Situatia din Har-Cov

George Roncea

8 martie

nu va mai fi un martie ’90 (cel putin deocamdata)



...pentru prietenii mei ardeleni, ingrijorati de amploarea manifestarilor isterice ale liderilor UDMR, am tras o raita prin Har-Cov, zona pe care unii si-o doresc un nou Kosovo. Am fost in Kosovo, cand era treaba fierbinte in Iugoslavia si se ucidea in masa. Nu se compara situatia de acolo cu cea de la noi. Nu va fi nimic anul acesta, parerea mea. Cresterea in intensitate a obrazniciei maghiare se datoreaza liderilor UDMR care preseaza pentru a fi primiti inapoi la guvernare, la izvorul de bani romanesti. Romania le pute dar banii romanilor le plac mult de tot.

N-am mai fost de mult in Covasna – Harghita, dar ce am constatat inca de acum 16 ani se confirma si astazi. N-am de ales trebuie sa ma autocitez, din materialul publicat in Euxin, revista de Geopolitica (si sociologie crestina) lansata de parintele Galeriu acum un deceniu jumate. Grupul Euxin a fost fondat de profesorul meu de suflet Ilie Badescu, « terminat » acum de Dan Dungaciu, ardelean candva si de noii sai prieteni, cumva pe dos fata de ardeleni, ca sa nu zic altfel.

Revenind la actuala excursie prin ghetoul maghiar din Har-Cov. La baza, masa de romani si secui maghiarizati din Covasna si Harghita este formata din oameni simpli, normali care convietuiesc in general in intelegere si buna vecinatate.

Tendinta de separare si de autoizolare, de constituire de asociatii monoetnice exclusive, cu caracter de enclave in care minoritarii maghiari sa devina prizonieri ai ghetoizarii vine din ideologia liderilor UDMR, inoculata si transpusa in practica la nivelul grupurilor si a indivizilor.

Ion Iliescu si Domokos Gheza, fondatorii UDMR, au creat o organizatie constituita pe model piramidal cu varful format din structuri de conducere politice, etnice, administrative, bantuite de aspiratii si acte separatiste, discriminatorii.

“Autoguvernarea” conceputa cu mult peste autonomia locala si autogospodarire, cu pretentii de a accede la atribute inalienabile statului, conduce la transformarea grupului etnic intr-un “stat in stat”. In discursul public al liderilor UDMR, autonomia apare sub forma etnicizata: “autonomie comunitara”, “autonomie etnica”, “autoguvernare”- in general existand o ambiguitate a conceptului de autonomie.

Spiritul de confruntare, de nerespectare a autoritatii statului roman si a legalitatii de catre oficialii maghiari este una din multiplele forme de manifestare a politicii de forta, de intimidare pe care liderii maghiari o impun pe intreaga scara ierarhica, de la Parlament, Guvern, Prefectura, pana la Consiliul Local, in structurile administrative si politice ale tarii.

Liderii UDMR actioneaza exclusiv pentru favorizarea penetrarii capitalului ungar in sectoarele economice de interes din Transilvania si favorizarea dezvoltarii economice a zonelor compact maghiare.

Autonomia “Tinutului Secuiesc”, la care astazi se face atat de insistent trimitere, a fost, inainte de Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, doar simpla organizare administrativa pe scaune, apoi pe comitate. Secuii nu au avut niciodata o autonomie si o autoadministratie in regiunea locuita preponderent de ei, asa cum au avut sasii.

Tema autonomiei – a segregarii - este instrumentata prioritar de la Budapesta, cu sprijinul Rusiei si Germaniei, principalii inamici (statali) ai Romaniei, ca mai sunt si altii, nu foarte statali, raspanditi pretutindeni in lume.

Budapesta se scufunda daca nu ajunge urgent la resursele Transilvaniei. Strategii unguri au spus-o explicit. Ideea transformarii, prin mijloace economice, a regiunii Transilvaniei in zona de complementaritate a Ungariei, a fost afirmata deschis in urma cu un deceniu si jumatate de catre fostul ministru de Externe Geza Jeszenski. Citez::

"Idea infiintarii unor zone si regiuni economice comune se incadreaza intr-o conceptie mai veche de impartire a Europei de Est, care a fost lansata anterior (Planul Valev, al Moscovei sovietice – n.n)...

Ungaria nu a incetat sa gandeasca tot felul de combinatii ce vizeaza constituirea unor fomatiuni suprastatale de cooperare economica regionale, prin care sa smulga de sub tutela guvernelor centrale zonele locuite de maghiarii din tarile vecine, facilitand totodata accesul sau la materii prime si permeabilizarea granitelor, pana la desfiintarea lor in fapt...

La inceput trebuie sa constituim subregiuni de colaborare economica transfrontaliera care sa asigure circulatia libera a bunurilor si persoanelor peste granitele comune actuale, dar in fapt urmarim ca Transilvania sa devina un spatiu de complementaritate al economiei ungare, iar ca scop politico- strategic, unirea maghiarilor in granitele lor existente inainte de Trianon. Infiintarea Euroregiunii Carpatice reprezinta doar inceputul care contureaza perspectiva reintregirii Ungariei Mari, prin masuri preponderent economice".

Budapesta a trecut la treaba, imediat dupa ce Moscova l-a ucis pe Ceausescu, cu manutza lui Iliescu, fondatorul UDMR, alaturi de Domokos Gheza si Kiraly Karoli, cunoscuti ungro-bolsevici cu orientare viscerala antiromaneasca.

Demersurile UDMR pentru realizarea unei autonomii pe criterii etnice in sud-estul Transilvaniei au inceput practic, imediat dupa decembrie 1989. In iulie 1992, in Memorandumul lui Csapo Jozsef, autorul proiectului autodeterminarii, la definitia grupului etnic maghiar se precizeaza: “grupul etnic maghiar din Romania reprezinta o parte a natiunii maghiare si, in calitate de subiect politic, este un factor constitutiv al statului, care dispune de autonomie”.

In februarie 1993, guvernul maghiar declara ca sprijina punctul de vedere al UDMR, iar in mai 1995, congresul al IV-lea al UDMR intareste si completeaza astfel definitia minoritatii maghiare: “Maghiarii, constituind o minoritate autohtona, se considera factor constitutiv in stat, subiect politic de sine statator, si ca atare, partener egal al natiunii romane. In ceea ce priveste limba, etnia, constiinta identitatii, cultura si traditiile proprii, comunitatea maghiara este parte organica a natiunii maghiare”.

Din aceasta dubla ipostaza – pe de o parte minoritatea maghiara este factor constitutiv al statului roman si pe de alta parte ea este parte organica a natiunii maghiare – rezulta indirect ca Romania este parte a Ungariei !

Modul cum este conceputa autonomia de catre liderii UDMR tinde sa duca la instaurarea de facto a unei frontiere interne asupra careia Statul Roman nu-si mai exercita integral autoritatea. In spatele UDMR s-a creat o complexa increngatura de afaceri care ii apropie pe majoritatea liderilor UDMR si care ii leaga pe acestia la randu-le de oameni de afaceri coordonati din afara. Folosind parghiile politice au directionat importante resurse ale statului roman cu prioritate catre localitatile si grupurile maghiare, fonduri publice pentru infrastructura catre localitati care nu aveau dreptul sa beneficieze de aceste fonduri.

Situatii similare s-au inregistrat si la ministerele controlate de fostii ministri UDMR care au urmarit constant obtinerea de avantaje, prin intermediul participarii la guvernare, pentru o seama de lideri care controleaa din umbra partidul/asociatie culturala/Centru de retele de fundatii si media.

Pentru a-si atinge interesele financiare, dar si strategice, liderii UDMR au creat un imens paienjenis de firme, fundatii si asociatii care au devenit adevarate recipiente de colectare a fondurilor. Practic apropape ca nu exista reprezentant cat de cat vizibil al acestei formatiuni care sa nu fie om de afaceri sau membru al unei fundatii sau asociatii "non-profit" – care ruleaza in realitate sume enorme de bani.

In Cluj, unde activeaza puternicul grup Eureka, al lui Paskani, sunt 1.253 de fundatii ( un numar de fundatii de doua ori mai mare decit are Bucurestiul) si aproximativ 1.500 de asociatii, in Mures 447 fundatii si 1.306 asociatii. In Harghita au fost inregistrate 539 de fundatii si 1.133 de asociatii iar in Covasna 42 fundatii si 277 asociatii.

S-a reliefat o strategie coerenta de imbogatire prin reprezentanti care se traduce, in plan politic, prin crearea unei forte suficient de puternice pentru a atrage aderenti si a mari baza de jos a retelei, in plan teritorial, in vederea consolidarii proiectului autonomiei in primul rand in plan economic. Astfel se explica cum a reusit UDMR, controland fondurile comunitare, sa fie reprezentantul exclusiv, in politica, al comunitatii maghiare din Romania.

Zona exclusiva de control economic si politic este concentrata in citeva judete romanesti precum Harghita, Mures, Covasna, Satu Mare si Cluj.

Miza consolidarii regionale in aceste zone reiese din autodefinirea ca subiect politic, atribut propriu statelor, iar organizarea interna a UDMR, prin Consiliul Reprezentantilor - un fel de miniparlament, si crearea unor directii regionale cu rol executiv, care se ocupa de cadrele didactice, de problemele economice, de agricultura, de invatamant - ce imita activitatea ministerelor, arata intentia organizarii maghiare de tip statal pe teritoriul Romaniei.

UDMR ravneste calitatea de autoritate statala autonoma rezultatul purtand titlul de secesiune si implicand redesenarea frontierei interne. “Spargerea” Romaniei a fost si este in principal obiectivul strategic al Moscovei, dupa cum rezulta din documentele din perioada sovietica, iesite la iveala in ultima vreme, datorita unor americani muncitori si cu boala pe rusnaci.

Faptul ca Romania, pe vremea cand romanii aveau coaie nu prune uscate, printr-o actiune militara hotarata - in 1919, a pus capat regimului sovietic instaurat de ovreiasul moscovit Bela Kuhn in Ungaria nu a fost uitat niciodata de catre Moscova.

Intrarea trupelor romanesti in Budapesta a oprit ofensiva Komintenului pe linia Moscova-Kiev-Budapesta-Berlin (respingerea actiunii de sovietizare a Europei Centrale initiata de catre Bela Kuhn, ori de catre comitagiii bulgari si ucraineni etc.). Romania a intarziat bolsevizarea Europei si a blocat planurile rusesti o lunga perioada. A fost nevoie de inca un razboi mondial pentru ca planurile Moscovei sa izbandeasca, partial, si cu concursul – a se citi tradarea – perfidului Albion si al unor lideri “americani”.

Liderii de origine evreiasca ai retelelor kominterniste, prin urmasii lor concentrati in zona GDS-ului fondat de Silviu Brucan, rubedenie a lui Bela Kuhn, au actionat si actioneaza sistematic din 1989 impotriva statului roman pe linia sustinerii iredentismului maghiar. Nu amaratii de bozgori ce-si duc zilele ca vai de ei, oamenii simpli din Covasna si Harghita sunt inamicii principali ai romanilor.

Ion Iliescu, Brucan, Neulander, si restul gastii, cu totii antiromani din nascare si minoritari de origine tiganeasca (Iliescu) si evreieasca (restul gastii) au fost si sunt principalii inamici ai romanilor. Brucan a crapat pe veceu, cazut in propriul sau cacat.

O moarte potrivita pentru el. Mai urmeaza sa-i ajutam si pe ceilalti sa-si croiasca un destin asemanator. Cam asta-i toata treaba (mare) ce ramane de facut...
















Îmi place · · Distribuie · 8 martie