, al geto-dacilor lui Deceneu (singurii ANTI IDOLATRI din zonă), numit slavon, ce SLĂVEA pe Za MOL zis (xis pentru greci), prin MOL-ifte (rugăciuni la Zis Za MOL), o divinitate abstractă, adevărată, ortodoxă, pravo-SLAVNICĂ, adică fără idoli, în opoziţie cu romanii idolatri, închinători şi azi la CHIPUL CIOPLIT al statuilor de sfinţi; dispută în care CLERUL de după Chiril şi Metodiu a început să-i persecute pe valahi şi pe vlahii ce persistau în a folosi şi fondul nostru latin, confundându-i intenţionat cu romanii idolatri de la Roma, până în zilele noastre, pentru a-i extermina. Neamul românesc al DACO-Getilor i-a învins zdrobitor pe romanii din nordul Dunării, în anul 271, obligându-i să se retragă definitiv în sudul fluviului. După acest an, întreg Imperiul Roman de Răsărit a suferit o evidentă influenţă dacică: cioplitorii de chipuri s-au rărit, până la dispariţie chiar printre greci, o mare parte din teritoriul acestui imperiu a fost numită Dacia, inclusiv Romania şi a fost condus de împăraţi localnici, din rândul rumânilor daco-geţi şi din rândul unor bizantini grecofoni, ce au permis instaurarea unui CREŞTINISM fără urme de sclavagim şi de idolatrie greacă sau romană.În lupta geţilor cu Imperiul Roman, şi excesele clerului creştin daco-get slavon sud dunărean au condus la slavizarea populaţiei, la pierderea aici a fondului nostru daco- românesc, copiii vlahilor şi valahilor fiind botezaţi de preoţi slavoni, ostili dacilor, cu liturghii epurate de cuvintele noastre dacice.