joi, 7 februarie 2013

C Tanase

Manipularea in cazul OLTCHIM


DIN CULISELE PRIVATIZĂRII OLTCHIM - Eugen Anca: "Autoritatile vor pierde procesul cu Dan Diaconescu"

DIN CULISELE PRIVATIZĂRII OLTCHIM

Eugen Anca: "Autoritatile vor pierde procesul cu Dan Diaconescu"  

Autorităţile vor pierde procesul cu Dan Diaconescu pentru eşecul privatizării Oltchim, crede Eugen Anca, cunos-cut în România pentru implicarea sa în restituirea Tezaurului României, aflat la Moscova. Domnia sa ne-a spus că jurnalistul nu era obligat să semneze contractul după zece zile de la adjudecarea licitaţiei, ci după îndeplinirea condiţiilor suspensive, respectiv după autorizarea operaţiunii de către Consiliul Concurenţei.

     Domnul Anca ne-a precizat: "În caietul de sarcini scrie clar că suma pentru pachetul majoritar de acţiuni trebuie achitată la data pre-finalizării contractului, iar data pre-finalizării intervine la expirarea termenului maxim de zece zile lucrătoare de la data îndeplinirii condiţiilor sus-pensive. Deşi în caietul de sarcini nu este prevăzută obligaţia prezentării banilor, Dan Diaconescu a făcut dovada fondurilor necesare, chiar în interiorul celor 10 zile impuse de guvernul Ponta. De altfel, cu doar două zile înainte de organizarea licitaţiei, domnul Ponta a declarat public că la Oltchim va fi nevoie de 2-3 luni până se va efectua plata acţiunilor. Şi atunci cum explică domnul Ponta că lui Dan Diaconescu i s-a impus un termen de plată de 10 zile, în afara sarcinilor prevăzute în caietul de sarcini? Mai mult, tot în caietul de sarcini se prevede dreptul cumpărătorului de a plăti acţiunile în interiorul altor 15 zile, peste termenul stipulat în contract, desigur cu o anumită penalizare. Şi atunci, cum de a luat decizia domnul Ponta de a-l decădea din dreptul de adjudecatar pe Dan Diaconescu, înainte de termenul legal?"
     Eugen Anca ne-a relatat şi cum a ajuns să fie implicat în privatizarea Oltchim: "Vineri, în ziua licitaţiei efective, Dan Diaconescu m-a contactat telefonic şi m-a rugat să-l pun în contact cu cei de la TISE, fiindcă se părea că va fi declarat câştigător. El dorea să dis-cute cu ei despre posibilitatea ca TISE să preia managementul de la Oltchim. Poate părea neverosimil, dar Dan Diaconescu chiar intenţiona să păstreze acţiunile de la Oltchim în interiorul Româ-niei şi ar fi vrut să le ofere populaţiei, contra unei acţiuni populare de subscripţie publică, fiindcă în caietul de sarcini era prevăzut ca termen final de plată data de 14 februarie 2013".
     Domnia sa ne-a declarat că a acceptat să-l ajute pe jurnalist, fiindcă i s-a părut că Dan Diaconescu avea o intenţie lăudabilă şi i-a aranjat o întâlnire cu Alexander Dokychuk, consilier financiar şi economic pe relaţia Rusia şi ţările CSI, persoana care a avut iniţiativa ca TISE să vină şi să investească în România. Cei de la TISE intenţionau să implementeze un amplu program energetic în jurul Oltchim, printr-o colaborare tip joint-venture. Eugen Anca a adăugat: "Vizita noastră la Madrid a fost doar pentru că Alexander Dokychuk locuieşte în Spania. Sunt prieten de familie cu domnia sa. Dan Diaconescu a plecat din Româ-nia, însoţit de mine şi am ajuns la Madrid, după o escală la Munchen. Alexander Dokychuk i-a explicat însă lui Dan Diaconescu că TISE nu obişnuieşte să-şi dezvolte afacerile din România prin intermediari şi că preluarea integrală sau parţială a managementului la Oltchim este o acţiune complexă, ce necesită o analiză profundă şi nu se poate lua o decizie în pripă".
     Despre faptul că Dan Diaconescu a fost acuzat de premierul Ponta că jurnalistul a prezentat acte false, Eugen Anca ne-a declarat: "Nici vorbă de aşa ceva! Dan Diaconescu a prezentat documentele notariale, legalizate şi certificate cu apostila de la Haga, pe care le-a primit de la avocatul din Olanda. Avocatul a confirmat în scris, către OPSPI şi Eximbank, în două rânduri, pe 26 şi 28 septembrie 2012, faptul că firma domnului avocat dispune de fonduri bancare în sumă de 91.765.400 USD, depozitate la HSBC Bank din Hong Kong, din care ar fi urmat să se achite cei 45 milioane euro pentru Oltchim. Dar avocatul a precizat că aceste documente sunt confidenţiale şi sunt limitate strict pentru uzul autorităţilor române, reprezentate de OPSPI şi Eximbank".
     Eugen Anca ne-a precizat că, de fapt, această sumă constituia un aşa-zis credit-punte, care avea menirea de a-l ajuta pe Dan Diaconescu de a îndeplini şi condiţia imposibilă a premierului Ponta, aceea de a achita acţiunile în doar 10 zile, urmând ca ulterior, prin subscripţie publică, populaţia României să cumpere aceste acţiuni, iar creditul punte să fie restituit avocatului, în termenul legal prevăzut în caietul de sarcini, adică 14 februarie 2013".
     Între timp, jurnalistul a obţinut, prin propriile lui puteri, fără implicarea lui Eugen Anca, alte două sume atrase, în valoare de 43 milioane euro, pe care intenţiona să le utilizeze pentru plata salariaţilor de la Oltchim şi asigurarea unui capital de lucru. 
     Eugen Anca ne-a declarat că este la curent de interesul TISE pentru dezvoltarea afacerilor grupului rus în România: "O delegaţie la cel mai înalt nivel de la TISE a avut, în ultimele 15 luni, trei runde de discuţii cu oficialii români. Numai că demnitarii români s-au schimbat de fiecare dată, fie că era vorba de miniştri sau consilieri, iar discuţiile erau, de fiecare dată, luate de la capăt, fără a se ajunge la vreo modalitate concretă de colaborare. Au fost discuţii cu miniştrii Economiei Ion Ariton şi Lucian Bode, care nu s-au soldat cu nimic concret, deşi au existat protocoale şi minute semnate de toţi participanţii. Apoi a venit la putere Guvernul Ponta, care a declarat că doreşte prezenţa TISE la Oltchim, dar, de fapt, prin modul cum au acţionat specialiştii de la OPSPI, părerea mea este că Guvernul Ponta a favorizat un singur competitor, în detrimentul celor de la TISE, fiindcă a dat dispoziţii de schimbare, şi încă de 4 ori în 30 de zile, a condiţiilor de participare la privatizarea Oltchim! Iar singurul mare competitor, care putea asigura şi materiile prime, şi piaţa de desfacere şi fondurile necesare era numai TISE! Între timp, TISE a anunţat oficial că nu are timpul material necesar să se conformeze la atâtea schimbări impuse de OPSPI şi a decis să nu participe la licitaţie, dar şi-a manifes-tat disponibilitatea de a colabora pe viitor cu autorităţile române în domeniul energetic şi petrochimic şi că rămâne interesat de oportunităţile de investiţii din România".
     Potrivit domnului Anca, TISE ar fi dorit să preia Oltchim, rafinăria Arpechim, acţiunile majoritare de la Conpet şi Oil Terminal, minele de sare de la Salrom, care aprovizionează Oltchimul, dar şi CET -urile de la Râmnicu Vâlcea şi Piteşti. Programul de investiţii, achiziţii şi retehnologizări în toate aceste active ar fi urmat să fie de peste 2 miliarde de euro, sumă aprobată deja de factorii decizionali ai lui TISE. 
     Eugen Anca afirmă: "TISE nu are ce să facă doar cu Oltchim, fără rafinăria Arpechim şi fără controlul asupra entităţilor care concură la întregul circuit economic al Oltchim-ului. Grupul rus merge pe un principiu global, altfel nu este dis-pus să investeas-că doar într-un singur segment. Aceas-ta este politica lor investiţională. Or, TISE a cerut autorităţilor române să menţină metoda de privatizare a Oltchim anunţată în primăvară şi aprobată de CE, să poată achiziţiona şi rafinăria Arpechim de la Petrom şi să existe un colectiv de decizie din partea Guvernului României, care să acţioneze în numele interesului statului român în privatizarea Oltchim. Din păcate conducerea TISE a constatat că autorităţile române au tot schimbat echipele de negociere, dar şi condiţiile de participare la licitaţie, toate într-un timp foarte scurt".
     Domnul Eugen Anca susţine că este exclus ca TISE să vină la Bucureşti în această săptămână, deşi secretarul de stat Rodin Traicu de la Ministerul Economiei a anunţat, la finele săptămânii trecute, că vizita lui TISE la Bucureşti va avea loc probabil în următoarele zile. 

marți, 29 ianuarie 2013

Recviem pentru Romania



Ceea ce nu se vede la tv și nu se discută în presă
De ce oare ?





Cele prezentate mai sus prezentate în vorbe și hărți
Nu au același impact ca filmul de mai sus
E tot ce apare la tv pe tema asta


vineri, 25 ianuarie 2013

Interviu cu Eminescu


EVENIMENT 22 Octombrie 2012, ora 07:30   Din editia print

Interviu inedit cu Mihai Eminescu: Vom avea de-acum înainte dominaţia banului internaţional, impusă de străini

Marime Font

Eminescu nu a fost doar poet şi gânditor, ci şi un mare jurnalist român (cel mai mare) şi, în această calitate, primul analist economic şi politic din istoria României.
„Diagnosticele”, avertismentele, analizele şi soluţiile sale, bazate pe o profundă cunoaştere a realităţilor româneşti, a istoriei şi a contextului european, sunt valabile şi astăzi. Citindu-i textele publicistice, ai senzaţia halucinantă că sunt scrise aici şi acum. Pornind de la această realitate culturală care, deşi publică, este necunoscută publicului (căci Eminescu este mai mult citat decât citit), ne-am gândit să-l „confruntăm” cu situaţia din prezentul imediat, printr-un interviu virtual. De fapt, virtuală este proiecţia în prezent, pentru că răspunsurile „intervievatului” sunt, de fapt, extrase din textele sale apărute în publicaţiile Federaţiunea, Convorbiri Literare, Curierul de Iaşi (1869-1877), Timpul (1877-1883), România Liberă (1889) - şi din manuscrisele publicate postum.

- Domnule Eminescu, aţi putea descrie, în câteva cuvinte, cam cum arată România de astăzi, în perspectivă socială şi politică?
- Plebea de sus face politică, poporul de jos sărăceşte şi se stinge din zi în zi de mulţimea greutăţilor ce are de purtat pe umerii lui, de greul acestui aparat reprezentativ şi administrativ care nu se potriveşte deloc cu trebuinţele lui simple şi care formează numai mii de pretexte pentru înfiinţare de posturi şi paraposturi, de primari, notari şi paranotari, toţi aceştia plătiţi cu bani peşin din munca lui, pe care trebuie să şi-o vânză pe zeci de ani înainte pentru a susţine netrebnicia statului român. Cea mai superficială socoteală din lume ar dovedi, îndestul, că puterea productivă a naţiei româneşti n-a crescut, n-a putut să crească în raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civilizaţie străină, introduse cu grămada în ţara noastră… Clasele productive au dat îndărăt; proprietarii mari şi ţăranii au sărăcit; industria de casă şi meşteşugurile s-au stins cu desăvârşire - iar clasele improductive, oamenii ce încurcă două buchii pe hârtie şi aspiră a deveni deputaţi şi miniştri, advocaţi s-au înmulţit cu asupră de măsură, dau tonul, conduc opinia publică. 

- Care credeţi că este cauza acestei situaţii?

- Am admis legi străine în toată puterea cuvântului, care substituie, pretutindenea şi pururea, în locul noţiunilor naţie, ţară, român, noţiunea om, pe aceea de cetăţean al universului… Am creat o atmosferă publică pentru plante exotice, de care planta autohtonă moare… Azi avem cele mai înaintate instituţii liberale: control, suveranitatea poporului, consilii judeţene şi comunale. Stăm mai bine pentru aceasta? Nu, de zece ori mai

joi, 17 ianuarie 2013

Oamenii din Rosia Montana...


Iazul de decantare Valea Sesii
Trebuie să vă avertizez din capul locului că urmează un jurnal trist. Acțiunea lui se va desfășura în jurul unui iaz de decantare numit Valea Sesii aflat în Muntiii Metaliferi. Nu voi scrie prea multe, voi lăsa imaginile să spună ce e de spus.

Diminea
ța pornim pe ruta Lupsa - Hădărău - fostul sat Geamăna. De la Hădărău se urcă pe un drum de țară cale de 4-5 km pînă ajungem la un pod. În vale pare a fi un lac, pe malul său cîteva case.

La o privire mai atentă constatăm că de fapt lacul nu prea e lac. Mai degrabă este o acumulare de nămol. Urcăm pe pod unde găsim ni
ște conducte. Din ele se aude un zgomot semn că se transporta ceva. Suntem în munții metaliferi aproape de Roșia Montană, glumim spunînd că pe acolo se transportă aurul.

Bineîn
țeles că nu e vorba de aur ci de steril. Acesta provine de la exploatarea de cupru de la Roșia Poieni, făcută de compania Cupru Min începînd cu anul 1978. Tot arealul ăsta pe care se întinde

Tesla


Iata, deci, grupurile criminale care conduc Terra, in lupta lor pentru putere si suprematie, in loc sa faca o lume mai buna cu ajutorul inventiilor colosale ale lui Tesla, nu fac altceva decat sa le foloseasca impotriva umanitatii. Stim foarte bine cum organizatiile criminale precum CIA, KGB, Mossad - dar si guvernul USA si multi altii - au vanat necontenit inventiile lui Tesla, spre a le folosi in scopuri distructive si asupritoare asupra altor popoare.
Arma viitorului, care constă într-o rachetă ce lansează atacuri pe cale electromagnetică, a fost testată cu succes, în premieră, de către compania Boeing. Aceasta este capabilă să lase un întreg oraş fără curent electric sau sisteme de comunicaţie.
bomba2_48674800
Cercetătorii în domeniul armamentelor au reuşit să creeze o armă care poate fi folosită în viitor, pentru a pune la pământ orice sistem de comunicaţie din lume bazat pe electricitate.
Cu ajutorul unei rachete ce poate fi lansată dintr-un avion, clădiri guvernamentale sau centre de comunicaţii pot fi complet afectate de câmpul electromagnetic pe care racheta îl transmite. Cercetătorii care au inventat racheta susţin că această armă nu afectează în niciun fel sănătatea oamenilor, scrie Daily Mail în ediţia sa electronică. Se crede că această rachetă şi sistemul ei sunt suficient de puternice pentru a reuşi să penetreze buncărele subterane din Iran. Cu toate acestea, experţii se tem că, ajunsă în mâinile cui nu trebuie, arma poate produce pagube semnificative. Compania Boeing a testat această rachetă în Utah, Statele Unite ale Americii, unde a fost lansată asupra unui centru de antrenament. Testul a fost catalogat drept un succes, deoarece arma a reuşit să închidă toate sistemele electronice de comunicare din acest centru. Mai mult decat atât, Boeing susţine că testul a fost atât de bun, încât până şi camera amplasată pe avionul care a lansat racheta şi trebuia să filmeze procesul s-a închis.  
bomba1
Din motive de securitate, Boeing nu a făcut public niciun material video din timpul testului.
Această armă deschide o nouă eră. Putem lovi orice ţintă dorim, cu ajutorul acestei rachete. Cunoaştem toate capabilităţile armei şi ne dorim să reuşim implementarea ei cât mai repede. Foarte multe ţări din ziua de astăzi depind